Titus Suciu – Revoluţia pe înţelesul detractorilor decembrie 15, 2012

Ieri la sediul filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor s-a lansat cartea lui Titus Suciu – “Revoluţia pe înţelesul detractorilor”.

Printre cei care au prezentat volumul se numără Cornel Ungureanu şi Ioan Savu.

Cartea a apărut la editura Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Este o carte polemică, care combate încercările de falsificare a istoriei revoluţiei de către persoane precum Marius Tucă, Alex Mihai Stoenescu, Ion Cristoiu sau Grigore Cartianu.

Multe din observaţiile pe care le găsim în cartea domnului Titus Suciu, legate de scrierile indivizilor sus-pomeniţi, le-am făcut şi eu, în cărţile mele “Falsificatorii istoriei” (1994, ediţia a 2-a – 1995) şi “Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” (2005). Parte din articolele respective le-am republicat şi pe acest blog. În ceea ce priveşte sus-menţionaţii, eu şi domnul Titus Suciu avem păreri similare.

Titus Suciu este şi autorul altor volume despre revoluţia din 1989: “Reportaj cu sufletul la gură” (1990), “Lumea bună a balconului” (1995), “Candelă împotriva timpului” (2011, în colaborare cu Vasile Bogdan), cît şi a scenariului filmului documentar “Candelă împotriva timpului” (deasemeni în colaborare cu Vasile Bogdan) produs la TVR Timişoara care a fost prezentat pe acest blog. Eram ferm convins că anul trecut am prezentat pe acest blog în întregime filmul serial “Candelă împotriva timpului”, dar acum cînd verific văd că am pus doar 6 din cele 8 episoade. Tocmai atunci a fost reclamaţia TVR împotriva mea la youtube (linc) şi am fost distras de această problemă, uitînd să pun pe blog şi celelalte 2 episoade, deşi directorul TVR Timişoara Lucian Ionică îmi dăduse dreptul de a pune filmul pe internet şi deja pusesem episoadele pe youtube. Voi pune în zilele următoare şi celelalte 2 episoade din acest film documentar.

Aşa-zisul plan de desfiinţare a Institutului Revoluţiei Române: Eu am avut dreptate, presa bucureşteană a greşit mai 21, 2012

În iulie 2011 întreaga presă bucureşteană vuia cu privire la pretinsul plan al guvernării PDL de desfiinţare a Institutului Revoluţiei Române, condus de Ion Iliescu. Am fost printre puţinii care au atras atenţia că întreaga gălăgie mediatică este un simplu fonfleu de presă (linc).

Revoluţia din 1989 a început la Suceava! aprilie 27, 2012

Am prezentat deja pe acest blog o recenzie la revista “Clio 1989″ nr. 1/2005, publicaţie autodeclarată “de nivel academic” editată de Institutul Revoluţiei Române. Era începutul activităţii acestui institut şi revista recenzată era prima revistă cu pretenţii academice scoasă de institut (mai fuseseră tipărite de IRR şi 2 numere din “Caietele Revoluţiei”, dar aceea nu era o revistă cu pretenţii). În recenzia respectivă – “Clio 1989 – revistă de nivel academic?” (linc) – m-am referit la articolele publicate în “Clio 1989″ nr. 1/2005 de către Ioan Scurtu, director ştiinţific al IRR şi persoana care a coordonat respectivul număr de revistă şi Georgiana Margareta Scurtu, fiica primului. Separat am recenzat şi alte articole din revista “Clio 1989″ nr. 1/2005. Prezint acum o recenzie apărută în presa timişoreană la articolul “Declanşarea şi desfăşurarea revoluţiei pe meleaguri sucevene în etapa 22 decembrie 1989 – 20 mai 1990″ publicat de profesorul universitar Mihai Iacobescu în respectivul număr al revistei “Clio 1989″.

Revoluţia din 1989 a început la Suceava!

Hotărîre definitivă în cazul Emilian Cutean: 5 ani de închisoare cu executare februarie 8, 2012

Fostul secretar de stat la SSPR (atît în 2004, sub guvernarea Năstase, cît şi în 2009 sub guvernarea Boc) Emilian Cutean, a fost osîndit la 5 ani închisoare cu executare, scrie “Evenimentul Zilei” (linc).

Am pomenit pe acest blog despre procesul său, atît în iunie 2009 la condamnarea sa de prima instanţă (linc), cît şi în aprilie 2011 după judecarea apelului (linc).

Fonfleu de presă: intenţia PDL de a desfiinţa Institutului Revoluţiei iulie 14, 2011

Actualizare: Conform unui articol apărut în decembrie 2010 în ziarul “Timpul” (linc), hala Filaret unde Baconschi vrea să facă muzeul comunismului nu aparţine statului român ci unei firme israeliene. Statul ar trebui deci să răscumpere hala de la investitorii străini. Nu e exclus ca această afacere imobiliară să fie motivaţia din spatele propunerii domnului Baconschi.

Pe saitul hotnews s-a anunţat (linc):

Conducerea PDL a decis luni asumarea politică a iniţiativei unei hotărîri de Guvern privind înfiinţarea unui muzeu naţional al dictaturii comuniste, a anuntat iniţiatorul propunerii, prim-vicepreşedintele democrat-liberal Teodor Baconschi, potrivit Agerpres.

Potrivit acestuia, muzeul se va afla în incinta halei Filaret, iar sub umbrela sa vor funcţiona un institut de cercetare şi documentare care va reuni structurile instituţionale care activează în acest domeniu, printre care şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Institutul Revoluţiei Române.

La acelaşi articol e pusă o înregistrare video pe care o transcriu:

Petrică Balint, membru în colegiul naţional al Institutului Revoluţiei Române, cercetat penal în problema preschimbării certificatelor de revoluţionar martie 26, 2011

Ziarul “Adevărul” – ediţia de Timiş din 25 martie 2011 (linc) anunţă că revoluţionarul lugojean Petrică Balint este cercetat penal pentru că şi-ar fi însuşit, în calitatea sa de preşedinte al asociaţiei de revoluţionari “16-21 decembrie 1989″ din Lugoj, sume cuprinse între 200 şi 60000 lei de la membrii asociaţiei pentru a le preschimba certificatele de revoluţionar şi a obţine retroactiv banii din indemnizaţiile de revoluţionar.

Institutul Revoluţiei atacă vehement “Jurnalul Naţional” octombrie 18, 2010

În “Caietele Revoluţiei” nr. 2/2010 (linc), publicaţie editată de Institutul Revoluţiei Române, la paginile 50-55 este publicat articolul lui Titus Suciu – “De ce nu iubiţi revoluţia română, domnule?”.

Articolul este o critică vehementă a unor afirmaţii şi analize despre revoluţia română publicate în 2004 de “Jurnalul Naţional”. “Ceea ce putea să se constituie într-o prestaţie ziaristică onestă se dovedeşte manipulare ordinară (…) Jurnalul Naţional terfeleşte Revoluţia Română, mai ales perioada ei timişoreană, 16-20 decembrie (…) Este vorba de o adevărată campanie, coordonată de Marius Tucă pe două fronturi (…) Ne reîntîlnim cu o semnătură ce deja ne-a convins că nu va însemna nimic în jurnalismul românesc, Răzvan Belciuganu (…) De ce nu respectaţi, de ce nu iubiţi Revoluţia Română, domnule Tucă, domnule Cristoiu?”, sînt cîteva fraze din articolul domnului Titus Suciu.

Amintesc că şi eu am fost critic cu privire la campania “Jurnalului Naţional” din 2004 legată de “adevărul despre revoluţie”, ceea ce m-a determinat în 10 martie 2004 să scot ziarul-ediţie specială “Revoluţia din 1989 şi minciunile lui Marius Tucă”, iar în 2005 cartea “Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” (carte care, încă înainte de a fi tipărită, din decembrie 2004 a fost disponibilă pe internet pe saitul procesulcomunismului.com – linc – varianta de pe internet are pe alocuri mici diferenţe faţă de varianta tipărită). Ulterior am reluat şi pe acest blog o parte din articolele mele din 2004.

Un amendament la legea lustraţiei doreşte să-l elimine pe Ion Iliescu de la conducerea Institutului Revoluţiei Române aprilie 29, 2010

Ieri 28 aprilie, la asociaţia “Memorialul Revoluţiei” din Timişoara, şi-a aniversat 20 de ani de existenţă. Printre oaspeţi s-a aflat şi domnul Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei “21 Decembrie”. Din cuvîntarea dînsului am reţinut că a luat parte la discuţiile din comisiile parlamentare referitoare la legea lustraţiei, care ar urma să fie votată în parlament pînă în 20 mai.

Tismăneanu vrea desfiinţarea Institutului Revoluţiei martie 17, 2010

Vladimir Tismăneanu doreşte unificarea tuturor institutelor de cercetare a comunismului românesc, ne anunţă Vlad Stoicescu într-un articol din Evenimentul Zilei din 17 martie 2010 (linc).

Ioan Munteanu: Răspuns la „Recenzia” elaborată de dr. Milin Miodrag referitoare la lucrarea “Revoluţia Română în Banat” februarie 13, 2010

Domnul profesor universitar doctor Ioan Munteanu, coautor al lucrării “Revoluţia română în Banat”, mi-a trimis un răspuns la recenzia respectivei lucrări făcute de domnul Miodrag Milin şi publicată pe acest blog (linc). În conformitate cu dreptul  la replică, dau publicităţii respectivul text.

Cartea Revoluţia Română în Banat a apărut sub coordonarea lui Alexandru Oşca. Cuvînt înainte de Claudiu Iordache. Autori: Alexandru Oşca, Ioan Munteanu, Dumitru Tomoni, Emil Şimăndan. Documentarişti: Gino Rado, Adrian Kali, Editura „Sitech”, Craiova, 2009, 498 pagini.

Textul de mai jos, cu litere cursive, reprezintă punctul de vedere al domnului Ioan Munteanu. Am adăugat apoi nişte date despre protagoniştii acestei polemici.

Cuprinsă în planul editorial al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, lucrarea menţionată a fost publicată în octombrie 2009. Are ca autori profesori apreciaţi pentru cercetările efectuate în domeniul istoriei şi pentru cărţile realizate. Doi documentarişti au asigurat o selecţie riguroasă a informaţiei utilizate în redactarea volumului. Publicarea acestei lucrări este rezultatul unei munci cinstite, stăruitoare, desfăşurată cu onestitate şi responsabilitate ştiinţifică. Este un prim elaborat colectiv, înfăptuit printr-o consultare atentă a unor fonduri arhivistice, a volumelor de documente edite, a peste 70 de lucrări bibliografice despre Revoluţia din Decembrie 1989 şi a informaţiei din bogatul fond documentar al Memorialului Revoluţiei. O activitate migăloasă şi competentă s-a materializat într-o lucrare temeinic documentată, în care evenimentele revoluţionare din Banat şi judeţul Arad sunt analizate cu obiectivitate, cu respect pentru adevăr şi fără intenţie de partizanat în favoarea unor grupuri de oameni. Este pentru prima dată când într-o carte despre Revoluţia din Banat se aduc argumente şi dovezi edificatoare care explică, printr-o informaţie în mare parte inedită, motivele declanşării la Timişoara a luptei pentru înlăturarea regimului comunist. În cele 498 de pagini ale volumului s-a inclus o prezentare analitică, detaliată şi documentată, a evenimentelor petrecute în acele zile dramatice la Timişoara, Lugoj, Arad, Reşiţa, Caransebeş, Jimbolia, Sânnicolaul Mare, Buziaş, Nădrag, Lipova, Curtici, Lovrin, Ineu, Sebiş, Becicherecul Mic. Am fost conştienţi de faptul că opreliştele puse la cercetarea unor fonduri documentare împiedică cunoaşterea  şi lămurirea  tuturor detaliilor legate de Revoluţie. Cu toate acestea, strădania autorilor şi documentariştilor a îngăduit oferirea unei imagini cuprinzătoare asupra realităţilor revoluţionare din Banat. În plus, valoarea volumului este sporită de includerea a 23 de Anexe importante, a datelor şi fotografiilor persoanelor ucise, a listelor cu numele celor răniţi şi arestaţi în acele zile însângerate.