În 1991 TVR transmitea serialul “Revoluţia română în direct” avînd ca realizatori pe Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir. În cadrul serialului au fost şi 2 episoade legate de Timişoara.
“Dacă nu v-au copleşit încă deziluziile de după decembrie ’89, dacă mai credeţi în cinste, adevăr şi curaj şi vă doare suferinţa acestui popor, vă invităm să ascultaţi povestea Timişoarei”, spunea Tatulici la începutul episodului legat de revoluţia din Timişoara.
Prezint şi pe acest blog, sub numele “Povestea Timişorii”, mai multe fragmente din filmul domnilor Tatulici şi Tatomir. În acest prim fragment este vorba de ziua de 15 decembrie 1989. Sînt prezentate declaraţii ale domnilor Zoltan Balaton (persoană din cercul de cunoscuţi ai pastorului Laszlo Tokes) şi Gabriel Marinescu (revoluţionar, membru al Frontului Democratic Român, deputat FSN în perioada 1990-1992, deci şi la momentul realizării acestui film).
(va urma)
Mulţumesc pre-aplecat acelei Timişoare care ne-a re-învăţat (deşi în genunchi!) cum fiecare poate deveni o infinită Coloană, pe verticală (precizez asta, pentru cei care-l răstoarnă pe 8, spre a-l declara, nu-i aşa. “infinit”)!
Dacă ea nu apărea, atunci, în Istoria (nu istoriile, basnele) României, noi şi acum eram sub acele kutre de-atunci, care puneau de o “comunistă” dinastie, după extrem-asiate maimuţăreli (aduse-n bagaje nu de Marele Bâlb, nici de Marea lui Tâmpă), ci de către Pupincuriştii de-atunci… Aceiaşi care şi azi, ne stau pe grumaji/grumaze, cu învoire de la câte puteri/putori mai cred a conduce ist stat (vorba lui Eminescu) de “neamul nevoii”… Adică – şi chiar elegant mă exprim, faţă de cum El zicea – de Rahat… Atâta m-am priceput. Orişicine poate accede la veritabila rimă.
Şi, cum să nu gândească astfel, acest om pudic dealtfel, când mai toate fruntariile ţării (că libere, că ocupate), puţeau a mai mult decât vespasiene… Ca şi acum: a nespălate cu luna vestale.
Iar, după cum abia eu, la 21 de ani de la loviluţiune, apar primul, spre a vă Laus aduce, veţi confirma, ca şi mine: Aferim, bre, cine nai-ba, de morţii noştri nevoie avu… Şi, pro care domo?
[...] tras pe treptele Catedralei dintr-un TAB O istorie mult mai detaliată a acelor zile gasiți aici: Marius Mioc sau aici: Tatulici & Tatomir – Revoluţia 1989. Povestea [...]