Scoaterea de sub urmărire penală a securiştilor şi miliţienilor din Cugir aprilie 12, 2013

Redau ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală a ofiţerilor Ministerului de Interne din Cugir, pentru faptele din timpul revoluţiei. În acest oraş, în decembrie 1989 s-au înregistrat 42 de răniţi în rîndul manifestanţilor. 2 miliţieni au fost ucişi (linşaţi) şi mulţi alţii bătuţi de manifestanţi. Din păcate, îmi lipseşte pagina 3 din acest document.

MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL
Dosar nr. 854/P/1995

ORDONANŢĂ
de scoatere de sub urmărire penală
04.03.1996

Colonel magistrat Sorin Marinceanu, procuror militar delegat la parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti,
Examinînd dosarul nr. 854/P/1995,

CONSTAT:

Prin sentinţa penală nr. 3/1990, pronunţată în dosarul nr. 3/1990 al tribunalului Militar Extraordinar Alba, în şedinţa publică din 15 mai 1990, au fost condamnaţi următorii:

a) Col. sec[uritate] (r) BRIHAC FLORIAN, fost inspector şef al I.J. Alba al M.I., la 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev[ăzută] de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea infracţiunii de instigare neurmată de executare, la omor deosebit de grav, prev. de art. 25 rap. la art. 29 şi art. 174, art. 176 lit. b din C. pen.

b) Mr. sec[uritate] (r) LUPEŞ GHEORGHE, fost şef al Securităţii Alba, la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea tentativei la infracţiunea de omor, prev[ăzută] şi ped[epsită] de de art. 20 rap[ortat] la art. 174 din C. pen.

c) Lt. col. sec. (r) CEAUŞESCU ŞTEFAN, fost şef de serviciu în fosta Securitate Alba, la 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, pentru tentativă la infracţiunea de omor, prev. şi ped. de art. 20 rap. la art. 174 din C. pen.

78 colaboratori ai securităţii propuşi la CPRD pentru retragerea titlurilor de revoluţionari aprilie 5, 2013

În şedinţa CPRD din 26 martie 2013 (linc) a fost propusă şi acceptată retragerea titlurilor de revoluţionari pentru 78 de persoane, constatate colaboratori ai securităţii. Citez din procesul verbal al şedinţei:

La punctul 2 al ordinii de zi, Preşedintele Comisiei, domnul deputat Sefer Cristian – George, a prezentat adresa SSPR nr.42/207/15.03.2013, potrivit căreia Comisia constituită conform prevederilor art.49 din Normele Metodologice, de aplicare a Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la Victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, nr.341/2004, aprobate prin HG nr.1412/ 2004, cu modificările şi completările ulterioare, din cadrul Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor solicită acordarea avizului pentru anularea certificatelor şi eventual, pentru retragerea titlurilor atribuite de către Preşedintele României, următoarelor persoane:

Cazul securistului Gheorghe Herţa din Cluj. “În loc să acţioneze cu bună credinţă, relevînd cu exactitate ceea ce au declarat persoanele interogate, inculpatul le-a violentat în încercarea de a le determina să declare că au purtat discuţii defavorabile regimului politic existent atunci, cu Doina Cornea” martie 22, 2013

Unul dintre securiştii osîndiţi la închisoare în urma revoluţiei din decembrie 1989 a fost clujeanul Gheorghe Herţa. Acesta a bătut nişte persoane care discutaseră cu Doina Cornea în timpul revoluţiei, pentru a afla conţinutul discuţiilor. Condamnat în primă instanţă pentru complicitate la cercetare abuzivă, achitat la recurs prin schimbarea încadrării juridice din cercetare abuzivă în purtare abuzivă şi aplicarea decretului FSN de amnistie nr. 3 din 4 ianuarie 1990, Gheorghe Herţa a fost pînă la urmă iar condamnat de Curtea Supremă, în urma recursului extraordinar promovat de procurorul general. Este interesantă diferenţa de tratament între Herţa şi timişoreanul Florin Dragomir, care şi el bătuse nişte manifestanţi în decembrie 1989, fusese condamnat pentru complicitate la cercetare abuzivă, achitat la recurs cu aplicarea aceluiaşi decret de amnistie prin schimbarea încadrării juridice în purtare abuzivă, cu aceeaşi motivare – că inculpatul nu avea calitatea de ofiţer însărcinat cu cercetarea penală, dar în cazul Dragomir nu s-a mai promovat un recurs extraordinar. Poate implicarea numelui Doinei Cornea în cazul Herţa a fost explicaţia atenţiei mai mari pe care procurorul general a dat-o acestui caz.

