Valentin Zaschievici, agentul SRI de la “Jurnalul Naţional” şi dezinformările sale despre revoluţia din 1989 august 17, 2012

Valentin Zaschievici, unul din cei 4 redactori şefi ai “Jurnalului Naţional”, a fost concediat după ce s-a aflat că era agent SRI infiltrat în redacţie, anunţă Tiberiu Lovin pe saitul reporter virtual (linc). Trustul “Intact” care editează “Jurnalul Naţional” şi-a exprimat părerea, într-un comunicat, că “fenomenul infiltrării instituţiilor media din România de către Serviciile secrete pare să fi dobîndit o amploare semnificativă în ultimii opt ani“.

Între documentele SRI care au ieşit la iveală cu prilejul acestui scandal, remarc pe saitul ziuanews, în cadrul articolului “SRI spionează Jurnalul Naţional” (linc) şi unul în care “Teodorescu Sofia” (numele de cod care i se atribuie lui Valentin Zaschievici) “menţionează şi practica, relativ frecventă, în care directorul ziarului, sau alt membru al conducerii, dirijează direct un anumit ziarist pentru publicarea de articole cu temă şi tentă impuse”. Este exact ceea ce s-a întîmplat în campania legată de “adevărul despre revoluţie” iniţiată în 2004 de acest ziar, campanie care a determinat apariţia cărţii mele “Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” (linc). În cartea respectivă am polemizat şi cu Valentin Zaschievici. Consider folositor să readuc în atenţie acea polemică, în contextul informaţiilor despre statutul de agent SRI a domnului ziarist.

Jurnalul Naţional îl apără pe criminalul Coman

În “Jurnalul Naţional” din 18 octombrie 2004 e prezentată revoluţia din 1989 în varianta Ion Coman (Valentin Zaschevici – “Vasile Milea a condus personal represiunea” – linc). Firesc pentru un ziar ca Jurnalul Naţional, care şi-a propus rescrierea istoriei revoluţiei în folosul criminalilor din decembrie 1989. Ion Coman a fost şeful reprimării revoluţiei din Timişoara, lucru stabilit de 12 judecători ai Curţii Supreme (3 la primă instanţă, 9 la recurs).

Generalul Bădălan – condamnare definitivă iunie 30, 2012

Generalul Eugen Bădălan, fost şef al Statului Major General al armatei române şi deputat PDL de Brăila a fost condamnat definitiv la 4 ani închisoare cu suspendare şi 9 ani termen de încercare, anunţă hotnews (linc).

Condamnarea a fost dată pentru abuz în serviciu împotriva intereselor publice, fiind vorba de o afacere în care armata a predat tehnică militară casată către firma Tofan, în schimbul unor cauciucuri. Tehnica militară a fost subevaluată, iar cauciucurile supraevaluate, rezultînd un prejudiciu de peste 1 milion de euro, au stabilit judecătorii.

Generalul Mircea Chelaru: “Titlul de revoluţionar este incompatibil cu calitatea de militar sub jurămînt… Nu am avut armate revoluţionare, forţe rebele, grupări paramilitare care l-au răsturnat pe Ceauşescu” februarie 6, 2012

Într-o scrisoare deschisă adresată domnului secretar de stat George Costin, domnul general în rezervă Mircea Chelaru, fost şef al Statului Major General, susţine eliminarea militarilor din rîndul beneficiarilor legii 341/2004, susţinînd că aceştia au fost recompensaţi pentru faptele din decembrie 1989 în cadrul sistemului militar. Scrisoarea a fost publicată pe saitul asociaţiei “21 Decembrie” (linc) şi o reproduc şi eu. Scrisoarea conţine observaţii cu privire la situaţia în care s-a aflat armata română în decembrie 1989, dar şi nişte propuneri neavenite, după părerea mea, prin care asociaţiilor de revoluţionari li s-ar trasa noi sarcini prin lege. Politicienii ar trebui să înţeleagă că asociaţiile de revoluţionari sînt organizaţii NEguvernamentale, deci nu trebuie să li se traseze sarcini de către guvernanţi, şi nici nu trebuie să fie mituite de guvernanţi prin avantaje precum sedii gratuite sau alocare de fonduri. Există instituţii ale statului – SSPR, CPRD, Parchet – care pot verifica dosarele revoluţionarilor şi lua măsuri de eliminare a impostorilor. Aceste instituţii nu trebuie să-şi paseze responsabilitatea către asociaţiile de revoluţionari.

Excelenţei sale domnului George Costin
secretar de stat
Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor

Scrisoare deschisă
din partea generalului (r) doctor Mircea Chelaru, fost şef al Statului Major General şi participant nemijlocit la acţiunile cu caracter militar din perioada decembrie 1989 – martie 1990

Problema: calitatea de revoluţionar atribuită cadrelor militare din Sistemul Apărării Naţionale

Obiectiv al teroriştilor: “să dezbine unitatea dintre armată şi popor” ianuarie 31, 2012

Ianuarie 1990. În Timişoara circulă zvonuri că armata a fost şi ea implicată în reprimarea revoluţiei. “Renaşterea Bănăţeană” din 14 ianuarie 1990 publică un articol în care aminteşte “filele de vitejie” ale armatei în lupta împotriva teroriştilor, pentru salvarea revoluţiei. Ce urmăreau teroriştii? Printre altele, “să dezbine unitatea dintre armată şi popor”. La relatarea unei asemenea lupte ni se spune chiar că “inamicul a fost capturat”. Redau mai jos articolul maiorului Ion Luchian:

File de vitejie din zilele revoluţiei
Armata îşi face datoria!

S-au transmis în toată presa scrisă şi vorbită a României libere, s-au auzit în aceste zile fierbinţi lozinci, lozinci ale libertăţii şi revoluţiei, lozinci ale descătuşării.

Printre acestea a existat o lozincă pe cît de spontană, pe atît de încurajatoare, nuanţată de speranţă şi împlinire, ca un strigăt de uşurare, care a străbătut îndelung mulţimile: ARMATA E CU NOI! Fraţilor, armata este alături de noi! Cu armata, revoluţia va birui!

Spicuim, la întîmplare, impresii ale martorilor oculari: fraternizare, tancurile veghează, armata îşi face datoria patriotică faţă de popor, armata nu se dezminte!…

***

Într-unul din punctele fierbinţi ale municipiului – Spitalul Judeţean – se afla la datorie subunitatea comandată de lt. maj. Dumitru Radu.

Sîmbătă 23 decembrie, între orele 14 şi 15, au fost atacate de terorişti Staţia de salvare, punctul de alimentare cu oxigen, depozitul de sînge şi medicamente.

Bandiţii au deschis focul de pe blocurile vecine, din apartamentele unui cămin de nefamilişti şi din grădiniţa de copii, cu scopul de a lovi personalul medical, militarii ce asigurau paza acestor importante obiective.

În aceste împrejurări am deschis focul pentru a nu permite dezvoltarea intenţiilor acestor mercenari şi a asigura îngrijirrea răniţilor, cele necesare asistenţei medicale. Curaj şi spirit de sacrificiu au dovedit toţi militarii, îndeosebi sold. Talpiş Dorel, sold. Suroiu Valentin, plt. maj. Belciug Ştefan…

Terorist, erou martir. O replică a domnului Mihalache şi răspunsul meu ianuarie 23, 2012

Am prezentat pe acest blog filmul “Terorist, erou martir” (linc), producţie TVR 2011, realizator Cornel Mihalache, împreună cu o recenzie la acesta. Domnul Mihalache a scris o replică la recenzia mea, pe care o reproduc mai jos (am adăugat doar diactriticele, fiindcă mă enervează scrisul fără diacritice), împreună cu un răspuns al meu la replica dînsului.

Drept la replică la Marius Mioc

În unitatea militară 01942 din Calea Lipovei s-a prezentat o echipă a TV Liberă Timişoara să “cerceteze” purtarea militarilor în zilele revoluţiei. Cu ce drept? ianuarie 20, 2012

“Renaşterea Bănăţeană” din 18 ianuarie 1990 publică articolul locotenent-colonelului Alexandru Şelaru “Adevărul despre armată”, prin care se încearcă contestarea participării armatei la represiune. Este un articol ilustrativ pentru tendinţa puterii politice a momentului de a ascunde vinovăţiile din cadrul M.Ap.N. la reprimarea revoluţiei din Timişoara, doi dintre vinovaţi (generalii Mihai Chiţac şi Victor Stănculescu) fiind pe atunci miniştri în guvernul “revoluţionar”. Reproduc mai jos articolul respectiv. Comentariile mele sînt inserate cu litere cursive, între paranteze drepte.

Adevărul despre armată

Nu mi-am propus să descriu evenimentele aşa cum au fost, nu m-am situat în chiar mijlocul lor, am însă imaginea clară a acestora şi vreau cu tot dinadinsul ca în numele armatei poporului să mă opun prin cele ce urmează celor care vor cu orice preţ să discrediteze cea mai importantă treaptă a revoluţiei române, unică în felul ei, măreaţă şi dramatică deopotrivă, despre care se va scrie mult, dar (se impune!) adevărat şi demn: “ARMATA E CU NOI!”.

Nenumărate mărturii de la faţa locului, multe dintre ele scrise cu sînge, dovedesc fără tăgadă trecerea categorică a armatei de partea revoluţiei.

Or, unii autori, cu acces la mass-media, cunoscători ori nu ai evenimentelor aşa cum au fost ele, înţelegînd libertatea şi democraţia abia cucerite drept posibilitate de a vorbi (oricum?!), se erijează în demascatori şi incriminatori ai unor fapte inexistente!

Aşa se explică relatarea domnului Harald Zimmermann, care semnează articolul “Imposibila horă” din “Renaşterea Bănăţeană” nr. 7 şi care pînă la un loc descrie fidel evenimentele ca apoi să lase loc ambiguităţilor… – Domnule Zimmermann, cine a tras în populaţie, armata?; Subofiţerii şi ofiţerii care, conform spuselor dumneavoastră, au ridicat pe tancuri şi îmbrăţişat copiii minunaţi ai revoluţiei, spunîndu-le: În cine să tragem noi, în voi, copiii noştri?!… Aveţi curajul, dragă domnule Zimmermann (pentru prima dată aveţi şi libertatea neîngrădită de a o face) să demonstraţi că soldaţii, armata, trup din trupul poporului român, armata, care (istoria e martoră!), niciodată în epoca modernă nu a tras în părinţii şi fraţii ei…

Aproximativ în acelaşi timp cu cele relatate, în unitatea militară 01942 din Calea Lipovei s-a prezentat o echipă a televiziunii trimisă (sau nu?!) de TV Liberă Timişoara să “cerceteze” purtarea militarilor din această unitate, în zilele fierbinţi ale revoluţiei [Prin Decizia 359/2002 Curtea Supremă a condamnat la închisoare 3 ofiţeri ai unităţii militare din Calea Lipovei vinovaţi de participare la reprimarea revoluţiei: generalul Constantin Rotariu (comandantul unităţii), locotenent-colonel Ion Păun şi căpitan Constantin Gheorghe. Apoi aceştia au fost graţiaţi de preşedintele Ion Iliescu (Decret 727 publicat în Monitorul Oficial 589 din 8 august 2002); în 17 decembrie 1989 în zona Calea Lipovei din Timişoara s-au înregistrat 6 morţi şi 30 de răniţi prin împuşcare]. Întreb: cu ce drept şi în baza căror şi ale cui reclamaţii ne-au supus respectivii unui adevărat rechizitoriu?

Noiembrie 1990. Conferinţă de presă CADA la GDS: “L-am sprijinit pe generalul Stănculescu, ţinînd cont de faptul că toţi sîntem dalmaţieni” (video) august 15, 2011

Conferinţa de presă a Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA) şi a altor mişcări militare apărute după revoluţie (Grupul de Iniţiativă pentru Democratizarea Armatei = GIDA, Acţiunea pentru Dreptate Militară = ADM, Grupul de Acţiune pentru Modernizarea Armatei = GAMA) ţinută în noiembrie 1990 la Grupul pentru Dialog Social. Momentul conferinţei de presă este după ce ministrul Victor Atanasie Stănculescu dăduse un ordin de desfiinţare a CADA, după ce în prealabil îşi crease susţinere în armată cu ajutorul unui val de avansări la excepţional care au însemnat şi o îmbunătăţire a situaţiei materiale a multor ofiţeri. După această conferinţă de presă, o parte din participanţi au fost trecuţi în rezervă de ministrul Victor Stănculescu. Înregistrarea video este după o casetă care a fost montată, posibil chiar de Grupul de Dialog Social. Sînt unele întreruperi care arată că la montaj s-au scos nişte părţi (poate considerate nerelevante). La sfîrşitul conferinţei de presă înregistrarea pe care am avut-o la dispoziţie nu mai era de calitate. Am eliminat acea ultimă parte din filmarea prezentată mai jos. Comentariile mele au fost inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:

Col. (r) Marin Teodorescu. “Acei oameni care se prevalează de jurămîntul militar sînt oameni pătaţi” (video) iunie 29, 2011

Colonelul în rezervă Marin Teodorescu explică într-un documentar din 1999 al Luciei Hossu Longin situaţia regulamentelor militare valabile în 1989. La vremea acelui documentar era în toi procesul Chiţac-Stănculescu, care s-a finalizat cu o condamnare de 15 ani a celor doi inculpaţi. Fără ca colonelul Teodorescu să fi fost citat la acel proces, se poate vedea că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi-a însuşit esenţa părerilor exprimate aici de Marin Teodorescu.

Transcriere înregistrare:

Locotenent-colonel Silviu Popescu, căpitan Valerian Stan şi colonel Nicolae Durac despre formarea CADA ianuarie 24, 2011

Locotenent-colonel Silviu Popescu, subminător al puterii de stat cu patalama eliberată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Fotografiat aici cu sufletul chinuit de dorul de Ţară, preferînd totuşi meleagurile apusene puşcăriilor Patriei.

Domnul locotenent-colonel în rezervă Silviu Octavian Popescu este un subminător al puterii de stat cu acte în regulă. După mineriada din 1991 care l-a răsturnat pe Petre Roman, a fost osîndit la 5 ani de puşcărie, alături de şeful minerilor Miron Cozma, pentru infracţiunea de instigare la subminarea puterii de stat prin participaţie improprie. Spre deosebire de Cozma nu a stat la puşcărie fiindcă a părăsit ţara. În 2007 Silviu Popescu se afla pe pagina de internet a poliţiei române, la rubrica “most wanted” (linc), alături de nume vestite precum Ommar Hayssam, Nicolae Popa, Gregorian Bivolaru şi Severin Tcaciuc. Între timp a fost scos de pe pagina aia, semn că poliţia română nu mai acordă respectul cuvenit celor care, în 1991, au pus umărul la răsturnarea guvernării feseniste.

Azi domnul Popescu este pensionar, supărat că statul român nu îi plăteşte pensie pentru anii lucraţi în România, şi şi-a exprimat dorinţa de a colabora cu “blogul lui Marius Mioc” în problemele legate de istoria anilor 1989-1991. L-am sfătuit să îşi creeze propriul sait pe internet, ceea ce a şi făcut. Pe adresa http://popescusilviucada.wordpress.com puteţi găsi mai multe articole ale domnului Silviu Octavian Popescu referitoare la perioada respectivă. Prezint mai jos un articol în care domnul Popescu vorbeşte despre înfiinţarea Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA). Am verificat informaţiile cu ajutorul colonelului (r) Nicolae Durac, fost membru CADA (ca şi Silviu Popescu, trecut în rezervă în 1990 de fostul ministru Victor Stănculescu; spre deosebire de domnul Popescu a izbutit prin instanţă să obţină reîncadrarea în armată). Domnul Durac nu este de acord cu unele afirmaţii ale domnului Popescu. După articolul lui Silviu Popescu prezint şi observaţiile domnului Nicolae Durac. Totodată, mai adaug şi un fragment din cele scrise de Valerian Stan în lucrarea “Istoric CADA şi ADM”, pentru a avea o imagine completă a acestor evenimente. Diferenţele de viziune asupra felului cum s-a format CADA dintre Popescu, Durac şi Stan sînt, cred eu, fireşti, datorită subiectivismului fiecăruia şi a informaţiilor diferite la care au avut acces fiecare din aceşti domni.

Silviu Octavian Popescu: Formarea CADA

Culisele revoluţiei (11). Chiticaru: Armata nu avea puşti cu lunetă! (video) iulie 26, 2010

A 11-a parte a emisiunii “Culisele revoluţiei” difuzată în decembrie 2003 la TVR Timişoara. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele zece părţi ale emisiunii:
- Noi am mers cu gîndul “acum ori niciodată”.
- Revoluţia n-a început de la Tokes. Enoriaşii au fost una, revoluţionarii au fost alţii
- Acel scenariu cu aprilie ’90 care s-a vehiculat nu e atît de important
- Să ne spună domnul Radu Tinu dacă şi-a realizat visul de a-l lovi peste coaie pe cheferist
- În 18 decembrie Timişoara părea înfrîntă
- Măgureanu: “Terorişti externi n-au putut fi probaţi şi există suficiente amănunte pentru a demonstra imposibilitatea existenţei unor asemenea terorişti”
- În noaptea de 22 în Operă s-a făcut o pană de curent. A fost momentul în care colonelul Zeca a reuşit pentru prima dată să-şi introducă soldaţii printre noi
- Măgureanu: “Nu exista nici o persoană din România care să facă parte din vreo înţelegere cu cineva din afară. O spun cu toată certitudinea”
- În 1994 am cerut destituirea domnului Măgureanu datorită lipsei de profesionalism a raportului SRI despre revoluţie
- Stănculescu n-a făcut o asemenea afirmaţie gogonată, cu 1000 de terorişti

Transcriere înregistrare: