Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (1). Consideraţii generale mai 23, 2013

Vestitul dosar 97/P/1990, în care procurorul Dan Voinea conexase toate cauzele legate de revoluţia din 1989 rămase nesoluţionate, a primit în 2010 o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Voi reproduce în serial această ordonanţă, care sintetizează cercetările făcute de parchet în cauzele revoluţiei.

R O M Â N I A
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PARCHETELOR MILITARE
Nr. 97/P/1990
ORDONANŢĂ
18.10.2010
Procurori militari mr. magistrat Mihalache Codruţ, mr. magistrat Tudor Marian şi cpt. magistrat Culea Claudiu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare
Examinând materialul de cercetare efectuat în dosarul nr. 97/P/1990, privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri
CONSTATĂM URMĂTOARELE:
I. CONSIDERAŢII GENERALE
Evenimentele ce aveau să se declanşeze în ţara noastră la finele anului 1989 s-au înscris în procesul general est-european marcat de căderea regimurilor comuniste, conducând la eliminarea elementelor specifice sistemelor totalitare: dictatura partidului unic, caracterul excesiv centralizat al economiei etc.
Fostul preşedinte, Nicolae Ceauşescu, prin poziţia adoptată, a determinat o izolare totală a ţării noastre pe plan extern, fără precedent în trecutul istoric al României. În plan intern, consecinţa a fost accentuarea stărilor de nemulţumire în toate păturile sociale şi radicalizarea sensibilă a opiniei publice până la crearea unei situaţii deosebite, aşa cum evenimentele ulterioare aveau să o confirme.

Mircea Marian, Mihai Voicu şi revoluţia mai 19, 2013

Ziaristul Mircea Marian de la “Evenimentul Zilei” s-a plîns că a fost agresat de un revoluţionar, identificat ca Mihai Voicu (linc).  S-au scris multe în presă despre acest subiect. Însuşi prim-ministrul Victor Ponta a cerut o anchetă de urgenţă despre această întîmplare (linc). Ziaristul Mălin Bot, coleg de redacţie cu Marian, s-a lansat într-o adevărată diatribă în care folosea cazul agresării colegului său ca motiv pentru a cere intervenţia instituţiilor statului împotriva unor ziarişti de la alte mijloace de informare în masă:

Individul care a considerat normal să agreseze un jurnalist pentru că nu-i plac opiniile acestuia este produsul manipulării și propagandei agresive promovate de Felix TV ani de zile. Indivizi ca Mircea Badea, care incită la violență în mod constant, ajung să sădească sîmburi de ură care pot prinde rod în persoane dezaxate, labile sau atît de rudimentar educate încît nu înțeleg că opiniile se combat cu argumente și alte opinii, nu cu pumnul sau bicepșii umflați la colțul străzii.
Ura sădită ani de zile de propaganda lui Felix a produs efecte ieri, cînd jurnalistul Mircea Marian a fost agresat în stradă pentru opiniile lui. Situația este și mai gravă dintr-o altă perspectivă.

Habarnistul Traian Băsescu vorbeşte despre revoluţie: “Cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului?”. Nicolae Ceauşescu (17.12.1989): “Ce-au făcut ofiţerii tăi Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras?” mai 17, 2013

Preşedintele Traian Băsescu a confirmat prin decret numirile procurorilor şefi propuşi de Ministerul Justiţiei (linc). Procuror general va fi Tiberiu Mihail Niţu, cel pe care cu nu multă vreme în urmă acelaşi Băsescu îl considera nepotrivit pentru funcţie (linc), punct de vedere împărtăşit şi de CSM (linc). Se spunea atunci că Tiberiu Niţu nu s-a remarcat prin nici un dosar serios pe care l-ar fi instrumentat, prin nici un fel de infractori deosebiţi a căror vinovăţie ar fi fost dovedită de domnia sa. Între timp însă, atît Consiliul Superior al Magistraturii cît şi preşedintele Băsescu şi-au schimbat părerea şi au ajuns la concluzia că Tiberiu Niţu este cel mai vrednic procuror român, care merită deci să fie şeful tuturor procurorilor. Probabil că în cele cîteva luni care au trecut de la respingerea candidaturii sale, domnul Niţu a avut nişte rezultate deosebite în muncă, care au contribuit la schimbarea atitudinii factorilor de decizie cu privire la domnia sa.

Cu prilejul numirii domnului Niţu, preşedintele Băsescu a arătat o preocupare surprinzătoare pentru domnia sa: revoluţia din 1989. Anume legat de acest subiect şi de nimic altceva a avut domnul Băsescu nişte pretenţii faţă de Tiberiu Niţu. “Pentru domnul Niţu am avut o solicitare specială care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea a măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului, cu muniţie de război. Sînt de acord că e dificil să stabileşti care e militarul care a tras, dar istoria are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia ca armata să fie scoasă împotriva manifestanţilor. E un răspuns pe care dl. Niţu trebuia să mi-l dea până anul viitor. A doua: care este cadrul în care s-a luat decizia înarmării gărzilor patriotice cu muniţie de război. Sînt decizii esenţiale care au generat peste 1.000 de victime. Pentru ce s-a întîmplat la Bucureşti nu ştim mare lucru”, a declarat Băsescu.

Reportaj la Antena 3 despre avionul Tarom Bucureşti-Belgrad prăbuşit în 28 decembrie 1989 mai 3, 2013

În aprilie 2013 postul de televiziune Antena 3 a transmis un reportaj despre avionul Bucureşti-Belgrad care s-a prăbuşit în 28 decembrie 1989. Este un subiect pe care l-am tratat încă din 2008 pe acest blog, în articolul “28 decembrie 1989 – doborîrea avionului Bucureşti-Belgrad care avea un singur pasager: reporterul englez Ian Parry” (linc). E vorba de întîmplarea în care a murit ziaristul englez Ian Parry, care avea la el materiale filmate în timpul revoluţiei române.

Este îmbucurător că Antena 3 a difuzat reportaj despre acest caz, dar e de remarcat şi tupeul jurnaliştilor acestui post care pretind că despre acest accident “pînă astăzi [adică pînă la transmiterea reportajului Antena 3] nu s-a vorbit niciodată public” (minutul 0:38 al reportajului). Ruşinică domnilor ziarişti bucureşteni. Poate aţi descoperit voi mersul pe jos şi apa caldă, dar cazul ăsta sigur nu. Ar fi trebuit să pomeniţi că s-au mai referit şi alţii la acest caz. Puteaţi s-o amintiţi măcar pe Cristina Paţ, care se pare că a fost prima care a scris în presă despre accidentul aviatic şi îndoielile legate de acesta, încă din 1990.

Mai jos dau lincurile la reportajul Antenei 3, care aduce şi unele elemente suplimentare faţă de ceea ce am scris în articolul menţionat.

TAROM Flight crash during in the Romanian Revolution (1) de alexandru2006

TAROM Flight crash during in the Romanian Revolution (2) de alexandru2006

Numărul arestaţilor din revoluţia din Timişoara aprilie 29, 2013

O adeverinţă emisă în 1994 la cererea mea de Parchetul Militar Timişoara către asociaţia “17 Decembrie”, sub semnătura procurorului militar Petru Izdrescu, spune că la Timişoara, “în perioada 16-22 decembrie 1989 au fost reţinute 978 persoane, din care 944 în penitenciarul Timişoara, 33 în arestul M.I. şi 1 persoană în arestul garnizoanei Timişoara”.

În acelaşi timp, o altă adeverinţă emisă de Penitenciarul Timişoara în 23 ianuarie 1990, cu semnătura comandantului Nicuţă Negru, depusă la dosarul “procesului celor 25″ al revoluţiei din Timişoara, spune că au fost (numai la penitenciar) 845 arestaţi din care 713 bărbaţi şi 132 femei. Se mai precizează că unui număr de 550 arestaţi li s-au reţinut obiecte de valoare şi bani, lista respectivelor persoane fiind înaintată procuraturii, în timp ce lista completă a arestaţilor fusese preluată de delegaţii Inspectoratului General al Miliţiei şi n-a mai fost restituită penitenciarului.

Revoluţia din Lugoj. Recursul în anulare în cazul plutonierului Pavel Dumitru aprilie 26, 2013

Am prezentat deja situaţia revoluţiei din Lugoj – un loc unde s-a aflat cine a tras (linc). După sentinţa Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara pe care deja am prezentat-o, a urmat recursul şi în final recursul în anulare. Respectivele căi de atac n-au schimbat situaţia juridică. Prezint acum cititorilor şi hotărîrea judecătorească de la recursul în anulare, pentru ca documentaţia despre acest caz să fie completă.

Vedeţi întîi, de pe celălalt sait al meu – “documente 1989″:
- Rechizitoriul în cazul plutonierului Pavel Dumitru din Lugoj
- Condamnarea plutonierului M.Ap.N. Pavel Dumitru din Lugoj – primă instanţă (transcrierea sentinţei, în articolul Revoluţia din Lugoj – un loc unde s-a aflat cine a tras. “Nu mai puteam suporta conţinutul lozincilor strigate de mulţime împotriva lui Ceauşescu”)

ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
Secţia militară

Decizia nr. 80                        Dosar nr. 66/1997

Şedinţa publică de la 15 decembrie 1997

Preşedinte: Cornel Bădoiu – G-ral de divizie magistrat
Judecător: Petre Similean – Colonel magistrat
Judecător: Gheorghe Toader – Lt. col. magistrat
Procuror: Elefterie Iordăchescu – Colonel magistrat
Magistrat asistent şef: Viorel Podar – Căpiten magistrat

S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de procurorul general împotriva sentinţei nr. 2 din 27 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi deciziei nr. 1 din 18 martie 1991 a tribunalului Militar Teritorial Bucureşti privind pe intimatul inculpat plt. (rez.) Pavel Dumitru.

S.a prezentat intimatul condamnat, în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat Bărbulescu Fl., şi intimata parte civilă Bejan Neculai Mircea, lipsind intimata parte vătămată Borcea Ana, părţile civile Rosada Ioan, Stoica Niculae Simion şi Spitalul municipal Lugoj, precum şi partea responsabilă civilmente M.Ap.N.

Procedura îndeplinită.

Procurorul a susţinut motivele scrise ale recursului în anulare, concluzionînd pentru admiterea acestuia şi stabilirea unei pedepse sub minimul special.

Apărătorul inculpatului a solicitat admiterea recursului în anulare şi stabilirea unei pedepse egale cu durata prevenţiei inculpatului.

Intimata parte civilă prezentă a solicitat respingerea recursului în anulare.

Inculpatul în ultimul cuvînt a susţinut că este nevinovat.

CURTEA

Un caz de fals rănit al revoluţiei la Tîrgu Mureş aprilie 19, 2013

O ordonanţă din 1996 a Parchetului Militar Tîrgu Mureş descrie un caz de fals rănit al revoluţiei care a fost depistat: Emanoil Blaga. Remarc că numitul nu mai figurează pe lista revoluţionarilor din Monitorul oficial 467 bis din 7 iulie 2010. Depistarea şi eliminarea respectivului din rîndul celor consideraţi răniţi ai revoluţiei s-a făcut la sesizarea unei organizaţii de revoluţionari din Tîrgu Mureş. Redau documentul Parchetului.

ROMÂNIA
PARCHETUL MILITAR TÎRGU MUREŞ
Dosar nr. 52/P/1990

Ordonanţa
din 29.04.1996

Prim procuror militar Colonel magistrat CIOBOTA VIOREL de la Parchetul Militar Tîrgu Mureş.

Avînd în vedere sesizarea Federaţiei Naţionale a Revoluţionarilor – Zona 3 Transilvania – Consiliul de Coordonare Tîrgu Mureş în legătură cu numitul BLAGA EMANOIL, care ar beneficia pe nedrept de certificat de rănit în revoluţie şi că în dosarul respectivului se află şi acte emanate de la acest parchet militar care atestă această calitate a sus-numitului s-a procedat la reverificarea actelor dosarului în raport cu noile probe, rezultînd următoarele:

Prin plîngerea penală din 07.02.1990 numitul BLAGA EMANOIL din Tg. Mureş [...] a reclamat că în seara de 21 decembrie 1989 a luat parte la evenimentele din zona centtrală a municipiului Tg. Mureş unde a fost bătut de un plutonier de miliţie mascat şi apoi a fost reţinut pînă în 22 decembrie la sediul miliţiei. A mai menţionat că după ce s-a deplasat la domiciliu a fost nevoie să se interneze în spital. În declaraţia de la dosar a mai adăugat că a fost lovit la cap încît şi-a pierdut şi cunoştiinţa.

Solicitîndu-se examinarea medico-legală a sus-numitului în actul de constatare medico-legală nr. 701/08.02.1990 s-a consemnat că a prezentat fractură craniană temporală pentru care a necesitat internare în spital în perioada 24-26 decembrie 1989, necesitînd 25-30 zile îngrijiri medicale. O copie a actului medico-legal i s-a predat celui în cauză pentru dosarul de rănit în revoluţie.

