Fostul general Victor Atanasie Stănculescu, osîndit la 15 ani închisoare pentru participare la reprimarea revoluţiei din Timişoara, are regim privilegiat la puşcărie. Ca în toate ţările Uniunii Europene, există şi în România posibilitatea ca puşcăriaşii să beneficieze de întreruperea executării pedepsei pentru rezolvarea unor probleme medicale care nu pot fi rezolvate în sistemul penitenciar. Domnul Stănculescu a beneficiat şi dînsul de această prevedere a legii. Dar, pe lîngă asta, special pentru Victor Atanasie Stănculescu, în sistemul penitenciar românesc au mai apărut nişte inovaţii: învoire de la puşcărie pentru a merge la teatru (linc) şi învoire de la puşcărie pentru a participa la o emisiune televizată. (mai mult…)
Dialog CADA – Gelu Voican (12). Vă informăm, nu ameninţăm. Situaţia e foarte critică în unităţile militare. Nu aveţi interesul ca pentru un om să se destabilizeze armata (video) martie 12, 2010
Continuarea dialogului din 12 februarie 1990 dintre ofiţerii Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA) şi viceprimministrul Gelu Voican Voiculescu, reprezentant al preşedintelui Ion Iliescu. Comentariile mele sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.
Vezi părţile precedente ale acestui dialog:
- Lista de revendicări a CADA
- În rîndul armatei sînt uscături, oameni care au tras în populaţie. Se ajunge la situaţia din perioada 17-19, cînd s-au vînat familii de cadre
- Cînd a început să se spargă vitrinele, cu fiecare vitrină care cădea, cădea şi o părticică din noi, de spaimă
- Cu revoluţia am pactizat noi, cei care am fost piept în piept. Dar nu au pactizat comandanţii noştri care se erijează în revoluţionari
- Terorişti n-au fost atît de mulţi cît a fost război psihologic. Ne-am împuşcat noi între noi şi aşa am omorît populaţie nevinovată
- De ce nu se spune că securitatea şi miliţia au avut tancuri şi că ei au călcat lumea?
- Generalul Militaru este un om a cărui merite sînt incontestabile
- Mihai Chiţac este o persoană extrem de săritoare şi receptivă la interesele naţiunii
- Cunoaşteţi existenţa dosarelor Corbu 1 şi Corbu 2?
- 500 de studenţi de la Academia Tehnică Militară sînt în piaţă, 23 fac greva foamei
- Generalul Militaru a avut un consens din partea celorlalţi generali prezenţi, inclusiv generalul Stănculescu care era la comandă în urma morţii lui Milea
Transcriere înregistrare: (mai mult…)
Contextul şi ideile principale ale Proclamaţiei de la Timişoara martie 11, 2010
Proclamaţia de la Timişoara, din 11 martie 1990, este deseori citată ca un document fundamental al revoluţiei din 1989, inclusiv în lucrări cu caracter oficios, cum ar fi raportul Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Dictaturii Comuniste, alcătuit de o echipă sub conducerea lui Vladimir Tismăneanu, dar puţini cunosc conţinutul integral al acestui document. Pentru cei interesaţi, eu l-am publicat în urmă cu un an pe acest blog (linc).
Să ne amintim puţin contextul în care a apărut Proclamaţia. (mai mult…)
Roblogfest 2010 martie 11, 2010
Votarea se face în perioada 11-18 martie 2010. Trebuie să vă înregistraţi pe saitul roblogfest ca să votaţi (măsură luată de organizatori pentru a preveni votul multiplu). M-am înscris la categoria “Cel mai popular blog” şi la două categorii jurizate, unde doar membrii juriului pot vota – “cultural (literatură, istorie)” şi “politică”.
Minciuni neruşinate (şi plagiat) în ziarul “Adevărul” martie 10, 2010
Actualizare: În urma apariţiei articolului meu, în ediţia on-line a ziarului “Adevărul” s-a eliminat fraza “Despre locotenentul Cotos nu mai ştie nimeni nimic. A ieşit din armată şi a dispărut. Foştii colegi spun că nu era gălăţean, ci de undeva din Oltenia” şi s-a înlocuit cu fraza “Locotenentul Cotos lucrează şi acum la Grăniceri (Poliţia de Frontieră, conform denumirii moderne). El este comisar şef şi, momentan, este în concediu de odihnă. În ediţiile viitoare vom încerca să prezentăm punctul de vedere al militarului faţă de incidentele din Decembrie 1989″. Ciudat că domnul Cotos e în concediu, eu azi dimineaţă am vorbit cu el şi era la serviciu (numărul de telefon pe care l-am menţionat este de la locul său de muncă – Poliţia de Frontieră Galaţi). Cred c-a plecat în concediu după ce au început toţi să-l înnebunească cu telefoanele.
Ziarul “Adevărul” din 9 martie 2010 publică articolul lui Costel Crângan “Cum au fost oprite tancurile ruseşti la podul de peste Prut” (linc). (mai mult…)
Trupa de teatru în limba maghiară “Thalia” şi securitatea română. “Încercarea lui Tokes Laszlo de a atrage sub influenţa sa unii tineri de naţionalitate maghiară a fost contracarată” martie 10, 2010
Arpad Gazda, care în 1989 era student la Timişoara şi apropiat a lui Laszlo Tokes, îmi povestea în 1995, în declaraţia pe care am inclus-o în cartea “Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes” (linc):
Prima noastră înfruntare cu securitatea a fost în 1988. La 31 octombrie, de ziua Reformaţiei, am organizat în biserică un recital de poezie din Dsida Jeno. Dsida Jeno a fost un poet transilvănean interbelic care nu pot să spun că era interzis, dar o parte dintre poeziile lui nu puteau să fie publicate.
Eu eram atunci membru în teatrul studenţesc “Thalia”, care funcţiona la Casa Studenţilor. Am organizat acel recital împreună cu prietenul Almas Telegdy şi a fost un mare succes. La spectacol au participat nu numai membrii grupului Thalia, ci şi alţi studenţi. Pentru 4 decembrie aveam programat al doilea spectacol.
Securitatea a făcut presiuni ca nu cumva membrii grupului Thalia să participe la cel de-al doilea spectacol. Aceste presiuni s-au făcut prin intermediul conducătorului grupului Thalia, actorul László Matray. Cu toate acestea, în 8 noiembrie ne-am întîlnit în camera lui Zsolt Szilagyi, care era membru în Thalia (acum e deputat UDMR de Bihor) şi am hotărît să ignorăm aceste presiuni.
Patru dintre membrii Thaliei am participat şi la spectacolul din 4 decembrie. După asta, grupul Thalia a fost desfiinţat. Acest grup s-a reînfiinţat în februarie 1989, dar noi, cei care participaserăm şi la al doilea spectacol, am rămas excluşi.
Numele lui László Tőkés a apărut în presa din Ungaria pentru prima oară legat de această problemă. Primul material la radio Kossuth a fost scrisoarea lui Tőkés către episcopul de Oradea László Papp în care cerea sprijinul episcopului pentru noi, cei care am fost persecutaţi fiindcă participasem în biserică la serbarea Zilei Reformaţiei. Scrisoarea, împreună cu răspunsul lui László Papp, a fost citită la radio Budapesta în mai 1989. László Papp era membru în Marea Adunare Naţională, era un episcop-securist.
De pe blogul Csilla Konczei am găsit nişte documente legate de urmărirea, de către securitate, a trupei timişorene de teatru în limba maghiară “Thalia” în perioada premergătoare revoluţiei, care mi se par interesante. (mai mult…)
TVR, decembrie 1989. Revoluţia din Ploieşti. Armata, fiică a poporului român, a acţionat cot la cot cu masele, cu studenţii, cu muncitorii, pentru democraţie şi libertate (video) martie 9, 2010
Imagini filmate în Ploieşti în 22 decembrie 1989, comentate mobilizator cîteva zile mai tîrziu la Televiziunea Română.
Transcriere înregistrare: (mai mult…)
Teodor Mărieş îl acuză pe generalul Petre Teacă pentru moartea jurnalistului belgian Danny Huwe (video) martie 8, 2010
La conferinţa de presă a asociaţiei “21 Decembrie”, Teodor Mărieş a prezentat concluziile asociaţiei cu privire la moartea jurnalistului belgian Danny Huwe în timpul revoluţiei din decembrie 1989, la Bucureşti.

Comentarii recente