Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Habarnistul Traian Băsescu vorbeşte despre revoluţie: “Cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului?”. Nicolae Ceauşescu (17.12.1989): “Ce-au făcut ofiţerii tăi Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras?” mai 17, 2013


CPEx17dec_RL100190_1
Preşedintele Traian Băsescu a confirmat prin decret numirile procurorilor şefi propuşi de Ministerul Justiţiei (linc). Procuror general va fi Tiberiu Mihail Niţu, cel pe care cu nu multă vreme în urmă acelaşi Băsescu îl considera nepotrivit pentru funcţie (linc), punct de vedere împărtăşit şi de CSM (linc). Se spunea atunci că Tiberiu Niţu nu s-a remarcat prin nici un dosar serios pe care l-ar fi instrumentat, prin nici un fel de infractori deosebiţi a căror vinovăţie ar fi fost dovedită de domnia sa. Între timp însă, atît Consiliul Superior al Magistraturii cît şi preşedintele Băsescu şi-au schimbat părerea şi au ajuns la concluzia că Tiberiu Niţu este cel mai vrednic procuror român, care merită deci să fie şeful tuturor procurorilor. Probabil că în cele cîteva luni care au trecut de la respingerea candidaturii sale, domnul Niţu a avut nişte rezultate deosebite în muncă, care au contribuit la schimbarea atitudinii factorilor de decizie cu privire la domnia sa.

Cu prilejul numirii domnului Niţu, preşedintele Băsescu a arătat o preocupare surprinzătoare pentru domnia sa: revoluţia din 1989. Anume legat de acest subiect şi de nimic altceva a avut domnul Băsescu nişte pretenţii faţă de Tiberiu Niţu. “Pentru domnul Niţu am avut o solicitare specială care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea a măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului, cu muniţie de război. Sînt de acord că e dificil să stabileşti care e militarul care a tras, dar istoria are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia ca armata să fie scoasă împotriva manifestanţilor. E un răspuns pe care dl. Niţu trebuia să mi-l dea până anul viitor. A doua: care este cadrul în care s-a luat decizia înarmării gărzilor patriotice cu muniţie de război. Sînt decizii esenţiale care au generat peste 1.000 de victime. Pentru ce s-a întîmplat la Bucureşti nu ştim mare lucru”, a declarat Băsescu. (mai mult…)

 

Ion Iliescu spune că nu se aştepta la execuţia soţilor Ceauşescu martie 4, 2013


În 2010 Teodor Mărieş stîrnea senzaţie în mass-media bucureşteană, pretinzînd că a descoperit un document care arată că Ion Iliescu iscălise, în decembrie 1989, un decret de comutare a pedepsei capitale a soţilor Ceauşescu în închisoare pe viaţă. Am scris despre acele “dezvăluiri”, prezentate de toată presa bucureşteană a timpului, în articolul O dezvăluire dubioasă: Pretinsa anulare a condamnării la moarte a lui Ceauşescu. Explicaţii pe care asociaţia “21 Decembrie” le datorează (linc).

Ion Iliescu a tăgăduit atunci existenţa acelui decret, numindu-l “o minciună”, iar pe Mărieş “provocator”. Pe lîngă Iliescu, şi alte persoane din CFSN-ul lui 1989 au dezminţit ştirea: Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Cazimir Ionescu. Unele mijloace de informare în masă pretindeau că dezvăluirea lui Mărieş e confirmată de procurorul Dan Voinea, dar din analiza declaraţiilor acestuia nu reieşea decît că nici în decembrie 1989, nici în anchetele ulterioare, domnul procuror nu luase la cunoştiinţă despre un asemenea decret. Teodor Mărieş nu a dat explicaţii despre felul cum a ajuns în posesia dînsului pretinsul document, care nici nu a fost expertizat de cineva pentru autenticitate. Acesta a fost însă primul moment în care s-a răspîndit în opinia publică, prin televiziunile şi ziarele bucureştene, ideea că Iliescu nu ar fi vrut omorîrea soţilor Ceauşescu în timpul revoluţiei. (mai mult…)

