Un alt capitol din cartea mea “Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional”, în care mă refer la campanie de presă despre revoluţie declanşată în 2004 de Jurnalul Naţional, odată cu filmul lui Brandstatter. Şi acest capitol a fost iniţial publicat în 10 martie 2004 în ziarul – ediţie specială “Revoluţia din Timişoara şi minciunile lui Marius Tucă”. Republicarea acestui capitol devine actuală în condiţiile în care şi “Jurnalul Naţional” a republicat, în 9 noiembrie 2009 (linc) interviul pe care-l comentam atunci. Intervenţiile mele ulterioare sînt cu litere cursive între paranteze drepte.
Revolta de la Timişoara şi filiera iugoslavă
Sub titlul “Revolta de la Timişoara, condusă din Iugoslavia” (linc), Jurnalul Naţional din 4 martie 2004 [pe baza principiului refolosirii caracteristic Jurnalului Naţional, interviul cu Ghergulescu a fost publicat şi în "Jurnalul Naţional" din 11 noiembrie 2004 (linc), iar recent în "Jurnalul Naţional" din 9 noiembrie 2009 (linc)] îşi dă peste cap propriile teorii din zilele precedente. După ce, cu cîteva zile înainte scrisese că revolta de la Timişoara a fost făcută de agenţi veniţi din Ungaria, antrenaţi în prealabil de autorităţile de acolo, apoi publicase interviul cu şeful filajului din Securitatea Timiş, Nicolae Mavru, care nu vorbea nimic de agenţii veniţi din Ungaria dar observase 2000 de turişti ruşi, majoritatea basarabeni, acum se publică un interviu cu colonelul Remus Ghergulescu, pentru a lansa o nouă ipoteză: revolta de la Timişoara a fost făcută de iugoslavi! (mai mult…)
Institutul Revoluţiei Române (IRR) a tipărit cartea “Reconcilierea” de Corneliu Vlad. Interesant la această carte e că nu are nici o legătură cu revoluţia română din decembrie 1989. În carte este vorba de reconcilierea care s-a practicat după schimbarea regimurilor politice în diferite ţări, cum ar fi Africa de Sud după eliminarea apartheidului sau Ruanda după războiul civil. “De ce aţi tipărit o asemenea carte?”, l-am întrebat pe domnul Viorel Domenico, angajat al IRR şi redactor al cărţii. “Fiindcă noi milităm pentru reconciliere”, a fost răspunsul.
Profesorul universitar timişorean Miodrag Milin este autorul mai multor lucrări consacrate revoluţiei din 1989, din care amintesc: “Timişoara 15-21 decembrie”; “Timişoara în arhivele Europei Libere”, “Timişoara în revoluţie şi după”. În trecut, domnul Milin a fost membru în Consiliul Ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române, de unde şi-a dat demisia. A fost deasemeni angajat al Asociaţiei “Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, unde a coordonat volumele “Procesul de la Timişoara”, colaborarea sa cu această asociaţie întrerupîndu-se însă în ultima vreme.