Pe celălat sait al meu, documente1989.wordpress.com, am prezentat deja:
- Rechizitoriu pentru securistul Gheorghe Herţa
- Procesul securistului Gheorghe Herţa – prima instanţă
- Procesul securistului Herţa din Cluj – recursul

Voi prezenta acum decizia Curţii Supreme la recursul în anulare, care încheie de fapt cazul Herţa.

ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia Militară

Decizia nr. 19             Dosar nr. 8/1991

Şedinţa publică de la 16 aprilie 1991

Preşedinte: Cornel Bădoiu – Colonel de justiţie
Judecător: Adrian Niţoiu – Gral. mr. de justiţie
Judecător: Ştefan Dănilă – Lt.Col. de justiţie
Procuror: Igon Dima – Colonel de justiţie
Consultant juridic şef: Ioan Răileanu – Colonel de justiţie

S-a luat în examinare recursul extraordinar declarat de procurorul general împotriva sentinţei nr. 5 din 6 martie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Cluj şi deciziei nr. 9 din 4 mai 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, privind pe inculpatul maior rez. Herţa Gheorghe (fiul lui Nicolae şi al Mariei, născut la 8 septembrie 1949 în comuna Rogoz, judeţul Mureş, absolvent al Facultăţii de drept, are doi copii, fără antecedente penale, domiciliat în municipiul Cluj-Napoca [...]).

S-a prezentat inculpatul personal, în stare de libertate.

Propuneri SSPR pentru retragerea titlurilor de revoluţionar februarie 19, 2013

Contestaţie depusă la CPRD încă din ianuarie 2011, împotriva lui Dediu Ioan, rămasă neanalizată de CPRD, în ciuda făgăduielilor. Acum însă SSPR anunţă că va cere anularea certificatului lui Dediu exact pentru motivele semnalate cu peste 2 ani în urmă. În general contestaţiile legate de atribuirea neîntemeiată a certificatelor de revoluţionar au rămas fără răspuns. Un precedent de retragere a unui certificat la iniţiativa unor simpli cetăţeni se doreşte evitat, de aceea chiar şi cînd se retrage un certificat, neapărat iniţiativa trebuie să vină din partea politicienilor, dornici să se laude că fac “curăţenie” printre revoluţionari, după ce tot ei au atribuit certificate cu încălcarea legii. Este clasica comportare a pompierului-piroman.

Pe saitul SSPR se anunţă că se vor înainta mai multe propuneri pentru retragerea titlurilor de revoluţionar unor persoane care au fost dovedite a fi colaborat cu securitatea. În 8 februarie (linc), respectiv în 15 februarie (linc) s-au publicat următoarele nume de persoane ale căror certificate de revoluţionar se intenţionează să se anuleze (am combinat cele 2 liste, ordonînd persoanele alfabetic):

Comisia constituită în baza art. 49 din Normele metodologice de aplicare a legii 341/2004, aprobate prin HG 1412/2004, cu completările și modificările ulterioare, a constatat calitatea de colaborator ai fostei securități, pentru următoarele persoane:

- Apostu Iosefina, cu dosar de preschimbare nr.1489/2004, având calitatea de Luptător Rănit cu certificat preschimbat LRT-A nr. 00009, constatată colaboratoare a Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Arabagiu Vasile, cu dosar de preschimbare nr.12771/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-A nr. 00574, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Aron Ioan Marius, cu dosar de preschimbare nr.1531/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-A nr. 00064, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Baciu Călin Tudorel, cu dosar de preschimbare nr.13310/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-B nr. 00102, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Balcău Eusebiu, cu dosar de preschimbare nr. 11153/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-B nr. 00876, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Bălăceanu Vasile, cu dosar de preschimbare nr. 6314/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-B nr. 00496, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Bălteanu Fag Dan Florin, cu dosar de preschimbare nr. 2706/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, cu certificat preschimbat LRM-B NR. 00232, constatat colaborator al Securității prin sentința civilă nr. 896/2010 a Curții de Apel București, publicată în Monitorul Oficial nr. 160/2012.

- Bălteanu Nicolai-Ahile, cu dosar de preschimbare nr. 2704/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-B nr. 00880, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

Judecarea recursului în procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS, programată de Înalta Curte în 16 septembrie 2014 ianuarie 8, 2013

Judecarea recursului în procesul dintre mine şi Gregorian Bivolaru împotriva lui Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS, referitor la colaborarea cu securitatea a domnului Gelu Voican Voiculescu, va începe la aproximativ 2 ani după ce s-a dat sentinţa primei instanţe – Curtea de Apel Bucureşti. Anume, de pe saitul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aflu că începerea judecării recursului a fost fixată pentru 16 septembrie 2014 (linc).

Sentinţa din procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS noiembrie 8, 2012

Am primit sentinţa din procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS. Sînt 32 de pagini pe care le reproduc în întregime, în formă scanată. N-am avut timp să fac şi transcrierea unui document atît de lung. Este de remarcat la această sentinţă că numele persoanelor care apar în dosar sînt date în clar, nu anonimizate ca în documentele date publicităţii de CNSAS. Cel care a pronunţat sentinţa este judecătorul Ştefan Ciprian Cmeciu, care la ultima şedinţă de judecată l-a înlocuit pe judecătorul Ionel Radu.

Din motivarea sentinţei cititorii îşi pot face o imagine despre dosarul de la CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu. Sentinţa conţine şi anumite raţionamente juridice care cred că sînt de interes pentru toţi cei care au procese cu CNSAS-ul.

Voi comenta cu alt prilej această hotărîre judecătorească (în primul rînd trebuie să o comentez în recurs). Aştept deocamdată comentariile cititorilor. Din cauza nevoii de a pregăti în timp legal recursul, e posibil să răresc ritmul articolelor pe acest blog.

Situaţia actualizată a proceselor dintre CNSAS şi revoluţionari octombrie 22, 2012

În articolul “Situaţie a proceselor dintre CNSAS şi revoluţionari” (linc) am analizat raportul CNSAS de pe anul 2009 şi am urmărit pe portalul instanţelor situaţia proceselor deschise de CNSAS împotriva unor persoane care au titlul de revoluţionar. M-am uitat între timp şi pe raportul de activitate al CNSAS pe anul 2010 (linc) şi 2011 (linc) şi completez situaţia prezentată atunci cu date noi. Totodată, am verificat procesele care erau în curs de soluţionare cînd am scris primul articol dacă s-au soluţionat între timp. Prezint deci o situaţie actualizată. Am verificat pe saitul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (unde trebuie să ajungă procesele dacă se declară recurs) şi pe saitul Curţii de Apel Bucureşti – aici am omis verificările la unele procese începute în 2011 pe care nu le-am găsit pe saitul ÎCCJ fiindcă am presupus că procesele sînt încă în curs. La “procese în curs de soluţionare”, acolo unde n-am găsit pe saitul ÎCCJ procesele respective, am scris numele revoluţionarilor respectivi cu litere cursive. Asta e semn că procesele respective sînt încă în stadiul procesual al primei instanţe, la Curtea de Apel, sau că recursul încă n-a început. Mai e şi posibilitatea ca, din motive necunoscute (cum ar fi haos în sistemul informatic al instanţelor), recursul respectiv să nu figureze pe saitul ÎCCJ. Am găsit cîteva cazuri în care pe saitul Curţii de Apel Bucureşti era notat că la procesul respectiv s-a declarat recurs (chiar şi din 2011), dar pe saitul ÎCCJ, unde ar fi trebuit să ajungă recursul, nu era nici urmă de el. Cu litere îngroşate am notat numele revoluţionarilor care au pierdut sau cîştigat procese cu CNSAS şi care n-au fost pomenite în primul articol sau au fost pomenite la “procese în curs de soluţionare”.

Spicuiri din dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu, despre Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (2) octombrie 17, 2012

Am prezentat deja o primă notă informativă – din 8 decembrie 1977 (linc) – aflată în dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu, cu privire la un activist al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.

Prezint acum cititorilor o a doua notă informativă cu acelaşi subiect, din 16 ianuarie 1978. Ca şi prima, ea se înfăţişează ca nişte simple file dactilografiate, nesemnate. După cum am mai scris, bănuiesc că există sau au existat şi notele olografe care au stat la baza acestor file dactilografiate. În cadrul procesului am sesizat că nu toate documentele din dosarul lui Voican Voiculescu au fost trimise instanţei şi am cerut, în şedinţa din 22 noiembrie 2011 (linc), ca pîrîta CNSAS să fie obligată să trimită şi filele lipsă de la dosar. Cererea mi-a fost respinsă. Mai mult, cînd am dorit să consult la sediul CNSAS dosarul respectiv, pentru a mă lămuri măcar astfel că filele neprezentate instanţei nu conţin informaţii relevante, mi s-a respins şi această cerere. Este posibil totodată ca notele informative olografe despre palestinieni să nu se afle în dosarul lui Voican Voiculescu, ci în dosarul palestinienilor respectivi, pentru dosarul lui Gelu securitatea făcînd doar nişte copii dactilografiate.

Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentariile mele, iar cu “[...]” am notat numele anonimizate de CNSAS.

[Adnotare scrisă de mînă]: A fost prezentată şi tov. col. Dănescu. Să luăm legătura cu 0625 [neciteţ] pentru continuarea lucrării. C[olo]nel Georgescu. 16.01.1978 [scris un 2 peste 8, dar data trebuie să fie din 1978]

Pe [...], reprezentant al O.E.P. [Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei] la Bucureşti l-am cunoscut în vara anului trecut cu ocazia unei vizite la pavilionul palestinian dintr-o expoziţie. Am purtat mai multe discuţii în care am valorificat cunoştiinţele mele de judaism, sionism, islamism şi istoria recentă a zonei. Contactele au fost scurte şi rare, de obicei la cantina-restaurant INTERCONTINENTAL (subsol), apoi au fost întrerupte, fiind plecat pe o perioadă mai mare din ţară. Legăturile le-am reluat la telefon 13.25.49 (O.E.P.) sub numele de COSTEA.

În ziua de 8 decembrie l-am reîntîlnit. Am aflat că-şi dă doctoratul în drept la [...]. Pe legitimaţia de doctorand am văzut numele [...], cetăţean algerian. Ştiu dintr-o confidenţă anterioară că nu este adevărata sa identitate[,] că a fost luptător activ, în acest sens arătîndu-mi şi unele răni. Am discutat generalităţi legate de ultimele evenimente. Are convingerea că întîlnirile SADAT – BEGHIN au fost mijlocite şi inspirate de noi. Pretinde că şi ARAFAT a fost invitat aici dar a refuzat. Relaţiile dintre noi au fost cordiale. Ne tutuim. Se pare că timpul i-a cimentat o oarecare încredere în mine. Eu i-am explicat că fac parte dintr-un cerc de oameni de cultură orientală, în acest sens prezentînd dovezi reale şi verificabile. [...] mi-a spus că vrea să colaborăm mai strîns dar îi este teamă să nu mă expună autorităţilor. El mi-a spus că este filat şi personalul de la oficiu informează. Mi-a cerut un număr de telefon de la care să mă sune, dar l-am amînat urmînd să-l caut tot eu.

Spicuiri din dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu despre Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei octombrie 10, 2012

În dosarul de la CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu prezentat instanţei de judecată cu prilejul procesului legat de colaborarea cu securitatea, există mai multe note dactilografiate şi nesemnate care se referă la Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei. Prezenţa acestor note în dosarul lui Gelu Voican Voiculescu coroborată cu rapoartele securiştilor care pomeneau că domniei sale i s-au trasat sarcini legate de Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei sînt indicii că domnul Voiculescu este autorul acestor note, fapt pe care dînsul nu l-a dezminţit niciodată. Chiar stilul sfătos în care notele informative sînt scrise, informatorul explicînd securiştilor strategia de urmat, seamănă izbitor cu notele informative despre Gregorian Bivolaru (linc 1 şi linc 2), acestea din urmă scrise olograf şi semnate de domnul Gelu Voican Voiculescu. Faptul însă că aceste note se înfăţişează doar ca simple file dactilografiate, nepurtînd iscălitura alcătuitorului, face ca valoarea probatorie în instanţă a lor să fie redusă.

Nu ştiu dacă CNSAS-ul nu are şi notele olografe care au stat la baza acestor file dactilografiate. În cadrul procesului am sesizat că nu toate documentele din dosarul lui Voican Voiculescu au fost trimise instanţei şi am cerut, în şedinţa din 22 noiembrie 2011 (linc), ca pîrîta CNSAS să fie obligată să trimită şi filele lipsă de la dosar. Cererea mi-a fost respinsă. Mai mult, cînd am dorit să consult la sediul CNSAS dosarul respectiv, pentru a mă lămuri măcar astfel că filele neprezentate instanţei nu conţin informaţii relevante, mi s-a respins şi această cerere. Este posibil totodată ca notele informative olografe despre palestinieni să nu se afle în dosarul lui Voican Voiculescu, ci în dosarul palestinienilor respectivi, pentru dosarul lui Gelu securitatea făcînd doar nişte copii dactilografiate.

Prezint acum cititorilor acestui blog una din notele informative despre un reprezentant al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei aflate în dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu. Cred că e interesantă şi pentru relaţiile securităţii ceauşiste cu OEP. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentariile mele, iar cu “[...]” am notat numele anonimizate de CNSAS.

[Adnotare scrisă de mînă]: 9 XII 977
Tov. Olaru
În continuare să procedăm aşa cum am stabilit împreună. Să ţinem o legătură strînsă cu serv. de linie [?] ptr. a realiza o dirijare şi instruire corespunzătoare
ss col. Georgescu E.

[Altă adnotare scrisă de mînă]: Am primit notă extrras din conţinutul prezentei.
26.01.78
[semnătură indescifrabilă]

8 decembrie 1977

NOTĂ

În ziua de 8 decembrie 1977, la prînz, m-am întîlnit, conform înţelegerii, cu [...] reprezentant al Oficiului mişcării de eliberare a Palestinei.

Detaliile şi anecdotica întîlnirii, în eventualitatea că pot fi folositoare în vreun sens, le-am tratat separat, pentru ca banalitatea şi minciuna amănuntului să nu afecteze relatarea convorbirii şi comentariile respective.

Trebuie să menţionez că-l cunosc pe sus-numitul din vara anului trecut, cînd, lşa o expoziţie unde eram cu [...] şi copilul, ajungînd la pavilionul palestinian, s-a oferit să-mi ofere material ilustrat relativ la problema palestiniană. De fapt, amorsa întîmplătoare a contactului a fost copilul care voia un steag şi insigne; neavînd s-a oferit să-mi dea a doua zi. Eu m-a întins la vorbă, l-am surprins cu faptul că ştie [ştiu] unele date. De fapt, valorificam invers cunoştiinţele mele de judaism, sionism, islamism şi istoria recentă a zonei. La următoarele întîlniri mi-a adus reviste şi altădată o agendă palestiniană. Material de propagandă, uneori, destul de îndoielnic, altădată mai bine ticluit. M-am arătat ca un simpatizant al cauzei şi evident un antisemit şi antisionist. (Nu are rost să precizez acum adevărata mea poziţie. Eram curios şi doream să ascult şi cealaltă versiune) Am fost decepţionat de nivelul scăzut intelectual şi de un fel de rudimentaritate amestecată cu naivitate, dar fără a exclude o şiretenie accentuată şi disimulată, comună tuturor arabilor.

Alex Mihai Stoenescu, declarat colaborator al securităţii de Curtea de Apel Bucureşti, în ciuda invocării “lipsei calităţii procesuale” septembrie 28, 2012

Alex Mihai Stoenescu – mentorul campaniei despre revoluţia din 1989 din “Jurnalul Naţional” din 2004 şi din “Adevărul” din 2009-2010, a fost declarat colaborator al securităţii de Curtea de Apel Bucureşti se poate vedea pe portalul instanţelor (dosar 11933/2/2010 – linc).

Principala apărare a domnului Stoenescu la proces a fost “lipsa calităţii procesuale”. Dînsul nu a recunoscut că a fost membru în conducerea Partidului Noua Generaţie (nici măcar membru al acestui partid n-a recunoscut că a fost) şi a pretins că CNSAS nu avea temei legal să-l verifice. S-a folosit pentru asta de unele nereguli în actele cu care Partidul Noua Generaţie (condus de Gigi Becali) a înregistrat la Tribunalul Bucureşti schimbările din propria conducere. Cred că e un aspect relevant pentru onestitatea domnului “istoric”, a cărui funcţie de “prim-vicepreşedinte responsabil cu doctrina” al Partidului Noua Generaţie a fost pomenită la vremea respectivă de toată presa (vezi, de pildă, articol în “Evenimentul Zilei” – linc). Iată desfăşurarea acestui proces, conform portalului instanţelor: