7 ani închisoare cu executare pentru Dorin Lazăr Maior, şeful Blocului Naţional al Revoluţionarilor martie 6, 2013

Dorin Lazăr Maior, alături de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, în prezidiul Congresului BNR din septembrie 2008

Actualizare: Minuta condamnării lui Maior, Tiţion şi Aprofirei se poate citi pe blogul domnului Doftoreanu (linc).

Judecătoria Tîrgu Mureş l-a condamnat pe Dorin Lazăr Maior la 7 ani de închisoare cu executare, în procesul legat de banca Romextera, în care era acuzat de şantaj, anunţă ziarul Gîndul (linc).

În acelaşi dosar au mai fost condamnaţi la 5 ani Ovidiu Tiţion, partener de afaceri a lui Maior, şi la 4 ani închisoare Florina Aprofirei, secretară a lui Maior şi, după unele surse, tovarăşa lui de viaţă. Florina Aprofirei este şi ea revoluţionară, fiind popularizată în presă că a dobîndit titlul de luptătoare în revoluţie deşi avea doar 10 ani în 1989 (linc).

Un alt revoluţionar braşovean – Iulian Doftoreanu – are calitatea de parte vătămată în proces. Domnul Doftoreanu este şi autorul blogului http://maiorlazardorin.blogspot.be/ în care a publicat mai multe articole despre adversarul său Dorin Lazăr Maior.

Hotărîrea instanţei nu e definitivă, urmînd cel mai probabil să fie atacată la instanţele superioare. Procesul a început în 2006, dar s-a lungit pînă acum suferind şi 2 strămutări. La începutul procesului, domnul Maior a stat 4 luni în arest preventiv.

Roşeţ de la Caransebeş, martorul care confirmă invazia turiştilor sovietici din 1989 decembrie 19, 2011

“În faţa Comisiei Senatoriale [de cercetare a evenimentelor din Decembrie 1989], Iulian Vlad, şeful Securităţii în 1989, povestea un incident petrecut la Caransebeş, în zilele Revoluţiei: „La căpitanul Ruşeţ, şef de miliţie la Caransebeş, au venit în acele zile trei cetăţeni sovietici cu o maşină. Au spus că au lovit-o şi că le trebuie hîrtie, ca să poată circula. Cei de acolo au încercat să le mai ceară explicaţii, iar unul dintre sovietici le-a spus: «Hai, colega, că sîntem şi noi militari, ca dumneata!»”, explicau Mihai Voinea şi Cristian Delcea în articolul “Adevărul redeschide dosarele revoluţiei: Turiştii sovietici de la Valea Rea” (linc) de pe saitul adevarul.ro din 28 februarie 2010.

Declaraţia lui Ruşeţ, preluată indirect prin Iulian Vlad, este considerată de ziarul “Adevărul” una din dovezile privind invazia de turişti sovietici care ar fi năvălit România în decembrie 1989, şi care nu erau simpli turişti ci agenţi KGB. Dovada – chiar unul dintre ei i-ar fi spus lui Ruşeţ că e militar.

Cine este acest domn Ruşeţ? O aflăm din revista “Europa” nr. 20/1991, revistă care lua apărarea absolut tuturor celor care, în prima parte a anilor ’90, erau arestaţi pentru participare la crimele din decembrie 1989. Şeful acestei reviste – Ilie Neacşu – a devenit mai apoi parlamentar PRM. Alături de “România Mare”, revista “Europa” era cunoscută pentru simpatiile făţişe pentru regimul Ceauşescu şi pentru toţi slujitorii acestuia, indiferent dacă sînt din securitate, armată sau nomenclatura de partid.

“Dau publicităţii scrisoarea ofiţerului Roşeţ Gheorghe, fost şef al Miliţiei oraşului Caransebeş, în prezent arestat, purtat prin tribunale împreună cu subordonaţii săi. Nu fac nici un fel de precizare. Îmi fac însă datoria de credinţă faţă de profesia de ziarist, pusă în slujba adevărului şi a poporului român”, scria Angela Băcescu, redactoare la revista “Europa”. Hai să dăm şi noi publicităţii această scrisoare.

Scrisoare către poporul român din penitenciarul din Timişoara
Ziua cea mai neagră a oamenilor de la organele M.I. din Caransebeş

A murit Leonida Lari. “Nimeni şi noi” – un articol din 1988 decembrie 11, 2011

Actualizat 12 decembrie 2011, ora 2:40: Am isprăvit transcrierea articolului Leonidei Lari.

Leonida Lari, poeta basarabeană care a luptat pentru România Mare, a murit astăzi la Chişinău, la vîrsta de 62 de ani (linc).

Leonida Lari s-a născut la Bursuceni, lîngă Bălţi. A fost deputată în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) şi membră în Biroul Permanent al Frontului Popular din Moldova (1990-1992). A fost deputată şi în parlamentul României, iniţial pe lsitele PNŢCD, apoi a trecut la Partidul România Mare.

Dumnezeu s-o odihnească! Vă voi prezenta unul din articolele publicistice ale Leonidei Lari – “Nimeni şi noi”, din “Literatura şi Arta” din 13 octombrie 1988. Articolul se referă la atacurile anonime la adresa mişcării naţionale care apăreau în presa de partid din Basarabia. E scris cu chirilice, transcrierea sa cu litere latine va dura ceva timp – voi actualiza aici transcrierea articolului pe măsură ce o voi face. Comentariile mele au fost inserate cu litere cursive între paranteze drepte. De remarcat că problema la care se referă autoarea – faptul că moldovenii nu-şi găsesc de lucru în republica lor şi sînt siliţi să emigreze în alte părţi, nu e rezolvată nici acum.

Nimeni şi noi