Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (1). Consideraţii generale mai 23, 2013

Vestitul dosar 97/P/1990, în care procurorul Dan Voinea conexase toate cauzele legate de revoluţia din 1989 rămase nesoluţionate, a primit în 2010 o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Voi reproduce în serial această ordonanţă, care sintetizează cercetările făcute de parchet în cauzele revoluţiei.

R O M Â N I A
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PARCHETELOR MILITARE
Nr. 97/P/1990
ORDONANŢĂ
18.10.2010
Procurori militari mr. magistrat Mihalache Codruţ, mr. magistrat Tudor Marian şi cpt. magistrat Culea Claudiu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare
Examinând materialul de cercetare efectuat în dosarul nr. 97/P/1990, privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri
CONSTATĂM URMĂTOARELE:
I. CONSIDERAŢII GENERALE
Evenimentele ce aveau să se declanşeze în ţara noastră la finele anului 1989 s-au înscris în procesul general est-european marcat de căderea regimurilor comuniste, conducând la eliminarea elementelor specifice sistemelor totalitare: dictatura partidului unic, caracterul excesiv centralizat al economiei etc.
Fostul preşedinte, Nicolae Ceauşescu, prin poziţia adoptată, a determinat o izolare totală a ţării noastre pe plan extern, fără precedent în trecutul istoric al României. În plan intern, consecinţa a fost accentuarea stărilor de nemulţumire în toate păturile sociale şi radicalizarea sensibilă a opiniei publice până la crearea unei situaţii deosebite, aşa cum evenimentele ulterioare aveau să o confirme.

Jurnalul acţiunilor operative ale Ministerului de Interne Timiş – ziua de 17 decembrie 1989 decembrie 6, 2012

Tot din documentele procesului “Timişoara” dezvăluite pe saitul “Dosarele revoluţiei” prezint acum ce a fost notat în Jurnalul acţiunilor operative al M.I. în ziua de 17 decembrie 1989. Ca şi anterior, am rotit şi decupat fotografiile de pe acel sait pentru a fi lesne de citit.

Jurnalul are mai multe rubrici, pe coloane, după cum urmează: Data (Anul, luna, ziua, ora) // Conţinutul informaţiei, ordinului, raportului // Cine şi de unde s-a transmis (primit) // Cine a primit (transmis) // Hotărîrea şi măsurile luate (ordonate), cui s-au transmis // Cine a primit. Fiindcă acum reproduc doar însemnările din 17 decembrie 1989 nu voi mai repeta că e vorba de 17 decembrie. La transcrierea jurnalului indic doar ora şi apoi în continuare conţinutul celorlalte rubrici separate prin “//”.

Activitatea Inspectoratului M.I. Timiş în noaptea de 16/17 decembrie 1989 decembrie 4, 2012

“În dosarul Timişoara era adevărul, dar pe nimeni nu a interesat”, spunea maiorul Radu Tinu, fost adjunct al şefului securităţii Timiş în decembrie 1989, într-un interviu dat lui Gabriel Argeşeanu în 1999 (linc).

Acum, după ce asociaţia “21 Decembrie” a făcut disponibile pe saitul “dosarele revoluţiei” documentele procesului revoluţiei din Timişoara (linc), prezint şi eu cititorilor cîte ceva de acolo. Azi vă prezint activitatea Inspectoratului Timiş al Ministerului de Interne (care cuprindea miliţia, securitatea, pompierii şi grănicerii) din noaptea de 16/17 decembrie 1989, conform unei note interne a acestui inspectorat, depusă la dosarul procesului “Timişoara”. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte. Precizez că am prelucrat fotografiile de pe saitul dosarelerevolutiei.ro prin rotire şi decupare astfel încît documentele să fie cît mai lesne de citit.

NOTĂ
privind informaţiile şi activităţile desfăşurate în noaptea de 16/17.12.89 de către Grupa de comandă a Inspectoratului judeţean Timiş al M.I.

Tatulici & Tatomir – Povestea Timişorii (13). Furtul cadavrelor decembrie 8, 2010

Un nou fragment din filmul “Povestea Timişorii” realizat de Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir şi difuzat în 1991 la TVR. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele 12 fragmente prezentate pe acest blog:
- 15 decembrie 1989
- 16 decembrie 1989
- În jurul lui Tokes
- Dezvoltarea mişcării revoluţionare în 16 decembrie 1989
- Lupte între manifestanţi şi forţele de ordine
- Calea Lipovei şi Girocului, 17 decembrie 1989
- Groapa comună din cimitirul eroilor
- Catedrală, 17-18 decembrie 1989
- Recapitulare prima parte
- Guşă şi Stănculescu la proces
- Amintiri din arest
- Răniţi împuşcaţi în spitalul judeţean?

Transcriere înregistrare:

Tatulici & Tatomir – Povestea Timişorii (11). Amintiri din arest noiembrie 23, 2010

Un nou fragment din filmul “Povestea Timişorii” realizat de Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir şi difuzat în 1991 la TVR. “Amintiri din arest” am botezat acest fragment, fiindcă apar aici declaraţii ale unor persoane care au fost arestate în revoluţie: Marius Mioc, Costel Balint, Arpad Gazda, Vasile Farcău. Comentariile mele ulterioare sînt inserate cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele 10 fragmente prezentate pe acest blog:
- 15 decembrie 1989
- 16 decembrie 1989
- În jurul lui Tokes
- Dezvoltarea mişcării revoluţionare în 16 decembrie 1989
- Lupte între manifestanţi şi forţele de ordine
- Calea Lipovei şi Girocului, 17 decembrie 1989
- Groapa comună din cimitirul eroilor
- Catedrală, 17-18 decembrie 1989
- Recapitulare prima parte
- Guşă şi Stănculescu la proces

Transcriere înregistrare:

Tatulici & Tatomir – Povestea Timişorii (10). Guşă şi Stănculescu la proces noiembrie 16, 2010

Un nou fragment din filmul “Povestea Timişorii” realizat de Mihai Tatulici şi Virgil Tatomir şi difuzat în 1991 la TVR. Aici sînt prezentate declaraţii date în procesul revoluţiei de la Timişoara (“procesul celor 25″) de martorii Victor Stănculescu şi Ştefan Guşă şi declaraţii date pentru reporteri de inculpaţii Ion Corpodeanu şi Tinu Radu. Comentariile mele ulterioare sînt inserate cu litere cursive, între paranteze drepte.

Vezi şi primele 9 fragmente prezentate pe acest blog:
- 15 decembrie 1989
- 16 decembrie 1989
- În jurul lui Tokes
- Dezvoltarea mişcării revoluţionare în 16 decembrie 1989
- Lupte între manifestanţi şi forţele de ordine
- Calea Lipovei şi Girocului, 17 decembrie 1989
- Groapa comună din cimitirul eroilor
- Catedrală, 17-18 decembrie 1989
- Recapitulare prima parte

Transcriere înregistrare:

A început construcţia bisericii de la Popeşti-Leordeni, ridicată în cinstea timişorenilor arşi la crematoriu septembrie 15, 2010

Maria Apostol publică în “Adevărul” din 14 septembrie 2010 (linc) un articol în care anunţă că la Popeşti-Leordeni, deasupra canalului în care a fost aruncată cenuşa revoluţionarilor din Timişoara arşi la Bucureşti, a început construcţia unei biserici.

A murit Valentin Ciucă, unul din cadavragiii revoluţiei din Timişoara iulie 20, 2010

Valentin Ciucă, una din persoanele implicate în furtul şi incinerarea celor 40 de cadavre ale revoluţionarilor timişoreni în decembrie 1989, a murit. Înmormîntarea a avut loc astăzi, în cimitirul timişorean din Calea Buziaşului.

Băsescu anunţă că nu îi va graţia pe cei condamnaţi în dosarele revoluţiei decembrie 24, 2009

Degeaba a trecut Victor Stănculescu în tabăra antiiliescienilor feroce, după cum am remarcat pe acest blog (linc), fiindcă preşedintele Traian Băsescu a anunţat că nu va acorda graţieri pentru condamnaţii din dosarele revoluţiei (linc).

Institutul Revoluţiei Române, între cercetare istorică şi militantism noiembrie 2, 2009

Institutul Revoluţiei Române (IRR) a tipărit cartea “Reconcilierea” de Corneliu Vlad. Interesant la această carte e că nu are nici o legătură cu revoluţia română din decembrie 1989. În carte este vorba de reconcilierea care s-a practicat după schimbarea regimurilor politice în diferite ţări, cum ar fi Africa de Sud după eliminarea apartheidului sau Ruanda după războiul civil. “De ce aţi tipărit o asemenea carte?”, l-am întrebat pe domnul Viorel Domenico, angajat al IRR şi redactor al cărţii. “Fiindcă noi milităm pentru reconciliere”, a fost răspunsul.

Că Ion Iliescu, preşedintele Institutului Revoluţiei, militează pentru reconciliere, cuvînt prin care înţelege decretarea unei amnistii generale pentru criminalii din decembrie 1989, e un lucru pe care-l cunosc de multă vreme. Neavînd prerogativa legală de a da amnistii, Ion Iliescu a luat totuşi măsuri pentru ca sărmanii criminali să nu ajungă în puşcărie. Cît timp a fost preşedinte, dosare importante ale revoluţiei, precum cel al generalilor Chiţac şi Stănculescu de la Timişoara, al generalului Topliceanu de la Cluj, al evenimentelor de la Otopeni, dosarul Calea Lipovei Timişoara şi altele nu au fost trimise în instanţă. În alte cazuri Ion Iliescu a acordat graţieri, cum ar fi în cazul membrilor C.P.Ex., cazurile Iosif Veverca şi Ion Corpodeanu, miliţieni din Timişoara implicaţi în reprimarea revoluţiei şi în furtul a 40 de cadavre ale revoluţionarilor care au fost apoi arse la crematoriu în Bucureşti, generalul Grigorie Ghiţă, implicat în măcelul de la Otopeni, generalul Constantin Rotariu, locotenent-colonelul Ion Păun şi căpitanul Constantin Gheorghe, implicaţi în măcelul din 17 decembrie 1989 în zona Calea Lipovei Timişoara (Decretul 727 publicat în Monitorul Oficial din 8 august 2002), etc.