Tatulici & Tatomir: Povestea Timişorii (1). 15 decembrie 1989 octombrie 8, 2010

În 1991 TVR transmitea serialul “Revoluţia română în direct” avînd ca realizatori pe Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir. În cadrul serialului au fost şi 2 episoade legate de Timişoara.
“Dacă nu v-au copleşit încă deziluziile de după decembrie ’89, dacă mai credeţi în cinste, adevăr şi curaj şi vă doare suferinţa acestui popor, vă invităm să ascultaţi povestea Timişoarei”, spunea Tatulici la începutul episodului legat de revoluţia din Timişoara.
Prezint şi pe acest blog, sub numele “Povestea Timişorii”, mai multe fragmente din filmul domnilor Tatulici şi Tatomir. În acest prim fragment este vorba de ziua de 15 decembrie 1989. Sînt prezentate declaraţii ale domnilor Zoltan Balaton (persoană din cercul de cunoscuţi ai pastorului Laszlo Tokes) şi Gabriel Marinescu (revoluţionar, membru al Frontului Democratic Român, deputat FSN în perioada 1990-1992, deci şi la momentul realizării acestui film).

(va urma)

Groapa comună din cimitirul eroilor descoperită în ianuarie 1990 octombrie 7, 2010

"Renaşterea Bănăţeană" din 16 ianuarie 1990 anunţînd despre groapa comună din cimitirul eroilor

S-a vorbit mult despre “falsa groapă comună a revoluţiei de la Timişoara”, cu referire la cadavrele dezgropate în cimitirul săracilor în 22 decembrie 1989 şi prezentate drept victime ale revoluţiei, deşi era vorba de persoane răposate înainte de revoluţie. Mai puţin se vorbeşte despre adevărata groapă comună a revoluţiei din Timişoara, anume groapa comună descoperită în ianuarie 1990 în cimitirul eroilor, unde au fost îngropate numai persoane care fuseseră ucise la revoluţie. Acestea au fost ridicate din morga spitalului judeţean în 27 decembrie 1989 şi îngropate în cimitir. Autorităţile au spus că îngroparea cadavrelor s-a făcut pentru că nimeni nu le revendicase pînă atunci. Prezint cele publicate în ziarul “Renaşterea Bănăţeană” cu prilejul descoperirii acestei gropi. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Unde sînt morţii Timişoarei?
Un nou “cimitir secret” în cimitirul eroilor

Popa ne-a zis: “dă-l încolo ca nu-i mai trebe nimic!” octombrie 6, 2010

Comunicatul garnizoanei Timişoara după ce s-a aflat de groapa comună din cimitirul eroilor, publicat în "Renaşterea Bănăţeană" din 18 ianuarie 1990

Prezint alte mărturii din cartea mea “Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost”. Acum prezint împrejurările morţii lui Sorin Leia (născut în 24 septembrie 1967 la Tomeşti – judeţul Timiş), care în 1989 era operator chimist la întreprinderea “Solventul” din Timişoara. Trupul lui Sorin Leia a fost găsit în ianuarie 1990 în groapa comună din cimitirul eroilor.

Avram Gliguţă, născut în 8 octombrie 1960 la Marghita (jud. Bihor), a fost martor ocular la omorîrea lui Sorin Leia. Gliguţă însuşi a fost rănit la grumaz, se pare de acelaşi glonţ care l-a nimerit şi pe Sorin Leia. În 13 iulie 1995 domnul Gliguţă, care era atunci electrician auto la ICIM Braşov – filiala Timişoara, mi-a dat următoarea declaraţie:

În seara de duminică 17 decembrie pe la ora 23-24 din căminele muncitoreşti din Calea Buziaşului a ieşit o trupă de vreo 100 de tineri, strigînd “Români veniţi cu noi!”, “Jos Ceauşescu!”. Eu am ieşit atunci pe balcon şi am strigat “bravo băieţi!”, dar am rămas în casă.

Luni dimineaţa cînd am mers la lucru (la IUGTC, lîngă Fabrica de Zahăr) am văzut că în oraş este devastat, geamurile de la magazine sparte, panourile cu cincinalele comuniste distruse. În tramvai oamenii vorbeau despre cele întîmplate, cum că armata şi miliţia a tras în oameni. Mie nu-mi venea să cred.

La servici secretarul de partid ne-a spus că n-avem voie să lipsim de la lucru, că se va face prezenţa din oră în oră, iar de la servici să mergem direct acasă, că ne poate împuşca miliţia şi armata. O casieriţă se plîngea că o nepoată a ei a fost împuşcată în Calea Şagului. Nu-mi venea să cred că se poate ca miliţia să împuşte oameni.

