Jurnalul acţiunilor operative ale M.I. Timiş – 20 decembrie 1989. “Demonstranţii vor să ocupe postul de radio şi să se unească cu armata” februarie 21, 2013

Continui prezentarea Jurnalului acţiunilor operative ale MI Timiş, cu însemnările din 20 decembrie 1989.

Vezi fragmentele prezentate anterior pe acest blog:
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 17 decembrie 1989
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 18 decembrie 1989 dimineaţa. “30 de femei violente cer cadavrele celor decedaţi”
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 18 decembrie 1989 dupămasa şi seara. “Dacă se mai bagă armata pe Calea Girocului ele vor lua copiii cadrelor militare şi îi vor pune în faţă”
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 19 decembrie 1989. “2 foşti subofiţeri de miliţie incită locatarii să dea foc apartamentelor cadrelor de miliţie şi securitate”

Documentul este din dosarul “procesului celor 25″ al revoluţiei din Timişoara, fotografiat de asociaţia “21 Decembrie” din Bucureşti şi prezentat pe saitul http://dosarelerevolutiei.ro/. Eu l-am preluat de acolo, prelucrînd imaginile prin rotire şi decupare astfel încît să fie mai lesne de citit.

Jurnalul are mai multe rubrici, pe coloane, după cum urmează: Data (Anul, luna, ziua, ora) // Conţinutul informaţiei, ordinului, raportului // Cine şi de unde s-a transmis (primit) // Cine a primit (transmis) // Hotărîrea şi măsurile luate (ordonate), cui s-au transmis // Cine a primit. Fiindcă acum reproduc doar însemnările din 20 decembrie 1989 nu voi mai repeta că e vorba de 20 decembrie. La transcrierea jurnalului indic doar ora şi apoi în continuare conţinutul celorlalte rubrici separate prin “//”. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii sau completări care îmi aparţin.

Activitatea Inspectoratului M.I. Timiş în noaptea de 16/17 decembrie 1989 decembrie 4, 2012

“În dosarul Timişoara era adevărul, dar pe nimeni nu a interesat”, spunea maiorul Radu Tinu, fost adjunct al şefului securităţii Timiş în decembrie 1989, într-un interviu dat lui Gabriel Argeşeanu în 1999 (linc).

Acum, după ce asociaţia “21 Decembrie” a făcut disponibile pe saitul “dosarele revoluţiei” documentele procesului revoluţiei din Timişoara (linc), prezint şi eu cititorilor cîte ceva de acolo. Azi vă prezint activitatea Inspectoratului Timiş al Ministerului de Interne (care cuprindea miliţia, securitatea, pompierii şi grănicerii) din noaptea de 16/17 decembrie 1989, conform unei note interne a acestui inspectorat, depusă la dosarul procesului “Timişoara”. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte. Precizez că am prelucrat fotografiile de pe saitul dosarelerevolutiei.ro prin rotire şi decupare astfel încît documentele să fie cît mai lesne de citit.

NOTĂ
privind informaţiile şi activităţile desfăşurate în noaptea de 16/17.12.89 de către Grupa de comandă a Inspectoratului judeţean Timiş al M.I.

Dosarele revoluţiei – un sait cu documente despre revoluţia din Timişoara decembrie 1, 2012

Cu sprijinul lui Teodor Mărieş şi al asociaţiei “21 Decembrie” a fost lansat saitul Dosarele revoluţiei (linc), care prezintă documente din “procesul celor 25″ – primul proces al revoluţiei din Timişoara, care i-a avut ca inculpaţi pe Ion Coman, Radu Bălan, Ilie Matei, Cornel Pacoste, Emil Macri şi alţii (ofiţeri de miliţie şi securitate, activişti de partid). Nu au putut fi trimişi în judecată generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi colonelul Moraru Petre, foşti şefi ai Inspectoratului General al Miliţiei care răposaseră (Nuţă şi Mihale ca urmare a prăbuşirii elicopterului cu care erau transportaţi spre Bucureşti iar Moraru sinucis în celulă la Penitenciarul Timişoara).

Am vorbit la telefon cu domnul Mărieş înainte de lansarea saitului şi îmi spunea că fotografierea documentelor s-a făcut de către o echipă a asociaţiei “21 Decembrie”. Dînsul mi-a spus că e vorba de procesul Chiţac-Stănculescu, dar observ acum că e vorba de celălalt mare proces al revoluţiei timişorene. Mă întreb dacă în viitor vom vedea pe acest sait şi dosarul procesului Chiţac-Stănculescu.