 

Victor Stănculescu reia minciuna cu misterul celor 40 de cadavre (video) decembrie 3, 2012


În noiembrie 2012 la o televiziune bucureşteană fostul general şi actual puşcăriaş Victor Stănculescu a avut posibilitatea să “dezvăluie”, pentru aproximativ a 127-a oară, misterele revoluţiei. Printre altele a reluat (vezi de la minutul 15:36 al înregistrării de mai jos) vechea minciună despre cei 40 de morţi din Timişoara arşi la crematoriul din Bucureşti, pretinzînd chipurile că în procesul său nimeni dintre părţile civile (“grupul de presiune asupra curţii”) n-ar fi pretins că e rudă sau cunoscut cu vreunul din cei 40. O minciună sfruntată, în chiar motivarea sentinţei (pe care am publicat-o în 2004 în volumul “Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara”), în partea în care se vorbeşte despre pretenţiile de despăgubiri civile (linc) apar destule cazuri în care părţile civile respective în descrierea suferinţelor pe care îşi întemeiază cererea de despăgubiri au pomenit faptul că n-au mai găsit trupul celor dragi. În articolul “Misterul” celor 40 de cadavre (linc) am discutat pe larg despre apariţia şi dezvoltarea acestei minciuni. Vezi mai jos înregistrarea cu Stănculescu, la transcrierea căreia am adăugat comentarii ale mele cu litere cursive între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: (mai mult…)

 

Revoluţionarul Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al României. Declaraţia integrală despre faptele din revoluţie noiembrie 2, 2012


NituTiberiu1

Ministra de justiţie Mona Pivniceru l-a propus pentru funcţia de procuror general al României pe Tiberiu Mihail Niţu  fost prim-adjunct al procurorului general pînă în iunie 2011, iar în prezent inspector în cadrul Inspecţiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, anunţă “România Liberă” (linc).

Tiberiu Mihail Niţu are şi titlul de luptător în revoluţie remarcat prin fapte deosebite. Încă din 2009 am publicat (parţial) şi comentat pe acest blog declaraţia sa despre faptele săvîrşite în revoluţie. Domnul Niţu a fost militar în termen al Ministerului de Interne în decembrie 1989, prilej cu care a fost implicat în apărarea Televiziunii de “terorişti”, motiv pentru care a primit certificat de revoluţionar. (mai mult…)

 

Preşedintele Băsescu minte cu privire la procesele revoluţiei, în timp ce analizează cererea de graţiere a lui Stănculescu decembrie 28, 2011


Încă din noiembrie 2008 fostul preşedinte Ion Iliescu a cerut graţierea lui Victor Stănculescu

Ion Iliescu cerînd graţierea lui Stănculescu, încă din noiembrie 2008, imediat după condamnarea acestuia

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că va analiza cererea de graţiere înaintată de Victor Stănculescu, anunţă “România Liberă” (linc).

Victor Atanasie Stănculescu a fost condamnat la 15 ani închisoare pentru participare la reprimarea revoluţiei din Timişoara, după un proces care a putut începe abia după ce Ion Iliescu, fostul său coleg de CFSN în perioada revoluţiei, pierduse preşedinţia României. Condamnat definitiv în anul 2000, Victor Stănculescu a beneficiat de recursul în anulare (cale extraordinară de atac existentă pe atunci în legislaţie) promovat de Parchetul General, imediat după ce Ion Iliescu a revenit la preşedinţia României. Deşi dosarul a fost trimis la rejudecare în urma acelui recurs în anulare, rejudecarea nu a făcut decît să confirme vinovăţia fostului general Stănculescu şi a coinculpatului său Mihai Chiţac.

“Vorbind despre Revoluţia din 1989, preşedintele Băsescu a menţionat că singurul condamnat este fostul general Victor Athanasie Stănculescu”, este o minciună sfruntată a lui Traian Băsescu pe care o consemnează “România Liberă”.

În realitate, pentru revoluţia din 1989 au fost mai mulţi condamnaţi. Cititorii acestui blog au fost deja informaţi prin articolul Minciuni anticomuniste marca Sorin Ilieşiu (linc) despre procesele legate de revoluţia din Timişoara. Am pomenit acele procese şi în cartea Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara (1989). Enumeram în articolul amintit 40 de inculpaţi, din care 17 au fost condamnaţi la închisoare, în 12 cazuri s-a constatat vinovăţia inculpaţilor dar fapta acestora a fost încadrată într-un decret de amnistie sau graţiere, 2 inculpaţi au murit în timpul procesului, 8 au fost achitaţi, într-un caz nu cunosc rezultatul procesului. Situaţia aceasta se referă numai la Timişoara, dar au fost procese şi în alte oraşe. O listă parţială a proceselor legate de revoluţie pe care mi-a dat-o procurorul Dan Voinea şi conţine şi procese din alte oraşe am publicat-o în articolul Activitatea procurorului Dan Voinea în dosarele revoluţiei (linc). (mai mult…)

 

National Geographic, număr special despre revoluţia română decembrie 23, 2011


Redacţia românească a prestigioasei publicaţii internaţionale “National Geographic” a publicat un număr special consacrat revoluţiei române: “1989. Revoluţia română în imagini”. “La redactare au fost folosite texte şi documente furnizate de: General magistrat Dan Voinea, Prof. Dr. Emil Constantinescu, Gina Radu [o fi Gino Rado de la "Memorialul Revoluţiei"?], revoluţionarul Marius Mioc, Caietele Revoluţiei”, este explicaţia de pe coperta interioară a acestei reviste, care îl are ca editor pe Cristian Lascu şi coordonator pe Andrei Lascu.

“Copiii învaţă la istorie mai multe despre revoluţia din 1848 decît despre cea din 1989″, este o observaţie făcută la începutul revistei, care conţine o mare cantitate de fotografii din revoluţie, dar şi din perioada ceauşistă (în capitolul “Să ne amintim de epoca de aur” putem vedea fotografii cu o coadă la lapte sau un autobuz supraaglomerat).

Timişoara, Bucureşti, Cluj, Sibiu sînt oraşele despre  a căror revoluţie se vobeşte în această revistă. Geografia victimelor este prezentată într-o hartă interesantă cu localităţile în care au murit oameni în decembrie 1989. Din păcate, harta este incompletă. Timişoara, de pildă, este înfăţişată ca avînd victime doar pînă în 22 decembrie 1989, dar au fost 20 de morţi la Timişoara şi după 22.

Cristian Lascu, editorul acestui număr special din “National Geographic”, este participant la evenimentele din 21 decembrie de la Bucureşti. Îşi povesteşte amintirile în articolul “O zi de neuitat”, unde ne oferă şi o fotografie făcută de el în acea zi în zona Piaţa Romană, care surprinde începutul represiunii din acea zonă.

 

Viorel Marineasa: Recenzie la cartea lui Catherine Durandin – “Moartea Ceauşeştilor. Adevărul despre o lovitură de stat comunistă” decembrie 20, 2011


Prezint mai jos o recenzie la cartea despre revoluţie a lui Catherine Durandin recent apărută la editura Humanitas, scrisă de domnul Viorel Marineasa, scriitor timişorean, conferenţiar universitar şi patron al editurii Marineasa din Timişoara.

“Moartea Ceauşeştilor. Adevărul despre o lovitură de stat comunistă” de Catherin Durandin. Recenzie

Moartea Ceauşeştilor. Adevărul despre o lovitură de stat comunistă (Humanitas, București, 2011; ediția franceză: La mort des Ceaușescu, Bourin Editeur, 2009) este, dacă nu mă înșel, a șaptea carte pe care doamna Catherine Durandin (de data aceasta, cu participarea lui Guy Hoedts) o consacră României. În calitate de profesoară la Institutul Național de Limbi și Civilizații Orientale (INALCO) și la Institutul Superior de Relații Internaționale și Strategice (IPRIS), dumneaei s-a specializat în istoria recentă a țării noastre. (mai mult…)

 

Procesul soţilor Ceauşescu, versiune aproape completă (video) decembrie 14, 2011


Am găsit pe youtube o înregistrare a procesului soţilor Ceauşescu, pusă acolo de RoHistory. E vorba de 1 oră şi 5 minute de înregistrare, un document istoric care merită semnalat. Înregistrarea nu este chiar completă, am găsit în altă parte o transcriere a procesului care conţine o parte iniţială ce nu apare în această înregistrare. Voi reproduce şi acea parte. Dacă cititorii blogului pot desluşi părţile pe care le-am notat neînţelegibile în transcriere, rog să-mi semnaleze.

Porţiune care nu apare în înregistrare: (mai mult…)

 

Emilian Cutean, contestaţie adresată CPRD august 10, 2011


Domnul Emilian Cutean, fost parlamentar PSD, fost preşedinte al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor şi fost secretar de stat la Secretariatul De Stat pentru Revoluţionari, a adresat, conform Legii 341/2004, o contestaţie către CPRD în problema preschimbării certificatelor de revoluţionar. Pînă în prezent, după cum mi-a comunicat domnul Cutean prin e-mail, nu a primit răspuns la contestaţie. Nu e singurul în această situaţie. Eu însumi am adresat CPRD mai multe contestaţii la care n-am primit răspuns. Din procesele verbale ale şedinţelor CPRD se poate vedea că aceasta a dat prioritate pînă acum contestaţiilor celor care n-au primit certificate de revoluţionar şi vor să primească, neexaminînd, cu foarte puţine excepţii, contestaţiile de al doilea tip, care urmăresc retragerea certificatelor de revoluţionar unor presupuşi impostori. Prin publicarea pe acest sait a contestaţiei domnului Cutean nădăjduiesc să încurajez CPRD să dea un răspuns oficial la aceasta. Nu toate cele susţinute de Cutean or fi corecte, dar cele scrise de dînsul merită analizate cu seriozitate şi omul merită să primească un răspuns. Domnului Cutean i se pot reproşa multe, dar nu i se poate reproşa că n-ar cunoaşte legea 341/2004, unul din iniţiatorii căreia a fost şi în problematica căreia a lucrat ani de zile, atît în calitate de şef al SSPR cît şi de şef al CPRD. Comentariile mele le-am inserat în text cu litere cursive între paranteze drepte. (mai mult…)

 

Dialogul Ghiţeanu-Voinea în care cică Dan Voinea confirmă dezvăluirile lui Mărieş decembrie 10, 2010


Înregistrarea audio a dialogului dintre ziaristul Marian Ghiţeanu şi fostul procuror militar Dan Voinea se poate asculta pe saitul e-politic.ro (linc). Dau mai jos transcrierea înregistrării. E un caz de manipulare pentru manualele de jurnalism cum dintr-un dialog în care Voinea spune că abia acum a aflat de pretinsul decret de comutare a pedepsei cu moartea a soţilor Ceauşescu se poate trage concluzia că Voinea “confirmă” existenţa decretului (aşa e prezentată chestia pe saitul asociaţiei 21 Decembrie – linc). A se remarca întrebările jurnalistului de felul “bănuiţi că… ?” şi amestecarea de către Dan Voinea a pretinsului decret de comutare a pedepsei cu moartea cu cel de constituire a tribunalului extraordinar care i-a judecat pe soţii Ceauşescu, acest din urmă decret fiind cunoscut de mult şi necontestat. Urmăriţi deosebirea între faptele concrete la care se referă Voinea şi presupunerile pe care le face la cererea expresă a ziaristului. Am inserat unele comentarii cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare: (mai mult…)

 

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 303 other followers