Prin rezoluţia din 28 aug. 1990 s-a dispus în cauză a nu se începe urmărirea penală faţă de subofiţerii din fosat miliţie neidentificaţi pentru infracţiunea de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. 2 din codul penal reţinîndu-se că a fost amnistiată potrivit art. 2 din Decretul-Lege nr. 3  din 04.01.1990.

Procesul miliţienilor învinuiţi de deschiderea focului la Catedrala din Timişoara în 18 decembrie 1989. Generalul Nuţă le-a cerut miliţienilor prezenţi la şedinţă “să nu dea dovadă de laşitate şi să deschidă focul, chiar dacă pe străzi vor fi cadavre peste cadavre” aprilie 17, 2013

În 18 decembrie 1989 asupra manifestanţilor aflaţi la Catedrala din Timişoara s-a deschis focul în cel puţin două momente distincte. La prima deschidere a focului au fost ucişi Măriuţac Ioan şi Nemţoc Marius, iar după cîtva timp s-a deschis iarăşi focul, fiind ucis Sorin Leia. Pentru primele două victime au fost trimişi în judecată doi subofiţeri de miliţie – Constantin Ţeighiu şi Dumitru Asafti, care vor fi achitaţi. Sînt de remarcat concluziile diferite ale expertizelor balistice – după ce prima expertiză stabilise că s-ar fi tras cu arma plutonierului Ţeighiu, cea de-a doua expertiză a infirmat această concluzie. Prezint acum hotărîrea judecătorească de achitare a celor doi. Am inserat scurte comentarii ale mele cu litere cursive între paranteze drepte.

ROMÂNIA
TRIBUNALUL MILITAR EXTRAORDINAR TIMIŞ
Timişoara
Dosar nr. 3/1990

SENTINŢA nr. 2

Astăzi, ziua 17, luna iunie, anul 1991
Tribunalul militar extraordinar Timiş, compus din:
Preşedinte: Colonel de justiţie Stoichescu Nicolae
Judecător: Maior de justiţie Ivan Florean
Asesori populari: Locotenent colonel Burci Ioan, Maior Anton Ioan, Căpitan Bîrliba Costel
Procuror mil: Maior de justiţie Anghel Adrian
Grefier: Ivan Petru

S-a întrunit în şedinţă publică, la sediul instanţei, spre a judeca pe inculpaţii:

- plut[onier] maj[or] M.I. rezervă ŢEIGHIU CONSTANTIN învinuit pentru săvîrşirea infracţiunii de omor deosebit de grav, prev[ăzut] de art[icolul] 176 lit[era] b c[od] p[enal]

- plut. M.I. rezervă ASAFTI DUMITRU învinuit pentru săvîrşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 175 lit. e c.p.

La apelul nominal inculpaţii au fost prezenţi, plut. maj. Ţeighiu Constantin în stare de arest, fiind asistat de apărătorul ales. av[ocat] Sofîlcă Aurora din Biroul de avocaţi Timişoara, iar plut. rez. Asafti Dumitru în stare de libertate, fiind asistat de apărătorul ales, av. Dinescu Constantin din Biroul de avocaţi Timişoara.

Au lipsit părţile civile Măriuţac Silvia şi Nemţoc Domnica, partea responsabilă civilmente Ministerul de Interne, precum şi martorul Mîndrilă Dănel [participant la revoluţie, în 1990 acesta înfiinţase, împreună cu Nicolae Bădilescu, ziarul "Inamicul public numărul 1" în care se ocupa şi de investigarea crimelor revoluţiei. Mîndrilă este cel care dăduse procuraturii glonţul cu care fusese împuşcat Marius Nemţoc].

Procedura de citare cu martorul Mîndrilă Dănel nu a fost îndeplinită.

Jurnalul acţiunilor operative ale M.I. Timiş – 22 decembrie 1989. “Satchinez – 350 persoane în frunte cu conducerea primăriei vin la Timişoara” aprilie 15, 2013

Prezint şi ziua de 22 decembrie 1989 din Jurnalului acţiunilor operative ale MI Timiş. Există însemnări pînă la ora 12,47, adică 40 de minute după fuga lui Ceauşescu din clădirea CC. După fuga lui Ceauşescu – la ora 12,15, avem o identificare a unor persoane care îndrăzniseră să dea foc cărţilor lui Ceauşescu în satul Biled.

Vezi fragmentele prezentate anterior pe acest blog:
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 17 decembrie 1989
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 18 decembrie 1989 dimineaţa. “30 de femei violente cer cadavrele celor decedaţi”
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 18 decembrie 1989 dupămasa şi seara. “Dacă se mai bagă armata pe Calea Girocului ele vor lua copiii cadrelor militare şi îi vor pune în faţă”
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 19 decembrie 1989. “2 foşti subofiţeri de miliţie incită locatarii să dea foc apartamentelor cadrelor de miliţie şi securitate”
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 20 decembrie 1989. “Demonstranţii vor să ocupe postul de radio şi să se unească cu armata”
- Jurnalul acţiunilor operative MI Timiş – 21 decembrie 1989. “La poarta tipografiei doi cetăţeni au cerut să se tipărească un manifest”

Documentul este din dosarul “procesului celor 25″ al revoluţiei din Timişoara, fotografiat de asociaţia “21 Decembrie” din Bucureşti şi prezentat pe saitul http://dosarelerevolutiei.ro/. Eu l-am preluat de acolo, prelucrînd imaginile prin rotire şi decupare astfel încît să fie mai lesne de citit.

Consemnările sînt despre comunicări din alte localităţi ale judeţului. Se remarcă tendinţa începută în 21 decembrie 1989 (cînd doar cîteva comunicări mai erau din Timişoara), ca miliţienii şi securiştii timişoreni să nu mai raporteze la dispecerat ceea ce observau, dar în alte localităţi ale judeţului lucrătorii M.I. îşi păstraseră vigilenţa.

Jurnalul are mai multe rubrici, pe coloane, după cum urmează: Data (Anul, luna, ziua, ora) // Conţinutul informaţiei, ordinului, raportului // Cine şi de unde s-a transmis (primit) // Cine a primit (transmis) // Hotărîrea şi măsurile luate (ordonate), cui s-au transmis // Cine a primit. Fiindcă acum reproduc doar însemnările din 20 decembrie 1989 nu voi mai repeta că e vorba de 20 decembrie. La transcrierea jurnalului indic doar ora şi apoi în continuare conţinutul celorlalte rubrici separate prin “//”. Cu litere cursive între paranteze drepte am inserat comentarii sau completări care îmi aparţin.

Ora 0,00 // De la Liebling 400 -> Jebel // dispecerat // Mr. AB // comand // Pop, Stoica

Ora 5,00 // La Nădrag violenţe locuinţe + maşini // dispecerat // Mr. AB // comand // Pop, Stoica

Scoaterea de sub urmărire penală a securiştilor şi miliţienilor din Cugir aprilie 12, 2013

Redau ordonanţa de scoatere de sub urmărire penală a ofiţerilor Ministerului de Interne din Cugir, pentru faptele din timpul revoluţiei. În acest oraş, în decembrie 1989 s-au înregistrat 42 de răniţi în rîndul manifestanţilor. 2 miliţieni au fost ucişi (linşaţi) şi mulţi alţii bătuţi de manifestanţi. Din păcate, îmi lipseşte pagina 3 din acest document.

MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÎNGĂ TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL
Dosar nr. 854/P/1995

ORDONANŢĂ
de scoatere de sub urmărire penală
04.03.1996

Colonel magistrat Sorin Marinceanu, procuror militar delegat la parchetul de pe lîngă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti,
Examinînd dosarul nr. 854/P/1995,

CONSTAT:

Prin sentinţa penală nr. 3/1990, pronunţată în dosarul nr. 3/1990 al tribunalului Militar Extraordinar Alba, în şedinţa publică din 15 mai 1990, au fost condamnaţi următorii:

a) Col. sec[uritate] (r) BRIHAC FLORIAN, fost inspector şef al I.J. Alba al M.I., la 8 ani închisoare şi 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev[ăzută] de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea infracţiunii de instigare neurmată de executare, la omor deosebit de grav, prev. de art. 25 rap. la art. 29 şi art. 174, art. 176 lit. b din C. pen.

b) Mr. sec[uritate] (r) LUPEŞ GHEORGHE, fost şef al Securităţii Alba, la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a şi b din C. pen., pentru săvîrşirea tentativei la infracţiunea de omor, prev[ăzută] şi ped[epsită] de de art. 20 rap[ortat] la art. 174 din C. pen.

c) Lt. col. sec. (r) CEAUŞESCU ŞTEFAN, fost şef de serviciu în fosta Securitate Alba, la 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, pentru tentativă la infracţiunea de omor, prev. şi ped. de art. 20 rap. la art. 174 din C. pen.