Sinuciderile revoluţionarilor timişoreni, în anii ’90 noiembrie 23, 2012

În articolul “Dezinformări despre Ion Monoran în ziarul “Adevărul”. Eroi martiri ai revoluţiei apăruţi post-factum” (linc) făgăduiam cititorilor că voi căuta materiale despre conferinţa de presă a asociaţiei “17 Decembrie” în care s-a pomenit valul de sinucideri din rîndurile revoluţionarilor timişoreni din prima parte a anilor ’90. Este vorba de conferinţa de presă din 19 decembrie 1995, făcută cu prilejul aniversării revoluţiei. Pe atunci făceam parte din Comisia pentru Adevăr şi Dreptate a asociaţiei “17 Decembrie” şi în această calitate am participat la conferinţa de presă. Redau 2 relatări de presă despre acea conferinţă – din ziarul “Timişoara” din 20 decembrie 1995, unde se găseşte lista cu revoluţionarii sinucişi, şi din “Realitatea Bănăţeană” din 20 decembrie 1995. De remarcat şi diferenţa dintre cele 2 relatări, fiecare ziarist avînd aprecieri diferite despre ce este de consemnat de la acea conferinţă de presă.

Prima relatare: Liana Păun în “Timişoara” din 20 decembrie 1995:

Asociaţia “17 Decembrie” atrage atenţia
Numeroşi revoluţionari şi-au pus capăt zilelor

Hotărîre CEDO despre mineriada din iunie 1990 noiembrie 14, 2012

Pe saitul Curţii Europene a Drepturilor Omului (linc) este publicată hotărîrea CEDO legată de cauza Anca Mocanu, Marin Stoica, Teodor Mărieş şi asociaţia “21 Decembrie” din Bucureşti împotriva României. Este vorba de un proces legat de mineriada din iunie 1990. Velicu Valentin Mocanu, soţul doamnei Mocanu, este unul din cei ucişi cu prilejul respectivelor evenimente. A fost lovit în cap de un glonţ, lîngă sediul Ministerului de Interne. Domnii Mărieş şi Stoica au fost arestaţi şi bătuţi în timpul mineriadei. Mărieş a fost ulterior şi inculpat într-un proces, acuzat de tulburarea liniştii publice, ultraj contra bunelor moravuri, instigare publică şi apologia infracţiunilor. După ce la primă instanţă a fost osîndit pentru o faptă mult mai măruntă – pătrunderea fără autorizare în localul Televiziunii Române, în 1992 a fost achitat. Asociaţiei “21 Decembrie” i s-a devastat sediul, iar membrii prezenţi în sediu au fost bătuţi şi apoi reţinuţi.

CEDO a acordat 30000 de euro despăgubiri doamnei Mocanu şi a respins cererile domnilor Teodor Mărieş şi Marin Stoica. Legat de domnul Mărieş, CEDO constată că n-a putut dovedi prejudiciul, n-a prezentat nici un certificat medical care să ateste sechelele fizice sau psihice. În ceea ce priveşte pe Marin Stoica, CEDO constată că acesta abia în 2001 a sesizat autorităţile române cu privire la suferinţele sale din timpul mineriadei, moment în care deja intervenise prescripţia.

Redau mai jos hotărîrea CEDO, în franceză, deoarece n-am avut timp s-o tălmăcesc în română.

TROISIÈME SECTION

AFFAIRE ANCA MOCANU ET AUTRES c. ROUMANIE

(Requêtes nos 10865/09, 45886/07 et 32431/08)

ARRÊT
STRASBOURG
13 novembre 2012

Generalul Marin Oană pierde procesul cu mine şi cu SSPR octombrie 31, 2012

Anunţasem, cu o săptămînă în urmă, că instanţa a amînat pronunţarea în procesul început de generalul Marin Oană (locotenent-colonel în decembrie 1989) împotriva SSPR şi CPRD (linc) cu scopul de a primi certificat de revoluţionar.

Observ de pe portalul instanţelor (linc) că s-a dat sentinţa în acest dosar. Citez: Respinge excepţia lipsei procedurii administrative prealabile. Respinge acţiunea, ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenţie în interesul pîrîtului. Obligă reclamantul, către intervenientul MIOC MARIUS REMUS la plata sumei de 229,30 lei reprezentînd cheltuieli de judecată. Cu recurs. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 31.10.2012.

Teodor Mărieş, probabil candidat la Timişoara pentru alegerile parlamentare din decembrie octombrie 1, 2012

În februarie 1992 revista “Europa” condusă de Ilie Neacşu îi făcea reclamă domnului Teodor Mărieş

Filiala Forţa Civică din judeţul Timiş, componentă a Alianţei România Dreaptă, îl propune pe Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei “21 Decembrie” din Bucureşti, candidat pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012, se anuţă într-un comunicat pe saitul filialei (linc).

Domnul Mărieş are calitatea de vicepreşedinte pe plan naţional al partidului Forţa Civică, condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Ştirea este prezentată şi pe saitul asociaţiei “21 Decembrie”, unde este dat şi un comunicat al societăţii Timişoara de susţinere a candidaturii lui Mărieş (linc). Deduc de aici că e aproape sigur că în decembrie domnul Mărieş va figura pe listele de candidaţi din judeţul Timiş ale Alianţei România Dreaptă (unde Forţa Civică va avea doi reprezentanţi). Rămîne de văzut dacă la deputaţi sau la senatori.

Domnul Mărieş nu este nou în politică. În 1992 dînsul a candidat pentru funcţia de primar al sectorului 6 Bucureşti din partea alianţei “Opoziţia Democratică Unită”, fără să obţină însă rezultate notabile. De pe saitul domnului Richard Andrew Hall (linc) am preluat facsimilul articolului “Flash electoral” din revista “Europa” nr. 61 din februarie 1992, în care este prezentată candidatura lui Teodor Mărieş. Revista “Europa”, condusă de Ilie Neacşu (devenit apoi parlamentar PRM, ulterior s-a certat cu Vadim Tudor) şi avînd ca principală investigatoare a revoluţiei din decembrie 1989 pe Angela Băcescu, era de orientare comunistă, luînd apărarea tuturor demnitarilor comunişti arestaţi pentru implicare în reprimarea revoluţiei. În mod ciudat această revistă l-a simpatizat totuşi pe domnul Mărieş, căruia cu alt prilej i-a luat şi un interviu (linc). Reproduc acel articol:

Flash electoral

Procesul cu Marin Oană: cererea mea de probatoriu a fost respinsă septembrie 12, 2012

În 12 septembrie a avut loc la Curtea de Apel Bucureşti o nouă şedinţă din procesul pe care generalul Marin Oană l-a intentat SSPR pentru a obţine certificat de revoluţionar. În acest proces dobîndisem statutul de intervenient în interesul pîrîtei SSPR, fiindu-mi totodată respinsă cererea de intervenţie în interes propriu (linc).

La proces am fost prezenţi: eu, reprezentanta SSPR şi Marin Oană însoţit de avocat. Au lipsit CPRD şi intervenientul Asociaţia “21 Decembrie”.

Procesul Marin Oană contra SSPR. Cererea mea de intervenţie admisă în principiu, dar numai în interesul SSPR iunie 4, 2012

În 30 mai am fost la Curtea de Apel Bucureşti pentru a participa la procesul iniţiat de generalul Marin Oană împotriva SSPR (linc), prin care cere să se anuleze anularea certificatului său de revoluţionar. La respectivul proces am făcut o cerere de intervenţie (linc) atît în interes propriu cît şi în interesul pîrîtei SSPR, cerînd menţinerea hotărîrii de anulare a certificatului de revoluţionar.

Discuţii la CPRD despre impostori, şedinţa Colegiului Revoluţionarilor, Teodor Mărieş, procesul SSPR cu Preşedinţia şi “activitatea criminală” a lui Marin Oană aprilie 6, 2012

În şedinţa Comisiei parlamentare a Revoluţionarilor din 3 aprilie 2012 (linc) au avut loc o serie de discuţii pe care le reproduc şi pentru cititorii acestui blog. Pentru cursivitate, am eliminat repetiţiile legate de funcţiile oficiale ale celor pomeniţi în procesul verbal al şedinţei şi am folosit prescurtările CPRD respectiv SSPR pentru Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor respectiv Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari. Comentariile mele inserate în text au fost scrise cu litere cursive, între paranteze drepte.