Europa Liberă, 23 decembrie 1989 dimineaţa. Nestor Rateş: “Pentru moment nu există o alternativă … Pînă ce alegeri libere se vor putea ţine, este vorba de un regim de tranziţie care nu poate fi condus decît de asemenea oameni ca Mănescu sau Iliescu (audio) octombrie 15, 2012

După căderea lui Ceauşescu, în dimineaţa de 23 decembrie 1989 radio Europa Liberă avea să transmită emisiunea prezentată mai jos. Se observă confuzia din studiou – noul conducător al României e considerat Corneliu Mănescu. Nici denumirea noii formaţiuni de conducere a statului nu e cunoscută de toţi – alături de “Frontul Salvării Naţionale”, unul din redactori foloseşte denumirea “Consiliul Salvării Patriei”. Influenţa postului de radio Bucureşti este vizibilă, după fuga lui Ceauşescu acest post devenind una din sursele de informaţii principale ale “Europei Libere”. Chiar se face la un moment dat aprecierea că, spre deosebire de anii precedenţi, ascultătorii ştiu prea bine ce se întîmplă în România de la radio Bucureşti.

Fă clic pentru a asculta înregistrarea emisiunii pe saitul postului de radio Europa Liberă (46 minute, 44 secunde)

Linc de rezervă

Descriere înregistrare: Actualitatea românească. Studio special matinal: Interviuri și mesaje, 23 decembrie 1989.

Moderatori: Mircea Vasiliu, Max Bănuș; colaborează la program: Nestor Rateș, Radu Tudor, Dan Vîlceanu, Anca Petrescu, Liviu Cangeopol, Sergiu Verona.

În sumar: Reacția Statelor Unite la evenimentele din România (corespondență N. Rateș, Washington); Interviu cu scriitorul Liviu Cangeopol (Radu Tudor); Conflictul din Panama (Dan Vîlceanu, New York); Mesaj Costin Popa (Bad Kreuzen, Austria); Interviu cu Sergiu Verona, expert în probleme sovietice la Universitatea Johns Hopkins (N. Rateș, Washington); Mesaje: Dan Ursulescu (Düsseldorf), Ion Bacinschi (Nürnberg); Aurel Onciul (Nürnberg) etc.

Transcriere înregistrare:

Marian Munteanu: Revoluţie şi restauraţie (6). Vatra Civică mai 23, 2012

Continui publicarea, în serial, a studiului lui Marian Munteanu, fost conducător al manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990, cu privire la revoluţia română. Studiul a fost publicat iniţial în ziarul “Ziua”, în perioada decembrie 2001 – ianuarie 2002.

Vezi episoadele anterioare:
- Insurecţia naţională
- Restauraţia sistemului democratic
- Pseudo-miturile. “Revoluţionarismul conspirativ” şi dizidenţa”
- Pseudo-elita
- Traseul postdecembrist al restauraţiei. Elemente generale

Traseul postdecembrist al restauraţiei. Vatra civică

Paul Niculescu-Mizil: “Nu vreau să invoc motivele procesului marginalizării mele … Sînt la dispoziţia Frontului Salvării Naţionale, la dispoziţia Revoluţiei” aprilie 18, 2012

După apariţia, în “România Liberă” din 12 ianuarie 1990 a articolului lui Petre Mihai Băcanu “Cine eşti dumneata, domnule Paul Niculescu-Mizil?” (linc), ziarul “România Liberă” din 16 ianuarie 1990 publică răspunsul domnului Mizil la acel articol. Îl reproduc şi eu. De remarcat cum domnul Mizil, după modelul Ion Iliescu, vorbeşte de “marginalizarea” sa de către regimul ceauşist, deşi fusese membru al C.P.Ex. pînă în ultimile momente ale acelui regim, iar fiica sa fusese la un moment dat ibovnica lui Nicu Ceauşescu (linc). “Nu vreau să invoc motivele procesului marginalizării mele”, scrie cu modestie domnul Niculescu-Mizil. Probabil fiindcă nu are ce să invoce, procesul respectiv neexistînd niciodată. În aceeaşi scrisoare este prezentată şi interpretarea “corectă politic” a şedinţei C.P.Ex. din 17 decembrie 1989. Prin publicarea în ziar, toţi participanţii la şedinţa respectivă a C.P.Ex. au luat cunoştiinţă de linia pe care trebuie s-o adopte la anchetă, iar în procesul C.P.Ex. regăsim cam la toţi inculpaţii interpretarea lui Paul Niculescu-Mizil. Cu toate acestea, instanţa i-a considerat pe membrii C.P.Ex. coresponsabili de ordinul de deschidere a focului şi i-a condamnat la închisoare, de unde vor scăpa ca urmare a graţierii făcute de Ion Iliescu.

Scrisoarea domnului Paul Niculescu-Mizil

Petre Mihai Băcanu: Nu se poate admite ca un apropiat cu cei care au timorat, umilit, sfidat şi chiar batjocorit poporul nostru să vină acum în postura de persecutaţi şi vajnici luptători din “opoziţie” aprilie 17, 2012

Petre Mihai Băcanu, în “România Liberă” din 12 ianuarie 1990, dă glas unei nemulţumiri care se simţea în unele cercuri ale opiniei publice în acea perioadă: faptul că persoane sus-puse în epoca Ceauşescu se aflau în funcţii înalte şi după revoluţia din decembrie 1989, în guvernul “revoluţionar” al FSN. “Cine eşti dumneata, domnule Paul Niculescu-Mizil?” este titlul unui articol care se referă la bunicul actualei deputate Oana Niculescu Mizil. Reproduc articolul pentru cititorii acestui blog. Voi reproduce ulterior şi răspunsul dat “României Libere” de Paul Niculescu Mizil.

Cine eşti dumneata, domnule Paul Niculescu-Mizil?

Precizăm, dacă nu s-a înţeles pînă acum, că această rubrică se adresează în primul rînd caracterului oamenilor, aşteptîndu-ne ca măcar în acest ceas al adevărului, cei ce au fost în prim-planul vechiului regim şi caută să se ţină acum cu amîndouă mîinile de aceleaşi (sau alte) scaune, să-şi impună o doză de decenţă în această etapă de mare şi dorită istorie. “Cînd aţi fost sinceri?” nu este în nici un caz o vînătoare de capete (ministeriale sau nu), nu este o vendetă. Este doar datoria noastră de conştiinţă de a-i prezenta în această rubrică pe cei care au avut legături apropiate cu clanul Ceauşescu. Pentru că nu se poate admite ca un apropiat cu cei care au timorat, umilit, sfidat şi chiar batjocorit poporul nostru să vină acum în postura de persecutaţi şi vajnici luptători din “opoziţie”.

Această rubrică poate să sucombe repede, dacă cei care s-au împopoţonat cu titluri ştiinţifice, cu doctorate, cu funcţii importante în vechiul regim, acceptînd compromisurile pe care le presupune apartenenţa la nomenclatură, vor ieşi de bună voie din organismele noastre revoluţionare, dacă vor găsi tăria de a face asta acum, ca să-i putem stima şi preţui mai tîrziu pentru munca lor cinstită, de acum încolo.

Alex Stoenescu – “Interviuri despre revoluţie” (recenzie) aprilie 11, 2012

Reproduc mai jos o recenzie la cartea lui Alex Mihai Stoenescu – “Interviuri despre revoluţie” (editura Rao 2004), publicată de mine în 2005 în presa timişoreană, şi republicată în cartea “Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional” (în ediţia de pe internet a acestei cărţi acest capitol lipseşte). Cititorii acestui blog au putut lua cunoştiinţă de multe alte comentarii despre scrierile lui Alex Mihai Stoenescu (vezi pagina “Analize despre revoluţia din 1989″).

Ion Luca Caragiale avea o schiţă în care un profesor, ca să dea notă bună unui elev slab, pune întrebări de felul: “Nu-i aşa că …”. Elevul răspunde “Da, aşa e”, concluzia fiind că elevul e eminent!

Cam aşa stau lucrurile şi cu cartea lui Alex Stoenescu “Interviuri despre revoluţie” (Editura Rao 2004). Autorul nu urmăreşte adevărul despre revoluţie, ci strîngerea de “dovezi” în favoarea principalelor sale teze despre acest subiect: implicarea agenturilor străine şi patriotismul Securităţii, care ar fi fost de fapt de partea revoluţiei în 1989. Deseori martorii nu confirmă prejudecăţile autorului, iar atunci acesta le sugerează răspunsurile care trebuiesc date. Cînd răspunsurile sugerate convin intereselor celor interviaţi, uneori aceştia intră în jocul autorului.

Terorist, erou martir. O replică a domnului Mihalache şi răspunsul meu ianuarie 23, 2012

Am prezentat pe acest blog filmul “Terorist, erou martir” (linc), producţie TVR 2011, realizator Cornel Mihalache, împreună cu o recenzie la acesta. Domnul Mihalache a scris o replică la recenzia mea, pe care o reproduc mai jos (am adăugat doar diactriticele, fiindcă mă enervează scrisul fără diacritice), împreună cu un răspuns al meu la replica dînsului.

Drept la replică la Marius Mioc

Noiembrie 1990. Conferinţă de presă CADA la GDS: “L-am sprijinit pe generalul Stănculescu, ţinînd cont de faptul că toţi sîntem dalmaţieni” (video) august 15, 2011

Conferinţa de presă a Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA) şi a altor mişcări militare apărute după revoluţie (Grupul de Iniţiativă pentru Democratizarea Armatei = GIDA, Acţiunea pentru Dreptate Militară = ADM, Grupul de Acţiune pentru Modernizarea Armatei = GAMA) ţinută în noiembrie 1990 la Grupul pentru Dialog Social. Momentul conferinţei de presă este după ce ministrul Victor Atanasie Stănculescu dăduse un ordin de desfiinţare a CADA, după ce în prealabil îşi crease susţinere în armată cu ajutorul unui val de avansări la excepţional care au însemnat şi o îmbunătăţire a situaţiei materiale a multor ofiţeri. După această conferinţă de presă, o parte din participanţi au fost trecuţi în rezervă de ministrul Victor Stănculescu. Înregistrarea video este după o casetă care a fost montată, posibil chiar de Grupul de Dialog Social. Sînt unele întreruperi care arată că la montaj s-au scos nişte părţi (poate considerate nerelevante). La sfîrşitul conferinţei de presă înregistrarea pe care am avut-o la dispoziţie nu mai era de calitate. Am eliminat acea ultimă parte din filmarea prezentată mai jos. Comentariile mele au fost inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:

Rich Andrew Hall: Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România (5 bis). Rolul USLA în reprimarea din 21-22 decembrie 1989 la Bucureşti noiembrie 1, 2010

Anul trecut am prezentat pe acest blog tălmăcirea a 8 fragmente din teza de doctorat a profesorului american Richard Andrew Hall “Rescrierea istoriei revoluţiei. Relaţiile într-un regim autoritar şi triumful revizionismului securist în România de după Ceauşescu”. Completez acum acea traducere cu un nou fragment, iar pentru a păstra ordinea din lucrarea originară numerotez acest fragment cu 5 bis – adică urmează după al 5-lea fragment prezentat anterior pe acest blog şi înainte de cel de-al şaselea. Comentariile mele inserate în text sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Pentru republicarea în altă parte a acestei lucrări este nevoie să cereţi aprobarea autorului, cu care se poate lua legătura la hallria@comcast.net.

Părerile exprimate aparţin domnului Hall. O observaţie personală legată de acest fragment este faptul că se bizuie parţial pe declaraţii publicate în 1990 în ziarul armatei, iar la vremea aceea M.Ap.N. era implicat într-o campanie de dezinformare prin care încerca tăgăduirea implicării armatei în reprimarea revoluţiei. De aceea eu privesc cu oarecare reţinere cele publicate acolo. Totuşi, domnul Hall oferă şi alte surse, mai credibile, iar părerile dumisale merită să fie analizate cu atenţie. De aceea am considerat oportună tălmăcirea scrierilor sale despre revoluţia din 1989, pentru a fi disponibile publicului vorbitor de limbă română.

În timpul revoluţiei au murit şi uslaşi, care au fost trecuţi pe lista eroilor-martiri ai revoluţiei. Recent Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a cerut anularea certificatului de erou-martir a 2 dintre aceşti uslaşi, Gheorghe Trosca şi Eugen Trandafir Cotună (linc), ucişi lîngă Ministerul Apărării Naţionale. Motivaţia cererii de anulare este colaborarea acestora cu securitatea (fapt incontestabil, căci erau chiar membri ai securităţii) şi nu se face referire la vreo acţiune a acestora împotriva revoluţiei (deşi şi acest aspect putea fi motiv de anulare a titlului de erou-martir, conform art. 8 din legea 341/2004). Asemenea acţiuni au putut însă exista, dacă nu în momentul în care au fost ucişi de focul deschis de dispozitivul de apărare al M.Ap.N., atunci anterior, în 21 decembrie 1989.

Fragmentele din teza de doctorat a domnului Richard Andrew Hall care au fost tălmăcite pe Blogul lui Marius Mioc:
- Ceauşescu pleacă în Iran
- 18-19 decembrie. Evenimentele din Timişoara în absenţa lui Ceauşescu
- 20 decembrie 1989: Protestatarii cuceresc Timişoara
- Greşeala fatală a lui Ceauşescu: mitingul din 21 decembrie
- Cine a aruncat “petarda”?
- Rolul USLA în reprimarea din 21-22 decembrie 1989 la Bucureşti – fragmentul prezentat acum
- Ce l-a făcut pe Ceauşescu să fugă?
- Ceauşeştii în timpul fugii
- Concluzii

Rolul USLA în reprimarea din 21-22 decembrie 1989 la Bucureşti

Revista presei despre revoluţie şi revoluţionari (21-26 februarie 2010) februarie 27, 2010

Lincuri la articole apărute în perioada 21-26 februarie, pe tematica acestui blog (despre revoluţia din 1989 şi ce a urmat după ea):

Ion Caramitru în decembrie 2009 (2). Securistul nostru, care se ocupa de 3 teatre, a devenit luptător cu merite deosebite în revoluţie (video) ianuarie 7, 2010

Continui prezentarea cuvîntării ţinută de Ion Caramitru, fost membru în Biroul Executiv al CFSN şi CPUN, la simpozionul de aniversare al revoluţiei ţinut la casa Adam Muller Gutenbrun din Timişoara.

Vezi şi prima parte a cuvîntării: Am avut sentimentul că există terorişti şi nu existau. În studioul 4 se lucra la 2 capete

Comentariile mele inserate în text sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcrierea înregistrării: