Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cercetările Parchetului în dosarul revoluției (66). Timișoara octombrie 1, 2014


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele părţi ale acestei ordonanţe:
– Consideraţii generale
– Istoricul dosarului
– Situaţia de fapt generală
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (6)
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (7)
– Bucureşti. Busculada de la mitingul lui Ceauşescu
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi de maşini militare
– Bucureşti. Ucişi prin împuşcare în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Răniţi în 21 decembrie şi noaptea de 21/22 decembrie 1989
– Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (8)
– Bucureşti. Agresaţi, reţinuţi, răniţi
– Bucureşti. Răspînditori de manifeste şi alţii
– Bucureşti. CC – situaţie generală
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (1)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (2)
– Bucureşti. Moartea lui Jean Luis Calderon
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (3)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (4)
– Bucureşti. Răniţi şi ucişi în zona CC (5)
– Bucureşti. Un securist rătăcit în CC
– Bucureşti. Moartea generalului Milea
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (1)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (2)
– Bucureşti. Palatul Telefoanelor (3). Moartea actorului Horia Căciulescu
– Bucureşti. Televiziune – situaţia generală
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (1)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (2)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (3)
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (4)
– Bucureşti. Televiziune. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
– Bucureşti. Televiziune. Margareta Costea
– Bucureşti. Televiziune. Răniţi şi ucişi (5)
Bucureşti. Radiodifuziune
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (1)
Bucureşti. Zona Mărgeanului – Şoseaua Antiaeriană. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (1). Militari împuşcaţi în autobuze sau camioane
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (1)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi (2)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în TAB sau în elicopter
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Împuşcaţi în autoturisme (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (3)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Moartea rugbyştilor Durbac şi Murariu
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Răniţi şi ucişi (4)
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Autobuzul mitraliat
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Uslaşul Soldea
Bucureşti. Zona M.Ap.N. Reţinuţi (bănuiţi de terorism)
Otopeni
Bucureşti. Şoseaua Olteniţei
Bucureşti. Fabrica de Elemente de Automatizări. Răniţi falşi?
Bucureşti. Casa Scînteii
Bucureşti. Spitalul Militar Central, Spitalul Colţea şi Calea Moşilor
Bucureşti. Colentina, Linia de centură – Domneşti, Operă, Piaţa Unirii, Spitalul Caritas
Bucureşti. Strada Eforie, şoseaua Pantelimon, Griviţa Roşie, 23 August, Bucur Obor
București. Str. Lemnea
București. Zonele Beldiman, Arhivele Statului, Tei – Barbu Văcărescu, spitalul Floreasca, șoseaua Viilor
București. Șoseaua Chitilei (inclusiv comuna Chitila), Calea Griviței și întreprinderea Laromet
București. Cadavre neidentificate

În acest episod prezint capitolul despre Timișoara din rezoluția parchetului. Trebuie precizat că despre revoluția din Timișoara există alte dosare mult mai importante decît acesta la care s-a dat rezoluția pe care o prezint acum. E vorba de dosare care au și primit rezolvare în instanță, precum cel al „procesului celor 25” (inculpați Ion Coman, Radu Bălan și alții), procesului Chițac-Stănculescu, Calea Lipovei și altele, unele deja prezentate pe acest blog – vedeți pagina Revoluția din Timișoara (documente) (linc). În dosarul 97/P/1990 mi se pare că domnul procuror Dan Voinea a comasat ce documente mai existau pe la parchet despre Timișoara după ce majoritatea documentelor fuseseră deja incluse în alte dosare, trimise deja în judecată, și a mai făcut niște audieri noi, la mare distanță de momentul revoluției, ca să poată exista și un capitol despre Timișoara în acest dosar. Impresia de superficialitate cu care s-a lucrat în capitolul despre Timișoara, care pare bizuit pe resturi de documente neincluse în dosarele importante ale Timișorii, mi-o dă și ortografierea greșită a numelui unor victime (de pildă Bânciu e ortografiat Banciu, fără diacritice).

III.2. SITUAŢIE DE FAPT TIMIŞOARA

Aşa cum am arătat anterior, în cursul zilei de 17.12.1989, populaţia din mun. Timişoara manifesta împotriva regimului Ceauşescu.
Ferm hotărâţi să „restabileasca ordinea”, Nicolae Ceauşescu şi membrii Comitetului Politic Executiv au dispus implicarea unor forţe, care, prin dimensiunile lor, depăşeau cu mult amplitudinea evenimentelor consumate până în acel moment. Pentru coordonarea acţiunilor, au fost trimişi reprezentanţi ai eşaloanelor superioare de partid şi din conducerea Ministerului de Interne, respectiv a Ministerului Apărării Naţionale.
Au existat trei comandamente pentru coordonarea măsurilor de reprimare a manifestanţilor: cel politic, format din Coman Ion, Bălan Radu, Matei Ilie şi Pacoste Cornel, cel al Ministerului de Interne alcătuit din generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi Macri Emil, alături de conducerile locale ale miliţiei şi securităţii şi, în fine, cel al Ministerului Apărării Naţionale condus de generalul Guşă Ştefan, ajutat de un grup de ofiţeri superiori. (more…)

 

Tudor Postelnicu despre cadavrele incinerate, generalul Vlad și colonelul Filip Teodorescu august 25, 2014


PostelnicuCadavre1De pe saitul dosarelerevolutiei.ro, realizat pe baza scanărilor făcute de asociația 21 Decembrie din București din dosarul procesului revoluției de la Timișoara, prezint un nou document: declarația dată în 17 martie 1990 de fostul ministru de interne ceaușist, Tudor Postelnicu, cu privire la incinerarea cadavrelor unor revoluționari timișoreni. În declarație se afirmă că despre problemă au fost informați generalul Iulian Vlad, șeful securității, și colonelul Filip Teodorescu, unul dintre bucureștenii trimiși la Timișoara în timpul revoluției.

La procesul revoluției din Timișoara („procesul celor 25”) declarația lui Postelnicu a fost prezentată în copie, semnată pentru conformitate cu originalul de procurorul Romeo Bălan. Originalul acestei declarații se află probabil în dosarul unui alt proces al revoluției – poate la dosarul procesului Bobu-Postelnicu-Dincă-Mănescu sau la dosarul procesului lui Iulian Vlad.

Redau mai jos documentul:

COPIE      17.III.1990

DECLARAȚIE

Subsemnatul Postelnicu Tudor, fiul lui Constantin și Elena, născut la 17.XI.1931 în comuna Provița de Sus, județul Prahova, fost ministru de interne, declar următoarele:

În ziua de 18 sau 19 decembrie 1989 am discutat la telefon cu fostul general Nuță Constantin, care se afla la Timișoara, în legătură cu transportarea unor cadavre la București. Precizez că primisem sarcină în acest sens de la Elena Ceaușescu. (more…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (1). Consideraţii generale mai 23, 2013


Vestitul dosar 97/P/1990, în care procurorul Dan Voinea conexase toate cauzele legate de revoluţia din 1989 rămase nesoluţionate, a primit în 2010 o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Voi reproduce în serial această ordonanţă, care sintetizează cercetările făcute de parchet în cauzele revoluţiei.

R O M Â N I A
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PARCHETELOR MILITARE
Nr. 97/P/1990
ORDONANŢĂ
18.10.2010
Procurori militari mr. magistrat Mihalache Codruţ, mr. magistrat Tudor Marian şi cpt. magistrat Culea Claudiu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare
Examinând materialul de cercetare efectuat în dosarul nr. 97/P/1990, privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri
CONSTATĂM URMĂTOARELE:
I. CONSIDERAŢII GENERALE
Evenimentele ce aveau să se declanşeze în ţara noastră la finele anului 1989 s-au înscris în procesul general est-european marcat de căderea regimurilor comuniste, conducând la eliminarea elementelor specifice sistemelor totalitare: dictatura partidului unic, caracterul excesiv centralizat al economiei etc.
Fostul preşedinte, Nicolae Ceauşescu, prin poziţia adoptată, a determinat o izolare totală a ţării noastre pe plan extern, fără precedent în trecutul istoric al României. În plan intern, consecinţa a fost accentuarea stărilor de nemulţumire în toate păturile sociale şi radicalizarea sensibilă a opiniei publice până la crearea unei situaţii deosebite, aşa cum evenimentele ulterioare aveau să o confirme. (more…)

 

Procesul miliţienilor învinuiţi de deschiderea focului la Catedrala din Timişoara în 18 decembrie 1989. Generalul Nuţă le-a cerut miliţienilor prezenţi la şedinţă “să nu dea dovadă de laşitate şi să deschidă focul, chiar dacă pe străzi vor fi cadavre peste cadavre” aprilie 17, 2013


SentTeighiuAsaftei_1În 18 decembrie 1989 asupra manifestanţilor aflaţi la Catedrala din Timişoara s-a deschis focul în cel puţin două momente distincte. La prima deschidere a focului au fost ucişi Măriuţac Ioan şi Nemţoc Marius, iar după cîtva timp s-a deschis iarăşi focul, fiind ucis Sorin Leia. Pentru primele două victime au fost trimişi în judecată doi subofiţeri de miliţie – Constantin Ţeighiu şi Dumitru Asafti, care vor fi achitaţi. Sînt de remarcat concluziile diferite ale expertizelor balistice – după ce prima expertiză stabilise că s-ar fi tras cu arma plutonierului Ţeighiu, cea de-a doua expertiză a infirmat această concluzie. Prezint acum hotărîrea judecătorească de achitare a celor doi. Am inserat scurte comentarii ale mele cu litere cursive între paranteze drepte.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL MILITAR EXTRAORDINAR TIMIŞ
Timişoara
Dosar nr. 3/1990

SENTINŢA nr. 2

Astăzi, ziua 17, luna iunie, anul 1991
Tribunalul militar extraordinar Timiş, compus din:
Preşedinte: Colonel de justiţie Stoichescu Nicolae
Judecător: Maior de justiţie Ivan Florean
Asesori populari: Locotenent colonel Burci Ioan, Maior Anton Ioan, Căpitan Bîrliba Costel
Procuror mil: Maior de justiţie Anghel Adrian
Grefier: Ivan Petru

S-a întrunit în şedinţă publică, la sediul instanţei, spre a judeca pe inculpaţii:

- plut[onier] maj[or] M.I. rezervă ŢEIGHIU CONSTANTIN învinuit pentru săvîrşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev[ăzut] de art[icolul] 176 lit[era] b c[od] p[enal]

- plut. M.I. rezervă ASAFTI DUMITRU învinuit pentru săvîrşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 175 lit. e c.p.

La apelul nominal inculpaţii au fost prezenţi, plut. maj. Ţeighiu Constantin în stare de arest, fiind asistat de apărătorul ales. av[ocat] Sofîlcă Aurora din Biroul de avocaţi Timişoara, iar plut. rez. Asafti Dumitru în stare de libertate, fiind asistat de apărătorul ales, av. Dinescu Constantin din Biroul de avocaţi Timişoara.

Au lipsit părţile civile Măriuţac Silvia şi Nemţoc Domnica, partea responsabilă civilmente Ministerul de Interne, precum şi martorul Mîndrilă Dănel [participant la revoluţie, în 1990 acesta înfiinţase, împreună cu Nicolae Bădilescu, ziarul “Inamicul public numărul 1″ în care se ocupa şi de investigarea crimelor revoluţiei. Mîndrilă este cel care dăduse procuraturii glonţul cu care fusese împuşcat Marius Nemţoc].

Procedura de citare cu martorul Mîndrilă Dănel nu a fost îndeplinită. (more…)

 

Victor Stănculescu reia minciuna cu misterul celor 40 de cadavre (video) decembrie 3, 2012


În noiembrie 2012 la o televiziune bucureşteană fostul general şi actual puşcăriaş Victor Stănculescu a avut posibilitatea să “dezvăluie”, pentru aproximativ a 127-a oară, misterele revoluţiei. Printre altele a reluat (vezi de la minutul 15:36 al înregistrării de mai jos) vechea minciună despre cei 40 de morţi din Timişoara arşi la crematoriul din Bucureşti, pretinzînd chipurile că în procesul său nimeni dintre părţile civile (“grupul de presiune asupra curţii”) n-ar fi pretins că e rudă sau cunoscut cu vreunul din cei 40. O minciună sfruntată, în chiar motivarea sentinţei (pe care am publicat-o în 2004 în volumul “Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara”), în partea în care se vorbeşte despre pretenţiile de despăgubiri civile (linc) apar destule cazuri în care părţile civile respective în descrierea suferinţelor pe care îşi întemeiază cererea de despăgubiri au pomenit faptul că n-au mai găsit trupul celor dragi. În articolul “Misterul” celor 40 de cadavre (linc) am discutat pe larg despre apariţia şi dezvoltarea acestei minciuni. Vezi mai jos înregistrarea cu Stănculescu, la transcrierea căreia am adăugat comentarii ale mele cu litere cursive între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: (more…)

 

Dosarele revoluţiei – un sait cu documente despre revoluţia din Timişoara decembrie 1, 2012


IMG_7172_TasalaCu sprijinul lui Teodor Mărieş şi al asociaţiei “21 Decembrie” a fost lansat saitul Dosarele revoluţiei (linc), care prezintă documente din “procesul celor 25″ – primul proces al revoluţiei din Timişoara, care i-a avut ca inculpaţi pe Ion Coman, Radu Bălan, Ilie Matei, Cornel Pacoste, Emil Macri şi alţii (ofiţeri de miliţie şi securitate, activişti de partid). Nu au putut fi trimişi în judecată generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi colonelul Moraru Petre, foşti şefi ai Inspectoratului General al Miliţiei care răposaseră (Nuţă şi Mihale ca urmare a prăbuşirii elicopterului cu care erau transportaţi spre Bucureşti iar Moraru sinucis în celulă la Penitenciarul Timişoara).

Am vorbit la telefon cu domnul Mărieş înainte de lansarea saitului şi îmi spunea că fotografierea documentelor s-a făcut de către o echipă a asociaţiei “21 Decembrie”. Dînsul mi-a spus că e vorba de procesul Chiţac-Stănculescu, dar observ acum că e vorba de celălalt mare proces al revoluţiei timişorene. Mă întreb dacă în viitor vom vedea pe acest sait şi dosarul procesului Chiţac-Stănculescu. (more…)

 

Cum l-a împuşcat miliţianul Vasile Bandula pe Vasile Moldovan la revoluţie octombrie 29, 2012


Unul din cazurile lămurite despre “cine a tras în noi?” la revoluţie este cel al plutonierului major de miliţie Vasile Bandula, care în 18 decembrie 1989 l-a împuşcat pe Vasile Moldovan în zona Pieţii Badea Cîrţan din Timişoara. Pentru fapta sa, subofiţerul a fost osîndit pentru vătămare corporală gravă la 6 ani închisoare, degradare militară şi plata de despăgubiri, în solidar cu Ministerul de Interne. Redau hotărîrile judecătoreşti din acest caz, judecat de Tribunalul Militar Extraordinar Timişoara (printr-un decret FSN se înfiinţaseră instanţe extraordinare care să judece infracţiunile din timpul revoluţiei).

ROMÂNIA
TRIBUNALUL MILITAR EXTRAORDINAR TIMIŞOARA
Dosar nr. 1/1990

Sentinţa nr. 1

Astăzi, ziua 28, luna septembrie, anul 1990
Tribunalul Militar Extraordinar Timişoara, compus din:
Preşedinte: Col. de justiţie Stoichescu Nicolae
Judecător: Maior Ivan Florean
Asesori populari: Maior Anton Ioan, Maior Vlad Nicolae, Maior Buzu Ioan
Procuror mil[itar]: Cpt. de justiţie Cosneanu Gheorghe
Grefier: Plut[onier] major Buzatu Vasile

S-a întrunit în şedinţă publică, la sediul instanţei, spre a judeca pe inculpatul plut[onier] maj[or] rez[ervă] BANDULA VASILE, învinuit pentru săvîrşirea a două tentative la infracţiunea de omor prev[ăzută] de art[icolul] 20 c[od] p[enal] comb[inat] cu art[icolul] 174 c[od] p[enal]. (more…)

 

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 525 other followers