“Jurnalul Naţional” şi non-combatul securităţii în decembrie 1989 octombrie 5, 2010

Iarăşi prezint un capitol din cartea mea “Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” editată în 2005. De această dată este un comentariu la articolul lui Răzvan Belciuganu “Iulian Vlad i-a scăpat pe securişti de linşaj” din Jurnalul Naţional din 16 septembrie 2004 (linc). Comentariile mele ulterioare sînt între paranteze drepte, cu litere cursive, iar citatele din “Jurnalul Naţiuonal” sînt cu litere cursive.

“Jurnalul Naţional” şi non-combatul securităţii în decembrie 1989

În cadrul propagandei de reabilitare a Securităţii, “Jurnalul Naţional” din 16 septembrie 2004 publică articolul “Iulian Vlad i-a scăpat pe securişti de linşaj”. Ce “enigme” ale revoluţiei rezolvă acest articol? Cităm: “Generalul Iulian Vlad, şeful Departamentului Securităţii Statului, a cerut în vara anului 1989 de la Arhivele Securităţii, potrivit mai multor mărturii ale unor ofiţeri de informaţii, dosarul Revoluţiei maghiare din 1956. Conform spuselor acestor ofiţeri, generalul le-a studiat gînditor (…) Cei care i-au fost subordonaţi generalului Iulian Vlad spun că acesta a fost de fapt, momentul în care Securitatea a ales soluţia de non-combat”.

Interzicerea migraţiei politice, un lucru antidemocratic octombrie 4, 2010

Măsurile legale împotriva migraţiei politice au fost adoptate sub motiv că în viaţa politică românească ar exista o mare problemă: traseismul politic. În spatele lozincilor frumoase legate de “moralitate” şi de respectarea voinţei alegătorilor, care ar fi înşelaţi dacă persoanele pe care le-au votat şi-ar schimba partidul, se ascunde un atac la adresa principiilor democraţiei. S-a obţinut de fapt, prin această lege, transformarea aleşilor locali ai partidelor în simple marionete ale conducerilor de partid.

Voi exemplifica efectele păgubitoare ale legislaţiei împotriva migraţiei politice (care acţionează numai asupra aleşilor din consiliile locale sau judeţene) cu exemplul concret al Timişorii.

Jurnalul Naţional continuă eforturile de reabilitare a fostei securităţi octombrie 2, 2010

Prezint un nou capitol din cartea mea “Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional”. Articolul de mai jos l-am publicat întîi în revista timişoreană “VIP în Banat” din 16-30 aprilie 2004 şi se referea la articolul “Securitatea a vrut să-l reţină pe Ceauşescu” din “Jurnalul Naţional” din 30 martie 2004. Conform politicii celor 3R a “Jurnalului Naţional” (recuperare, recondiţionare şi refolosire), articolul respectiv a fost republicat în “Jurnalul Naţional” din 10 decembrie 2009 – asta este varianta care se găseşte acum pe internet (linc). Fiindcă a fost reluat respectivul articol, reiau şi eu comentariile mele. Citatele din “Jurnalul Naţional” sînt cu litere cursive iar adăugirile mele recente sînt între paranteze drepte cu litere cursive.

Jurnalul Naţional continuă eforturile de reabilitare a fostei securităţi

Revoluţie fără terorişti (5). Decembrie ’89 a fost marcat de cea mai îngrozitoare diversiune trăită de acest popor octombrie 1, 2010

A 5-a parte, şi ultima, a emisiunii “Revoluţie fără terorişti” difuzată la Antena 1 în 17 decembrie 2002. Realizatoare Dana Deac, invitaţi Marius Mioc şi Dan Voinea. Comentariile mele ulterioare le-am inserat cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele patru părţi ale emisiunii:
- Domnul Mioc nu-şi dă cu părerea ci aduce în atenţia opiniei publice istoria prin documente
- Nimeni nu se interesează de victime. Mass-media este numai în jurul infractorilor
- De ce această discriminare pe criterii etnice? De ce morţii români sînt mai puţin importanţi decît morţii albaneji sau evrei?
- Din mers conducerea revoluţiei a luat-o o oligarhie militară

Playlist pe youtube cu întreaga emisiune: http://www.youtube.com/view_play_list?p=C94CEF22F31B2DDE

Transcriere înregistrare: