Habarnistul Traian Băsescu vorbeşte despre revoluţie: “Cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului?”. Nicolae Ceauşescu (17.12.1989): “Ce-au făcut ofiţerii tăi Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras?” mai 17, 2013

Preşedintele Traian Băsescu a confirmat prin decret numirile procurorilor şefi propuşi de Ministerul Justiţiei (linc). Procuror general va fi Tiberiu Mihail Niţu, cel pe care cu nu multă vreme în urmă acelaşi Băsescu îl considera nepotrivit pentru funcţie (linc), punct de vedere împărtăşit şi de CSM (linc). Se spunea atunci că Tiberiu Niţu nu s-a remarcat prin nici un dosar serios pe care l-ar fi instrumentat, prin nici un fel de infractori deosebiţi a căror vinovăţie ar fi fost dovedită de domnia sa. Între timp însă, atît Consiliul Superior al Magistraturii cît şi preşedintele Băsescu şi-au schimbat părerea şi au ajuns la concluzia că Tiberiu Niţu este cel mai vrednic procuror român, care merită deci să fie şeful tuturor procurorilor. Probabil că în cele cîteva luni care au trecut de la respingerea candidaturii sale, domnul Niţu a avut nişte rezultate deosebite în muncă, care au contribuit la schimbarea atitudinii factorilor de decizie cu privire la domnia sa.

Cu prilejul numirii domnului Niţu, preşedintele Băsescu a arătat o preocupare surprinzătoare pentru domnia sa: revoluţia din 1989. Anume legat de acest subiect şi de nimic altceva a avut domnul Băsescu nişte pretenţii faţă de Tiberiu Niţu. “Pentru domnul Niţu am avut o solicitare specială care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea a măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului, cu muniţie de război. Sînt de acord că e dificil să stabileşti care e militarul care a tras, dar istoria are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia ca armata să fie scoasă împotriva manifestanţilor. E un răspuns pe care dl. Niţu trebuia să mi-l dea până anul viitor. A doua: care este cadrul în care s-a luat decizia înarmării gărzilor patriotice cu muniţie de război. Sînt decizii esenţiale care au generat peste 1.000 de victime. Pentru ce s-a întîmplat la Bucureşti nu ştim mare lucru”, a declarat Băsescu.

Fostul şef al SSPR George Costin, eliberat condiţionat din arest mai 7, 2013

Conform ziarului Evenimentul Muscelean (linc), fostul secretar de stat la SSPR George Costin (din guvernarea Emil Boc) şi coinculpaţii Mihai Bolocan şi Serafim Cotenescu din procesul legat de pretinderea de bani pentru obţinerea de certificate de revoluţionar  au fost eliberaţi din arest sub control judiciar. Respectivii sînt obligaţi să se prezinte la organul de urmărire penală şi la instanţa de judecată ori de cîte ori vor fi chemaţi, să se prezinte la poliţie cînd vor fi chemaţi sau conform programului de supraveghere, să nu-şi schimbe locuinţa fără încuvinţarea instanţei, să nu deţină şi folosească nici un fel de arme, să nu ia parte la activităţile asociaţiei Decembrie 1989 Metrou România sau a filialelor acesteia, să nu ia legătura, direct sau indirect, cu ceilalţi inculpaţi, martori sau experţi din cauza în care sînt judecaţi sau cu funcţionari ai SSPR.

Tribunalul Bucureşti respinge cererea mea de intervenţie în procesul dintre Gelu Voican Voiculescu şi statul român mai 1, 2013

Luni 29 aprilie am fost la Tribunalul Bucureşti unde s-a discutat, în dosar 21195/3/2012 (linc) cererea mea de intervenţie în procesul deschis de Gelu Voican Voiculescu împotriva statului român, prin care cere despăgubiri conform legii 221/2009. Am scris despre acest proces în articolul Nouă încercare a lui Gelu Voican Voiculescu de a încasa despăgubiri de la statul român, pe motiv de “suferinţe anticomuniste” (linc).

Revoluţia din Lugoj. Recursul în anulare în cazul plutonierului Pavel Dumitru aprilie 26, 2013

Am prezentat deja situaţia revoluţiei din Lugoj – un loc unde s-a aflat cine a tras (linc). După sentinţa Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara pe care deja am prezentat-o, a urmat recursul şi în final recursul în anulare. Respectivele căi de atac n-au schimbat situaţia juridică. Prezint acum cititorilor şi hotărîrea judecătorească de la recursul în anulare, pentru ca documentaţia despre acest caz să fie completă.

Vedeţi întîi, de pe celălalt sait al meu – “documente 1989″:
- Rechizitoriul în cazul plutonierului Pavel Dumitru din Lugoj
- Condamnarea plutonierului M.Ap.N. Pavel Dumitru din Lugoj – primă instanţă (transcrierea sentinţei, în articolul Revoluţia din Lugoj – un loc unde s-a aflat cine a tras. “Nu mai puteam suporta conţinutul lozincilor strigate de mulţime împotriva lui Ceauşescu”)

ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia militară

Decizia nr. 80                        Dosar nr. 66/1997

Şedinţa publică de la 15 decembrie 1997

Preşedinte: Cornel Bădoiu – G-ral de divizie magistrat
Judecător: Petre Similean – Colonel magistrat
Judecător: Gheorghe Toader – Lt. col. magistrat
Procuror: Elefterie Iordăchescu – Colonel magistrat
Magistrat asistent şef: Viorel Podar – Căpiten magistrat

S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de procurorul general împotriva sentinţei nr. 2 din 27 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi deciziei nr. 1 din 18 martie 1991 a tribunalului Militar Teritorial Bucureşti privind pe intimatul inculpat plt. (rez.) Pavel Dumitru.

S.a prezentat intimatul condamnat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Bărbulescu Fl., şi intimata parte civilă Bejan Neculai Mircea, lipsind intimata parte vătămată Borcea Ana, părţile civile Rosada Ioan, Stoica Niculae Simion şi Spitalul municipal Lugoj, precum şi partea responsabilă civilmente M.Ap.N.

Procedura îndeplinită.

Procurorul a susţinut motivele scrise ale recursului în anulare, concluzionînd pentru admiterea acestuia şi stabilirea unei pedepse sub minimul special.

Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului în anulare şi stabilirea unei pedepse egale cu durata prevenţiei inculpatului.

Intimata parte civilă prezentă a solicitat respingerea recursului în anulare.

Inculpatul în ultimul cuvînt a susţinut că este nevinovat.

CURTEA

Fostul şef al SSPR Adrian Viorel Nicolaescu scapă de plîngerea penală legată de lista revoluţionarilor din Monitorul oficial aprilie 22, 2013

Judecătoarea Anastasia Gargale de la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a respins plîngerea mea împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale emisă de parchetul de pe lîngă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în dosarul legat de lista revoluţionarilor din Monitorul Oficial 467 bis din 7 iulie 2010.

Şedinţa de judecată a fost în 10 aprilie. Nu am fost prezent la şedinţă, fiind ocupat cu alte probleme. Pronunţarea a fost amînată pe 17 aprilie şi apoi pe 18 aprilie. Conform portalului instanţelor (linc), instanţa

În baza art. 278 ind. 1 alin. 8 lit. a C.p.p., respinge ca neîntemeiată plîngerea formulată de către petenta MIOC MARIUS în contradictoriu cu intimatul NICOLAESCU ADRIAN VIOREL. Menţine Rezoluţia nr. 3714/P/2011 dispusă de către Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sector 1 Bucureşti în data de 22.08.2012. În baza art. 192 alin. 2 C.p.p., obligă petentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat în valoare de 150 lei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 18.04.2013.

Un caz de fals rănit al revoluţiei la Tîrgu Mureş aprilie 19, 2013

O ordonanţă din 1996 a Parchetului Militar Tîrgu Mureş descrie un caz de fals rănit al revoluţiei care a fost depistat: Emanoil Blaga. Remarc că numitul nu mai figurează pe lista revoluţionarilor din Monitorul oficial 467 bis din 7 iulie 2010. Depistarea şi eliminarea respectivului din rîndul celor consideraţi răniţi ai revoluţiei s-a făcut la sesizarea unei organizaţii de revoluţionari din Tîrgu Mureş. Redau documentul Parchetului.

ROMÂNIA
PARCHETUL MILITAR TÎRGU MUREŞ
Dosar nr. 52/P/1990

Ordonanţa
din 29.04.1996

Prim procuror militar Colonel magistrat CIOBOTA VIOREL de la Parchetul Militar Tîrgu Mureş.

Avînd în vedere sesizarea Federaţiei Naţionale a Revoluţionarilor – Zona 3 Transilvania – Consiliul de Coordonare Tîrgu Mureş în legătură cu numitul BLAGA EMANOIL, care ar beneficia pe nedrept de certificat de rănit în revoluţie şi că în dosarul respectivului se află şi acte emanate de la acest parchet militar care atestă această calitate a sus-numitului s-a procedat la reverificarea actelor dosarului în raport cu noile probe, rezultînd următoarele:

Prin plîngerea penală din 07.02.1990 numitul BLAGA EMANOIL din Tg. Mureş [...] a reclamat că în seara de 21 decembrie 1989 a luat parte la evenimentele din zona centtrală a municipiului Tg. Mureş unde a fost bătut de un plutonier de miliţie mascat şi apoi a fost reţinut pînă în 22 decembrie la sediul miliţiei. A mai menţionat că după ce s-a deplasat la domiciliu a fost nevoie să se interneze în spital. În declaraţia de la dosar a mai adăugat că a fost lovit la cap încît şi-a pierdut şi cunoştiinţa.

Solicitîndu-se examinarea medico-legală a sus-numitului în actul de constatare medico-legală nr. 701/08.02.1990 s-a consemnat că a prezentat fractură craniană temporală pentru care a necesitat internare în spital în perioada 24-26 decembrie 1989, necesitînd 25-30 zile îngrijiri medicale. O copie a actului medico-legal i s-a predat celui în cauză pentru dosarul de rănit în revoluţie.

Prin rezoluţia din 28 aug. 1990 s-a dispus în cauză a nu se începe urmărirea penală faţă de subofiţerii din fosat miliţie neidentificaţi pentru infracţiunea de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. 2 din codul penal reţinîndu-se că a fost amnistiată potrivit art. 2 din Decretul-Lege nr. 3  din 04.01.1990.

Procesul miliţienilor învinuiţi de deschiderea focului la Catedrala din Timişoara în 18 decembrie 1989. Generalul Nuţă le-a cerut miliţienilor prezenţi la şedinţă “să nu dea dovadă de laşitate şi să deschidă focul, chiar dacă pe străzi vor fi cadavre peste cadavre” aprilie 17, 2013

În 18 decembrie 1989 asupra manifestanţilor aflaţi la Catedrala din Timişoara s-a deschis focul în cel puţin două momente distincte. La prima deschidere a focului au fost ucişi Măriuţac Ioan şi Nemţoc Marius, iar după cîtva timp s-a deschis iarăşi focul, fiind ucis Sorin Leia. Pentru primele două victime au fost trimişi în judecată doi subofiţeri de miliţie – Constantin Ţeighiu şi Dumitru Asafti, care vor fi achitaţi. Sînt de remarcat concluziile diferite ale expertizelor balistice – după ce prima expertiză stabilise că s-ar fi tras cu arma plutonierului Ţeighiu, cea de-a doua expertiză a infirmat această concluzie. Prezint acum hotărîrea judecătorească de achitare a celor doi. Am inserat scurte comentarii ale mele cu litere cursive între paranteze drepte.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL MILITAR EXTRAORDINAR TIMIŞ
Timişoara
Dosar nr. 3/1990

SENTINŢA nr. 2

Astăzi, ziua 17, luna iunie, anul 1991
Tribunalul militar extraordinar Timiş, compus din:
Preşedinte: Colonel de justiţie Stoichescu Nicolae
Judecător: Maior de justiţie Ivan Florean
Asesori populari: Locotenent colonel Burci Ioan, Maior Anton Ioan, Căpitan Bîrliba Costel
Procuror mil: Maior de justiţie Anghel Adrian
Grefier: Ivan Petru

S-a întrunit în şedinţă publică, la sediul instanţei, spre a judeca pe inculpaţii:

- plut[onier] maj[or] M.I. rezervă ŢEIGHIU CONSTANTIN învinuit pentru săvîrşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev[ăzut] de art[icolul] 176 lit[era] b c[od] p[enal]

- plut. M.I. rezervă ASAFTI DUMITRU învinuit pentru săvîrşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 175 lit. e c.p.

La apelul nominal inculpaţii au fost prezenţi, plut. maj. Ţeighiu Constantin în stare de arest, fiind asistat de apărătorul ales. av[ocat] Sofîlcă Aurora din Biroul de avocaţi Timişoara, iar plut. rez. Asafti Dumitru în stare de libertate, fiind asistat de apărătorul ales, av. Dinescu Constantin din Biroul de avocaţi Timişoara.

