Marian Munteanu: Revoluţie şi restauraţie (6). Vatra Civică mai 23, 2012

Continui publicarea, în serial, a studiului lui Marian Munteanu, fost conducător al manifestaţiei din Piaţa Universităţii din 1990, cu privire la revoluţia română. Studiul a fost publicat iniţial în ziarul “Ziua”, în perioada decembrie 2001 – ianuarie 2002.

Vezi episoadele anterioare:
- Insurecţia naţională
- Restauraţia sistemului democratic
- Pseudo-miturile. “Revoluţionarismul conspirativ” şi dizidenţa”
- Pseudo-elita
- Traseul postdecembrist al restauraţiei. Elemente generale

Traseul postdecembrist al restauraţiei. Vatra civică

A murit Leonida Lari. “Nimeni şi noi” – un articol din 1988 decembrie 11, 2011

Actualizat 12 decembrie 2011, ora 2:40: Am isprăvit transcrierea articolului Leonidei Lari.

Leonida Lari, poeta basarabeană care a luptat pentru România Mare, a murit astăzi la Chişinău, la vîrsta de 62 de ani (linc).

Leonida Lari s-a născut la Bursuceni, lîngă Bălţi. A fost deputată în Sovietul Suprem al URSS (1988-1990) şi membră în Biroul Permanent al Frontului Popular din Moldova (1990-1992). A fost deputată şi în parlamentul României, iniţial pe lsitele PNŢCD, apoi a trecut la Partidul România Mare.

Dumnezeu s-o odihnească! Vă voi prezenta unul din articolele publicistice ale Leonidei Lari – “Nimeni şi noi”, din “Literatura şi Arta” din 13 octombrie 1988. Articolul se referă la atacurile anonime la adresa mişcării naţionale care apăreau în presa de partid din Basarabia. E scris cu chirilice, transcrierea sa cu litere latine va dura ceva timp – voi actualiza aici transcrierea articolului pe măsură ce o voi face. Comentariile mele au fost inserate cu litere cursive între paranteze drepte. De remarcat că problema la care se referă autoarea – faptul că moldovenii nu-şi găsesc de lucru în republica lor şi sînt siliţi să emigreze în alte părţi, nu e rezolvată nici acum.

Nimeni şi noi

Mineriada din 1991. Bucureşti (5). Miner: “Fiţi alături de noi să tăiem capul hidrei comuniste!” (video) septembrie 26, 2011

Sfîrşitul filmului documentar despre mineriada din 1991. În acest fragment apar secvenţe din zilele de 27 şi 28 septembrie, inclusiv cu minerii aplaudaţi la congresul PNŢCD. Vezi şi primele secvenţe filmate pe acest subiect prezentate pe acest blog:
- Începutul mineriadei din septembrie 1991. 24 septembrie, Petroşani
- Petre Roman: “Domnul preşedinte a precizat că avînd în vedere că a doua zi eu trebuia să plec în vizită oficială în Austria, sîntem dispuşi, preşedintele împreună cu mine, să ne deplasăm în Valea Jiului vineri sau sîmbătă”
- Petre Roman: Astăzi s-a anunţat în presa de la Budapesta formarea unui guvern în exil al Transilvaniei
- 26 septembrie. Spre ora prînzului erau pregătite manifestaţii, ieşirea unor mari uzine din Bucureşti
- TVR: “Marian Munteanu, cu cască de miner, şi-a făcut apariţia în piaţă”. Hotărîre CSAŢ: “Distribuirea muniţiei de război tuturor subunităţilor care acţionează pentru paza obiectivelor guvernamentale şi publice pentru a fi folosită în condiţii legale în caz de nevoie”

Transcriere înregistrare:

Dialog cu Ion Iliescu despre revoluţie şi mineriadă: Este o pură invenţie că cineva ar fi solicitat scoaterea în afara legii a partidelor de opozitie sau interzicerea unor ziare iunie 19, 2011

Pe blogul propriu, Ion Iliescu a scris articolul “Calomnia ca diversiune” (linc), din care citez:

Alegerea primarilor într-un singur tur – o limitare a democraţiei iunie 3, 2011

Moda în ţărişoara noastră este ca în fiecare legislatură să fie schimbate legile electorale. Ultima schimbare plănuită este alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin.

Cred că schimbările dese ale legilor au ca motivaţie mentalitatea legiuitorilor noştri: Ei nu se gîndesc cum să facă legi corecte pentru toată lumea, ci “cum să facem legi prin care să ieşim în cîştig noi şi grupul nostru de interese”. Problema nu se rezumă doar la legile electorale, dar mă voi referi în acest articol doar la această problemă.

Rezultatele alegerilor de la 20 mai 1990 mai 20, 2011

În 20 mai 1990 au fost primele alegeri de după revoluţie. Am comentat acum doi ani despre acestea: 20 mai – duminica orbului (linc).

Acum cred că ar fi folositor să readuc în atenţie rezultatele, aşa cum au fost publicate de Comisia Naţională de Statistică în Buletinul de Informare Publică nr. 5/1990. Am scanat pentru dv. acest buletin.

Interzicerea migraţiei politice, un lucru antidemocratic octombrie 4, 2010

Măsurile legale împotriva migraţiei politice au fost adoptate sub motiv că în viaţa politică românească ar exista o mare problemă: traseismul politic. În spatele lozincilor frumoase legate de “moralitate” şi de respectarea voinţei alegătorilor, care ar fi înşelaţi dacă persoanele pe care le-au votat şi-ar schimba partidul, se ascunde un atac la adresa principiilor democraţiei. S-a obţinut de fapt, prin această lege, transformarea aleşilor locali ai partidelor în simple marionete ale conducerilor de partid.

Voi exemplifica efectele păgubitoare ale legislaţiei împotriva migraţiei politice (care acţionează numai asupra aleşilor din consiliile locale sau judeţene) cu exemplul concret al Timişorii.

Ion Caramitru în decembrie 2009 (7). Sînt disperat de ce se întîmplă în legătură cu politica în România (video) ianuarie 15, 2010

Ultima parte a cuvîntării ţinute de Ion Caramitru în 11 decembrie 2009 la casa Adam Muller Gutenbrun din Timişoara. În acest fragment domnul Caramitru vorbeşte despre campania electorală din 2009.

Vezi şi alte fragmente din cuvîntarea lui Caramitru:
- Am avut sentimentul că există terorişti şi nu existau. În studioul 4 se lucra la 2 capete
- Securistul nostru, care se ocupa de 3 teatre, a devenit luptător cu merite deosebite în revoluţie
- Am fost indus în eroare de soacra lui Mircea Geoană. În dosarul pe care a obţinut certificatul de revoluţionar eu sînt dovada cea mai bună, nu mai are un act atît de precis
- La SSPR n-au vrut să-mi dea Monitorul Oficial cu cele 17000 de titluri de revoluţionar
- Ne trebuie un lider pentru FSN şi acesta este domnul Caramitru
- Nici partidele istorice, nici Iliescu, n-au dorit în 1990 vizita regelui Mihai

Transcriere înregistrare:

Război electoral la Timişoara pentru numele Ciuhandu noiembrie 25, 2009

Ovidiu Ciuhandu lîngă afişul care a provocat scandal. Sursă foto: http://www.tion.ro

Pe primarul Timişoarei îl cheamă Gheorghe Ciuhandu şi este singurul primar de mare oraş ales pe lista PNŢCD. Pe conducătorul organizaţiei municipale Timişoara a PDL îl cheamă Ovidiu Ciuhandu. Nu sînt rude, e o simplă potriveală de nume.

Din acest motiv a izbucnit un scandal, legat de un afiş electoral pe care PDL l-a instalat în zona centrală a Timişoarei, în care scrie: “Ciuhandu şi Ostaficiuc îl susţin pe Traian Băsescu”. Constantin Ostaficiuc este preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, membru PDL.

Primarul Timişoarei, PNŢCD-istul Gheorghe Ciuhandu, este revoltat de acest anunţ şi a anunţat că va depune plîngere penală deoarece i s-ar fi adus prejudicii de imagine, el nesusţinîndu-l pe Traian Băsescu.

Reprezentanţii PDL consideră că n-au săvîrşit nici o ilegalitate. Şeful PDL-iştilor timişoreni, Ovidiu Ciuhandu, spune: „Nu scrie Ovidiu, dar nu scrie nici Gheorghe. Pe mine mă cheamă Ciuhandu, port acest nume pentru că tatăl meu mi l-a dat, sînt mîndru de el şi n-am nici o problemă să-l afişez aici, pentru a-l susţine pe Traian Băsescu. Scrie „garantat PDL”, nu se face nici un transfer de imagine”.

Corneliu Coposu, o mediocritate a politicii româneşti noiembrie 10, 2009

Se împlinesc mîine 14 ani de la moartea lui Corneliu Coposu, fostul preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. Mulţi vor repeta cu acest prilej osanalele obişnuite pentru răposat. Eu unul, mereu am avut îndoieli cu privire la meritele domniei sale.

Este de netăgăduit că domnul Coposu, care a îndurat 17 ani de puşcărie politică în regimul comunist, este una din persoanele care a suferit cel mai mult în acest regim. Dar simpla suferinţă îndurată nu este o dovadă a capacităţii sale ca om politic. Cei 17 ani de puşcărie ai domnului Coposu nu au clătinat cu nimic regimul comunist. Din punct de vedere al luptei anticomuniste, Corneliu Coposu este un om care a suferit mult, cu rezultate zero.