Mircea Marian, Mihai Voicu şi revoluţia mai 19, 2013

Ziaristul Mircea Marian de la “Evenimentul Zilei” s-a plîns că a fost agresat de un revoluţionar, identificat ca Mihai Voicu (linc).  S-au scris multe în presă despre acest subiect. Însuşi prim-ministrul Victor Ponta a cerut o anchetă de urgenţă despre această întîmplare (linc). Ziaristul Mălin Bot, coleg de redacţie cu Marian, s-a lansat într-o adevărată diatribă în care folosea cazul agresării colegului său ca motiv pentru a cere intervenţia instituţiilor statului împotriva unor ziarişti de la alte mijloace de informare în masă:

Individul care a considerat normal să agreseze un jurnalist pentru că nu-i plac opiniile acestuia este produsul manipulării și propagandei agresive promovate de Felix TV ani de zile. Indivizi ca Mircea Badea, care incită la violență în mod constant, ajung să sădească sîmburi de ură care pot prinde rod în persoane dezaxate, labile sau atît de rudimentar educate încît nu înțeleg că opiniile se combat cu argumente și alte opinii, nu cu pumnul sau bicepșii umflați la colțul străzii.
Ura sădită ani de zile de propaganda lui Felix a produs efecte ieri, cînd jurnalistul Mircea Marian a fost agresat în stradă pentru opiniile lui. Situația este și mai gravă dintr-o altă perspectivă.

CNSAS nu cunoaşte existenţa vreunui dosar cu privire la pregătirea unei manifestaţii în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Noul meu proces cu CNSAS martie 18, 2013

M-am mai referit, pe acest blog, la contestarea de către Alexandru Tacu, fost deţinut politic şi semnatar în 1989 a scrisorii lui Dan Petrescu difuzată la “Europa liberă”, a existenţei vreunei încercări de a provoca un miting anticeauşist la Iaşi, în 14 decembrie 1989.

Vezi:
- Alexandru Tacu despre frauda “revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi
- Cassian Maria Spiridon l-a dat în judecată pe Alexandru Tacu pentru cartea sa în care contestă acţiunea din 14 decembrie 1989 de la Iaşi

O mulţime de lucrări istorice menţionează că la Iaşi s-au răspîndit manifeste care ar fi chemat populaţia să participe la un miting anticeauşist în 14 decembrie 1989, miting care ar fi eşuat datorită acţiunii forţelor de ordine. A existat şi o iniţiativă legislativă prin care oraşului Iaşi să îi fie acordat titlul de “oraş iniţiator al revoluţiei române” (linc), deocamdată eşuată. În cărţi semnate de Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Şerban Săndulescu, Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, Marin Nedelea, Costin Scorpan, Vartan Arachelian, Constantin Sava, Constantin Monac, Alex Mihai Stoenescu, Cassian Maria Spiridon, Ion Calafeteanu, Sergiu Nicolaescu, Emil Constantinescu, Daniela Osiac, Jil Silberstein, Adam Burakowski şi – cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă – Marius Mioc, se menţionează existenţa acestei încercări de a chema populaţia Iaşiului la o manifestaţie anticeauşistă. Împotriva tuturor acestora s-a ridicat ieşeanul Alexandru Tacu, care scrie că acea încercare n-a existat niciodată şi totul este o fraudă. Nimic nu s-ar fi întîmplat la Iaşi în 14 decembrie 1989, nici măcar sub formă de încercare, iar manifestele care să fi chemat lumea la manifestaţie împotriva lui Ceauşescu au fost născocite ulterior, pretinde Tacu.

Propuneri SSPR pentru retragerea titlurilor de revoluţionar februarie 19, 2013

Contestaţie depusă la CPRD încă din ianuarie 2011, împotriva lui Dediu Ioan, rămasă neanalizată de CPRD, în ciuda făgăduielilor. Acum însă SSPR anunţă că va cere anularea certificatului lui Dediu exact pentru motivele semnalate cu peste 2 ani în urmă. În general contestaţiile legate de atribuirea neîntemeiată a certificatelor de revoluţionar au rămas fără răspuns. Un precedent de retragere a unui certificat la iniţiativa unor simpli cetăţeni se doreşte evitat, de aceea chiar şi cînd se retrage un certificat, neapărat iniţiativa trebuie să vină din partea politicienilor, dornici să se laude că fac “curăţenie” printre revoluţionari, după ce tot ei au atribuit certificate cu încălcarea legii. Este clasica comportare a pompierului-piroman.

Pe saitul SSPR se anunţă că se vor înainta mai multe propuneri pentru retragerea titlurilor de revoluţionar unor persoane care au fost dovedite a fi colaborat cu securitatea. În 8 februarie (linc), respectiv în 15 februarie (linc) s-au publicat următoarele nume de persoane ale căror certificate de revoluţionar se intenţionează să se anuleze (am combinat cele 2 liste, ordonînd persoanele alfabetic):

Comisia constituită în baza art. 49 din Normele metodologice de aplicare a legii 341/2004, aprobate prin HG 1412/2004, cu completările și modificările ulterioare, a constatat calitatea de colaborator ai fostei securități, pentru următoarele persoane:

- Apostu Iosefina, cu dosar de preschimbare nr.1489/2004, având calitatea de Luptător Rănit cu certificat preschimbat LRT-A nr. 00009, constatată colaboratoare a Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Arabagiu Vasile, cu dosar de preschimbare nr.12771/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-A nr. 00574, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Aron Ioan Marius, cu dosar de preschimbare nr.1531/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-A nr. 00064, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Baciu Călin Tudorel, cu dosar de preschimbare nr.13310/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-B nr. 00102, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Balcău Eusebiu, cu dosar de preschimbare nr. 11153/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-B nr. 00876, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Bălăceanu Vasile, cu dosar de preschimbare nr. 6314/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-B nr. 00496, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

- Bălteanu Fag Dan Florin, cu dosar de preschimbare nr. 2706/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, cu certificat preschimbat LRM-B NR. 00232, constatat colaborator al Securității prin sentința civilă nr. 896/2010 a Curții de Apel București, publicată în Monitorul Oficial nr. 160/2012.

- Bălteanu Nicolai-Ahile, cu dosar de preschimbare nr. 2704/2004, având calitatea de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite cu certificat preschimbat LRM-B nr. 00880, constatat colaborator al Securităţii prin sentinţă civilă irevocabilă.

Deznodămîntul juridic al cazului Vasile Bărbat februarie 13, 2013

Despre domnul Vasile Bărbat, rănit în revoluţie în 17 decembrie 1989, în Piaţa Libertăţii din Timişoara, am mai scris pe acest blog. E vorba practic de o întreagă familie – soţ, soţie şi copil – care au fost împuşcaţi în locul respectiv. Soţia, Lepa Bărbat, a fost ucisă, trupul ei fiind apoi printre cele furate din spitalul judeţean şi arse la crematoriul din Bucureşti, soţul, grav rănit în abdomen, a scăpat cu viaţă trebuind însă să suporte operaţii chirurgicale în străinătate, iar fiica care se afla alături de părinţi a fost rănită uşor la mînă. În perioada 1990-1992 domnul Bărbat a fost deputat, iar în noiembrie 2012, descoperindu-se că în anii ’60 a colaborat cu securitatea (descoperirea era din 2010), a fost propus pentru a i se retrage titlul de luptător rănit în revoluţie (linc). Recent, în 8 februarie 2013, SSPR l-a propus încă o dată pe domnul Bărbat pentru retragerea titlului de revoluţionar (linc), ca să vadă toată lumea cît de mult se munceşte la SSPR.

Relatarea domnului Bărbat despre împrejurările împuşcării sale cît şi constatările CNSAS despre dînsul le puteţi citi la articolul Fostul deputat şi rănit în revoluţie Vasile Bărbat şi colaborarea sa cu securitatea (linc).

Pentru împuşcarea celor 3 membri ai familiei Bărbat a fost trimis în judecată căpitanul de contrainformaţii Vasile Joiţoiu. Iniţial acesta a fost osîndit la 18 ani închisoare. După recurs sentinţa a fost casată şi cauza trimisă la parchet pentru completarea urmăririi penale. În 14 octombrie 2010 (deci după 20 de ani de anchete), dosarul a fost clasat şi Joiţoiu scos de sub urmărire penală. Redau mai jos ordonanţa parchetului, emisă de maior magistrat Gheorghe Caloian, care arată toate fazele procesuale prin care a trecut dosarul.

ROMÂNIA
Ministerul Public                                 Exemplar nr. 1
Parchetul Militar de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial
Str. George Georgescu nr. 3, sector 4 Bucureşti
Telefon/Fax 021.314.84.32
Operator 5667
Nr. 28/P/2009

ORDONANŢĂ
14 octombrie 2010

Procuror militar, maior magistrat CALOIAN GHEORGHE, din cadrul Parchetului Militar de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial;

Examinînd actele dosarului privind pe înv[inuit] cpt. (rez.) JOIŢOIU VASILE, din cadrul UM 01185 Timişoara, cercetat pentru săvîrşirea infracţiunilor de omor şi tentativă de omor deosebit de grav, prev[ăzută] de art. 174 alin. 1 C[od] pen[al] şi art. 20 rap[ortat] la art. 176 lit. b C. pen., cu aplic[area] art. 33 lit. b C. pen.

CONSTAT:

Judecarea recursului în procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS, programată de Înalta Curte în 16 septembrie 2014 ianuarie 8, 2013

Judecarea recursului în procesul dintre mine şi Gregorian Bivolaru împotriva lui Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS, referitor la colaborarea cu securitatea a domnului Gelu Voican Voiculescu, va începe la aproximativ 2 ani după ce s-a dat sentinţa primei instanţe – Curtea de Apel Bucureşti. Anume, de pe saitul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aflu că începerea judecării recursului a fost fixată pentru 16 septembrie 2014 (linc).

9 persoane, propuse pentru retragerea titlurilor de revoluţionar noiembrie 12, 2012

Actualizare 14 noiembrie: De pe saitul SSPR a dispărut comunicatul legat de retragerea titlurilor de revoluţionar pentru cele 10 persoane (din care 9 aprobate şi de CPRD). La lincul respectiv apare acum altceva.

Pe saitul SSPR este publicat un comunicat (linc) prin care se spune că comisia SSPR a propus în 5 noiembrie 2012 anularea certificatelor de revoluţionar şi retragerea avizelor pentru 10 persoane, şi anume:

Sentinţa din procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS noiembrie 8, 2012

Am primit sentinţa din procesul cu Gelu Voican Voiculescu şi CNSAS. Sînt 32 de pagini pe care le reproduc în întregime, în formă scanată. N-am avut timp să fac şi transcrierea unui document atît de lung. Este de remarcat la această sentinţă că numele persoanelor care apar în dosar sînt date în clar, nu anonimizate ca în documentele date publicităţii de CNSAS. Cel care a pronunţat sentinţa este judecătorul Ştefan Ciprian Cmeciu, care la ultima şedinţă de judecată l-a înlocuit pe judecătorul Ionel Radu.

Din motivarea sentinţei cititorii îşi pot face o imagine despre dosarul de la CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu. Sentinţa conţine şi anumite raţionamente juridice care cred că sînt de interes pentru toţi cei care au procese cu CNSAS-ul.

Voi comenta cu alt prilej această hotărîre judecătorească (în primul rînd trebuie să o comentez în recurs). Aştept deocamdată comentariile cititorilor. Din cauza nevoii de a pregăti în timp legal recursul, e posibil să răresc ritmul articolelor pe acest blog.

Situaţia actualizată a proceselor dintre CNSAS şi revoluţionari octombrie 22, 2012

În articolul “Situaţie a proceselor dintre CNSAS şi revoluţionari” (linc) am analizat raportul CNSAS de pe anul 2009 şi am urmărit pe portalul instanţelor situaţia proceselor deschise de CNSAS împotriva unor persoane care au titlul de revoluţionar. M-am uitat între timp şi pe raportul de activitate al CNSAS pe anul 2010 (linc) şi 2011 (linc) şi completez situaţia prezentată atunci cu date noi. Totodată, am verificat procesele care erau în curs de soluţionare cînd am scris primul articol dacă s-au soluţionat între timp. Prezint deci o situaţie actualizată. Am verificat pe saitul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (unde trebuie să ajungă procesele dacă se declară recurs) şi pe saitul Curţii de Apel Bucureşti – aici am omis verificările la unele procese începute în 2011 pe care nu le-am găsit pe saitul ÎCCJ fiindcă am presupus că procesele sînt încă în curs. La “procese în curs de soluţionare”, acolo unde n-am găsit pe saitul ÎCCJ procesele respective, am scris numele revoluţionarilor respectivi cu litere cursive. Asta e semn că procesele respective sînt încă în stadiul procesual al primei instanţe, la Curtea de Apel, sau că recursul încă n-a început. Mai e şi posibilitatea ca, din motive necunoscute (cum ar fi haos în sistemul informatic al instanţelor), recursul respectiv să nu figureze pe saitul ÎCCJ. Am găsit cîteva cazuri în care pe saitul Curţii de Apel Bucureşti era notat că la procesul respectiv s-a declarat recurs (chiar şi din 2011), dar pe saitul ÎCCJ, unde ar fi trebuit să ajungă recursul, nu era nici urmă de el. Cu litere îngroşate am notat numele revoluţionarilor care au pierdut sau cîştigat procese cu CNSAS şi care n-au fost pomenite în primul articol sau au fost pomenite la “procese în curs de soluţionare”.

Spicuiri din dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu, despre Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (2) octombrie 17, 2012

Am prezentat deja o primă notă informativă – din 8 decembrie 1977 (linc) – aflată în dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu, cu privire la un activist al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei.

Prezint acum cititorilor o a doua notă informativă cu acelaşi subiect, din 16 ianuarie 1978. Ca şi prima, ea se înfăţişează ca nişte simple file dactilografiate, nesemnate. După cum am mai scris, bănuiesc că există sau au existat şi notele olografe care au stat la baza acestor file dactilografiate. În cadrul procesului am sesizat că nu toate documentele din dosarul lui Voican Voiculescu au fost trimise instanţei şi am cerut, în şedinţa din 22 noiembrie 2011 (linc), ca pîrîta CNSAS să fie obligată să trimită şi filele lipsă de la dosar. Cererea mi-a fost respinsă. Mai mult, cînd am dorit să consult la sediul CNSAS dosarul respectiv, pentru a mă lămuri măcar astfel că filele neprezentate instanţei nu conţin informaţii relevante, mi s-a respins şi această cerere. Este posibil totodată ca notele informative olografe despre palestinieni să nu se afle în dosarul lui Voican Voiculescu, ci în dosarul palestinienilor respectivi, pentru dosarul lui Gelu securitatea făcînd doar nişte copii dactilografiate.

Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentariile mele, iar cu “[...]” am notat numele anonimizate de CNSAS.

[Adnotare scrisă de mînă]: A fost prezentată şi tov. col. Dănescu. Să luăm legătura cu 0625 [neciteţ] pentru continuarea lucrării. C[olo]nel Georgescu. 16.01.1978 [scris un 2 peste 8, dar data trebuie să fie din 1978]

Pe [...], reprezentant al O.E.P. [Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei] la Bucureşti l-am cunoscut în vara anului trecut cu ocazia unei vizite la pavilionul palestinian dintr-o expoziţie. Am purtat mai multe discuţii în care am valorificat cunoştiinţele mele de judaism, sionism, islamism şi istoria recentă a zonei. Contactele au fost scurte şi rare, de obicei la cantina-restaurant INTERCONTINENTAL (subsol), apoi au fost întrerupte, fiind plecat pe o perioadă mai mare din ţară. Legăturile le-am reluat la telefon 13.25.49 (O.E.P.) sub numele de COSTEA.

În ziua de 8 decembrie l-am reîntîlnit. Am aflat că-şi dă doctoratul în drept la [...]. Pe legitimaţia de doctorand am văzut numele [...], cetăţean algerian. Ştiu dintr-o confidenţă anterioară că nu este adevărata sa identitate[,] că a fost luptător activ, în acest sens arătîndu-mi şi unele răni. Am discutat generalităţi legate de ultimele evenimente. Are convingerea că întîlnirile SADAT – BEGHIN au fost mijlocite şi inspirate de noi. Pretinde că şi ARAFAT a fost invitat aici dar a refuzat. Relaţiile dintre noi au fost cordiale. Ne tutuim. Se pare că timpul i-a cimentat o oarecare încredere în mine. Eu i-am explicat că fac parte dintr-un cerc de oameni de cultură orientală, în acest sens prezentînd dovezi reale şi verificabile. [...] mi-a spus că vrea să colaborăm mai strîns dar îi este teamă să nu mă expună autorităţilor. El mi-a spus că este filat şi personalul de la oficiu informează. Mi-a cerut un număr de telefon de la care să mă sune, dar l-am amînat urmînd să-l caut tot eu.

Spicuiri din dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu despre Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei octombrie 10, 2012

În dosarul de la CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu prezentat instanţei de judecată cu prilejul procesului legat de colaborarea cu securitatea, există mai multe note dactilografiate şi nesemnate care se referă la Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei. Prezenţa acestor note în dosarul lui Gelu Voican Voiculescu coroborată cu rapoartele securiştilor care pomeneau că domniei sale i s-au trasat sarcini legate de Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei sînt indicii că domnul Voiculescu este autorul acestor note, fapt pe care dînsul nu l-a dezminţit niciodată. Chiar stilul sfătos în care notele informative sînt scrise, informatorul explicînd securiştilor strategia de urmat, seamănă izbitor cu notele informative despre Gregorian Bivolaru (linc 1 şi linc 2), acestea din urmă scrise olograf şi semnate de domnul Gelu Voican Voiculescu. Faptul însă că aceste note se înfăţişează doar ca simple file dactilografiate, nepurtînd iscălitura alcătuitorului, face ca valoarea probatorie în instanţă a lor să fie redusă.

Nu ştiu dacă CNSAS-ul nu are şi notele olografe care au stat la baza acestor file dactilografiate. În cadrul procesului am sesizat că nu toate documentele din dosarul lui Voican Voiculescu au fost trimise instanţei şi am cerut, în şedinţa din 22 noiembrie 2011 (linc), ca pîrîta CNSAS să fie obligată să trimită şi filele lipsă de la dosar. Cererea mi-a fost respinsă. Mai mult, cînd am dorit să consult la sediul CNSAS dosarul respectiv, pentru a mă lămuri măcar astfel că filele neprezentate instanţei nu conţin informaţii relevante, mi s-a respins şi această cerere. Este posibil totodată ca notele informative olografe despre palestinieni să nu se afle în dosarul lui Voican Voiculescu, ci în dosarul palestinienilor respectivi, pentru dosarul lui Gelu securitatea făcînd doar nişte copii dactilografiate.

Prezint acum cititorilor acestui blog una din notele informative despre un reprezentant al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei aflate în dosarul CNSAS a lui Gelu Voican Voiculescu. Cred că e interesantă şi pentru relaţiile securităţii ceauşiste cu OEP. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt comentariile mele, iar cu “[...]” am notat numele anonimizate de CNSAS.

[Adnotare scrisă de mînă]: 9 XII 977
Tov. Olaru
În continuare să procedăm aşa cum am stabilit împreună. Să ţinem o legătură strînsă cu serv. de linie [?] ptr. a realiza o dirijare şi instruire corespunzătoare
ss col. Georgescu E.

[Altă adnotare scrisă de mînă]: Am primit notă extrras din conţinutul prezentei.
26.01.78
[semnătură indescifrabilă]

8 decembrie 1977

NOTĂ

În ziua de 8 decembrie 1977, la prînz, m-am întîlnit, conform înţelegerii, cu [...] reprezentant al Oficiului mişcării de eliberare a Palestinei.

Detaliile şi anecdotica întîlnirii, în eventualitatea că pot fi folositoare în vreun sens, le-am tratat separat, pentru ca banalitatea şi minciuna amănuntului să nu afecteze relatarea convorbirii şi comentariile respective.

Trebuie să menţionez că-l cunosc pe sus-numitul din vara anului trecut, cînd, lşa o expoziţie unde eram cu [...] şi copilul, ajungînd la pavilionul palestinian, s-a oferit să-mi ofere material ilustrat relativ la problema palestiniană. De fapt, amorsa întîmplătoare a contactului a fost copilul care voia un steag şi insigne; neavînd s-a oferit să-mi dea a doua zi. Eu m-a întins la vorbă, l-am surprins cu faptul că ştie [ştiu] unele date. De fapt, valorificam invers cunoştiinţele mele de judaism, sionism, islamism şi istoria recentă a zonei. La următoarele întîlniri mi-a adus reviste şi altădată o agendă palestiniană. Material de propagandă, uneori, destul de îndoielnic, altădată mai bine ticluit. M-am arătat ca un simpatizant al cauzei şi evident un antisemit şi antisionist. (Nu are rost să precizez acum adevărata mea poziţie. Eram curios şi doream să ascult şi cealaltă versiune) Am fost decepţionat de nivelul scăzut intelectual şi de un fel de rudimentaritate amestecată cu naivitate, dar fără a exclude o şiretenie accentuată şi disimulată, comună tuturor arabilor.