Au lipsit părţile civile Măriuţac Silvia şi Nemţoc Domnica, partea responsabilă civilmente Ministerul de Interne, precum şi martorul Mîndrilă Dănel [participant la revoluţie, în 1990 acesta înfiinţase, împreună cu Nicolae Bădilescu, ziarul "Inamicul public numărul 1" în care se ocupa şi de investigarea crimelor revoluţiei. Mîndrilă este cel care dăduse procuraturii glonţul cu care fusese împuşcat Marius Nemţoc].

Procedura de citare cu martorul Mîndrilă Dănel nu a fost îndeplinită.

Nouă condamnare la CEDO pentru România, în cazul revoluţiei din Timişoara martie 27, 2013

În 2009 scriam despre hotărîrea CEDO în cauza Şandru şi alţii împotriva României (linc). În respectiva cauză 4 reclamanţi, victime ale revoluţiei din Timişoara, au primit cîte 5000 euro despăgubiri, nu pentru împuşcarea efectivă din timpul revoluţiei, ci datorită faptului că procesul Chiţac-Stănculescu a fost tărăgănat nejustificat.

Atrăgeam atunci atenţia că “acesta este doar unul din dosarele pe acest subiect ajunse la CEDO, dar urmează şi alte cazuri similare la care se poate prevedea un sfîrşit similar”. Ceea ce am prevăzut s-a întîmplat, iar CEDO a dat o nouă hotărîre (linc) prin care România trebuie să plătească despăgubiri victimelor revoluţiei din Timişoara. În total e vorba de 350000 de euro, cîte 5000 euro pentru fiecare reclamant cu cîteva excepţii cărora CEDO le-a aprobat despăgubiri de 3500 euro.

Redau mai jos hotărîrea CEDO în limba franceză, nu am avut timp s-o tălmăcesc în româneşte:

Ancheta despre referendumul din vară continuă martie 20, 2013

Aşa cum am mai spus, în vară am fost preşedinte de secţie de votare la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu (linc). Săptămîna trecută am fost chemat la poliţie să dau o declaraţie legată de acest referendum.

Anume, una din membrele biroului electoral al secţiei de votare pe care am prezidat-o apare că ar fi votat de 2 ori: odată pe lista specială, la secţia mea, şi încă o dată pe lista permanentă, la secţia unde avea domiciliul.

CNSAS nu cunoaşte existenţa vreunui dosar cu privire la pregătirea unei manifestaţii în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Noul meu proces cu CNSAS martie 18, 2013

M-am mai referit, pe acest blog, la contestarea de către Alexandru Tacu, fost deţinut politic şi semnatar în 1989 a scrisorii lui Dan Petrescu difuzată la “Europa liberă”, a existenţei vreunei încercări de a provoca un miting anticeauşist la Iaşi, în 14 decembrie 1989.

Vezi:
- Alexandru Tacu despre frauda “revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi
- Cassian Maria Spiridon l-a dat în judecată pe Alexandru Tacu pentru cartea sa în care contestă acţiunea din 14 decembrie 1989 de la Iaşi

O mulţime de lucrări istorice menţionează că la Iaşi s-au răspîndit manifeste care ar fi chemat populaţia să participe la un miting anticeauşist în 14 decembrie 1989, miting care ar fi eşuat datorită acţiunii forţelor de ordine. A existat şi o iniţiativă legislativă prin care oraşului Iaşi să îi fie acordat titlul de “oraş iniţiator al revoluţiei române” (linc), deocamdată eşuată. În cărţi semnate de Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Şerban Săndulescu, Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, Marin Nedelea, Costin Scorpan, Vartan Arachelian, Constantin Sava, Constantin Monac, Alex Mihai Stoenescu, Cassian Maria Spiridon, Ion Calafeteanu, Sergiu Nicolaescu, Emil Constantinescu, Daniela Osiac, Jil Silberstein, Adam Burakowski şi – cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă – Marius Mioc, se menţionează existenţa acestei încercări de a chema populaţia Iaşiului la o manifestaţie anticeauşistă. Împotriva tuturor acestora s-a ridicat ieşeanul Alexandru Tacu, care scrie că acea încercare n-a existat niciodată şi totul este o fraudă. Nimic nu s-ar fi întîmplat la Iaşi în 14 decembrie 1989, nici măcar sub formă de încercare, iar manifestele care să fi chemat lumea la manifestaţie împotriva lui Ceauşescu au fost născocite ulterior, pretinde Tacu.