Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Cugir. Trimiterea în închisoare a revoluţionarilor care au omorît miliţieni iunie 17, 2013


CugirCivili01La Cugir, în 21 decembrie mulţimea revoltată a atacat sediul miliţiei şi securităţii, l-a incendiat şi a omorît 2 miliţieni. Omorîrea miliţienilor s-a întîmplat după ce din sediul comun al miliţiei şi securităţii se deschisese focul asupra manifestanţilor, fiind rănite peste 40 de persoane. Evenimentele, aflate şi de conducerea M.I. de la Bucureşti, au dus la o benefică timorare a forţelor de ordine şi are rolul său în abandonarea luptei de către şefii miliţiei şi securităţii din Bucureşti, în 22 decembrie 1989. Se poate spune că prin faptele lor, revoluţionarii din Cugir au salvat mii de vieţi în Bucureşti şi alte zone ale ţării. Şefii regimului ceauşist au luat cunoştiinţă de ceea ce înseamnă mînia poporului şi, pentru propria lor siguranţă, au ajuns să-l abandoneze pe Ceauşescu. Ulterior însă, în dispreţul decretului-lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990 care prevede amnistierea infracţiunilor prin care s-a exprimat protestul împotriva dictaturii comuniste, deci şi a faptelor care au dus la răsturnarea dictaturii în decembrie 1989, revoluţionarii care au omorît miliţieni la Cugir au fost condamnaţi la închisoare. Din motivarea sentinţei lipseşte orice referire la decretul de amnistie nr. 3 din 4 ianuarie 1990, semn că acesta nici nu a fost invocat în proces, probabil fiindcă inculpaţii, oameni săraci, nu au avut avocaţi buni (se pomeneşte în sentinţă de onorariul avocaţilor din oficiu). În paralel, miliţienii din Cugir care deschiseseră focul împotriva manifestanţilor au fost scoşi de sub urmărire penală (linc) pe motiv de legitimă apărare, ceea ce pare o soluţie corectă. Prezint mai jos hotărîrea judecătorească de condamnare a revoluţionarilor din Cugir. Cu litere cursive între paranteze drepte sînt adăugiri ale mele. Am eliminat adresele de domiciliu ale părţilor din proces.

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti
Dosar nr. 426/1999

Sentinţa nr. 184
Şedinţa publică din 30.10.2000

Preşedinte: Colonel magistrat Popescu Traian
Procuror: Lt. col. magistrat Niculescu Vasile
Grefier: S.C. Popescu Mihaela

A luat în pronunţare cauza privind pe inculpaţii de mai jos, trimişi în judecată prin rechizitoriul Secţiei Parchetelor Militare din 30.06.1999, după cum urmează:
- civ[il] SIVERA DUMITRU, pentru infracţiunile prev[ăzute] de art. 174 rap[ortat] la art. 176 lit. a şi b C[od] pen[al] şi art. 217 al. 1 şi al. 4 cu aplic[area] art. 75 lit. a C. pen.;
- civ. MUNTEAN PETRU, pentru infracţiunile prev[ăzute] de art. 174 rap[ortat] la art. 176 lit. a şi b C. pen. şi art. 217 al. 1 şi al. 4 C. pen.
- civ. MIHU AUREL, pentru infracţiunile prev[ăzute] de art. 174 rap[ortat] la art. 176 lit. a C. pen. şi art. 217 al. 1 şi al. 4 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen;
- civ. NAGY MARIUS, pentru săvîrşirea infracţiunii prev. de art. 217 al. 1 şi al. 4 C. pen. cu aplic. art. 75 lit. a C. pen;
- civ. CARICA ADRIAN GHEORGHE, pentru săvîrşirea infracţiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art. 174 C. pen. rap. la art. 176 C. pen. şi distrugere, prev. de art. 217 alin. 1 şi 4 C. pen. cu aplic. disp[oziţiilor] art. 75 lit. a C. pen. şi art. 13 C. pen. (mai mult…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (8). Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (5) iunie 14, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele şapte părţi ale acestei ordonanţe:
- Consideraţii generale
- Istoricul dosarului
- Situaţia de fapt generală
- Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
- Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
- Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)
- Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4)

În acest episod prezint alte 100 de părţi vătămate din Bucureşti despre care pomeneşte ordonanţa Parchetului. Majoritatea sînt revoluţionari duşi la Penitenciarul Jilava. În unele locuri am eliminat precizarea exactă a domiciliului părţilor vătămate, semnalînd acele cazuri cu “(…)” (nu există o regulă generală în acest document al parchetului – în unele cazuri e precizat domiciliul exact al persoanelor la care se face referire, în altele nu).

401. Parte vătămată Matei Neculai (Jilava-vol. 34) – reţinut
A luat parte la demonstraţiile care au avut loc în după-amiaza zilei de 21.12.1989 în mun. Bucureşti. În jurul orei 24,00, a fost reţinut de organele de miliţie în zona magazinului Unirea şi condus la Secţia 14 Miliţie unde a fost supus unor acte de violenţă. A fost apoi transportat la Penitenciarul Jilava, de unde a fost pus în libertate în ziua de 22.12.1989 în jurul orei 15,00.
Din raportul medico-legal nr. A.2/12127/1991 al IML rezultă că Matei Neculai a prezentat leziuni care au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia din 23.06.1993, emisă în dosarul Procuraturii Militare Bucureşti nr. 503/Sp/1993, s-a dispus neînceperea urmăririi penale în cauză, întrucât pentru infr. prev. de art. 250 alin. 2 C.pen. a intervenit amnistia (Decretul-Lege nr. 3/1990), iar pentru art. 189 alin. 2 C.pen. există autoritate de lucru judecat, responsabilii pentru reprimarea manifestaţiilor din 21 şi 22.12.1989 fiind trimişi în judecată în dosarul nr. 76/P/1990 al Direcţiei Procuraturilor Militare. (mai mult…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (7). Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (4) iunie 12, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele şase părţi ale acestei ordonanţe:
- Consideraţii generale
- Istoricul dosarului
- Situaţia de fapt generală
- Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
- Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)
- Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3)

În acest episod prezint alte 100 de părţi vătămate din Bucureşti despre care pomeneşte ordonanţa Parchetului. Majoritatea sînt revoluţionari duşi la Penitenciarul Jilava.

301. Parte vătămată Ioan Ruxandra (Jilava-Vol. 25) – reţinută
Numita Ioan Ruxandra a fost reţinută în seara zilei de 21.12.1989, a fost agresată de organele de ordine şi transportată la secţia 1 miliţie, unde a continuat să fie agresată, iar apoi dusă la Penitenciarul Jilava, de unde a fost eliberată în data de 22.12.1989.
Nu a prezentat acte medicale care să ateste existenţa unor vătămări corporale.
Prin rezoluţia nr. 781/Sp/1994 din data de 26.04.1994 a Parchetului Militar Bucureşti, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infr. prev. de art. 250 alin. 2 C.pen., amnistiată prin Decretul-Lege nr. 3/04.01.1990. Totodată s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infr. prev. de art. 189 alin. 2 C.pen., întrucât, pentru săvârşirea acestei infracţiuni, persoanele vinovate au fost trimise în judecată în dosarul nr. 76/P/1990 al DirecţieiProcuraturilor Militare, iar ulterior condamnate. (mai mult…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (6). Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (3) iunie 7, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele cinci părţi ale acestei ordonanţe:
- Consideraţii generale
- Istoricul dosarului
- Situaţia de fapt generală
- Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)
- Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2)

În acest episod prezint alte 100 de părţi vătămate din Bucureşti despre care pomeneşte ordonanţa Parchetului. Majoritatea sînt revoluţionari duşi la Penitenciarul Jilava.

201. Parte vătămată Dreţcan Ioan (Jilava-Vol. 16) – reţinut
Numitul Drețcan Ioan, în seara zilei de 21.12.1989, a fost reţinut în zona Hotel Intercontinental, de mai mulţi subofiţeri de miliţie, care, după ce l-ar fi agresat, l-au transportat la Penitenciarul Jilava.
Nu a prezentat acte medicale din care să rezulte existenţa unor leziuni traumatice.
Prin rezoluţia cu nr. 353/Sp/1992 din data de 16.07.1992 a Parchetului Militar Bucureşti s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infr. prev. de art.250 alin 2 C.pen, reţinându-se că a fost amnistiată prin Decretul – Lege nr. 3/04.01.1990. Totodată s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infr. prev. de art. 189 alin. 2 C.p., întrucât, pentru săvârşirea acestei infracţiuni, persoanele vinovate au fost trimise în judecată în dosarul nr. 76/P/1990 al Direcţiei Procuraturilor Militare, iar ulterior condamnate.
202. Parte vătămată Dreţcanu Petru (Jilava-Vol. 16) – reţinut (mai mult…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (5). Situaţia de fapt Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (2) iunie 5, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele patru părţi ale acestei ordonanţe:
- Consideraţii generale
- Istoricul dosarului
- Situaţia de fapt generală
- Situaţia de fapt Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1)

În acest episod prezint următoarele 100 de părţi vătămate din Bucureşti despre care pomeneşte ordonanţa Parchetului. Majoritatea sînt revoluţionari duşi la Penitenciarul Jilava.

101. Parte vătămată Constantin Dănuţ (Jilava-Vol. 10) – reţinut
Numitul Constantin Dănuţ, în seara zilei de 21.12.1989, a fost reţinut în zona şoseaua Olteniţei, de mai mulţi subofiţeri de miliţie, care, după ce l-au lovit, l-au transportat la Penitenciarul Jilava.
Conform raportului medico-legal nr. A1/2364/1996, din data de 26.02.1996, întocmit de INML Bucureşti, numitul Constantin Dănuţ a fost consultat, la data de 23.12.1989, ora 0905, la camera de gardă a Spitalului Gheorghe Marinescu, consemnându-se urmatorul diagnostic: comemorative de traumatism cranio-cerebral, excoriaţii reg. mandibulară dr., contuzie umăr dr., coapsa dr. Pentru leziunile consemnate a necesitat cca. 5-6 zile de îngrijiri medicale.
Prin rezoluţia nr. 894/Sp/1996 din data de 02.02.1998 a Parchetului Militar Bucureşti, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infr. prev. de art. 250 alin. 2 C.pen., amnistiată prin Decretul – Lege nr. 3 din data de 04.01.1990. Totodată s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infr. prev. de art. 189 alin. 2 C.pen., reţinându-se că pentru săvârşirea acestei infracţiuni, persoanele vinovate au fost trimise în judecată în dosarul nr. 76/P/1990 al Direcţiei Procuraturilor Militare, iar ulterior condamnate. (mai mult…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (4). Situaţia de fapt Bucureşti. Reţinuţi şi loviţi (1) iunie 3, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele trei părţi ale acestei ordonanţe:
- Consideraţii generale
- Istoricul dosarului
- Situaţia de fapt generală

În acest episod prezint primele 100 de părţi vătămate din Bucureşti despre care pomeneşte ordonanţa Parchetului. Majoritatea sînt revoluţionari duşi la Penitenciarul Jilava, dar remarc printre ei pe Vladimir Beliş, directorul Institutului de Medicină Legală, care s-a considerat vătămat pentru că “în timp ce se deplasa către Spitalul Municipal cu autosalvarea I.M.L., condusă de numitul Ghinescu Viorel, în apropierea intersecţiei cu str. Doamnei, a fost oprit de către un ofiţer M.Ap.N. Surprins de gestul militarului, conducătorul auto a tras brusc de volan, manevră care l-a proiectat pe numitul Beliş Vladimir cu capul în stâlpul din dreapta al maşinii”.

III.1. SITUAŢIE DE FAPT BUCUREŞTI
III.1.1. Piaţa Universităţii – Jilava

În municipiul Bucureşti demonstraţiile de stradă au început pe data de 21.12.1989, imediat după mitingul desfăşurat în faţa fostului Comitet Central al P.C.R.
Reacţia iniţială a forţelor de ordine a fost, la început, cel puţin până în seara zilei de 21.12.1989, destul de neunitară. De exemplu, în timp ce în cazul grupului, destul de numeros, din zona Bulevardului Magheru – Piaţa Romană s-a intervenit în forţă, lanţul de scutieri desfăşurat pe Splaiul Unirii a fost înlăturat cu uşurinţă de către mulţimea apărută în acea zonă. (mai mult…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (3). Situaţia de fapt generală mai 27, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi primele două părţi ale acestei ordonanţe:
- Consideraţii generale
- Istoricul dosarului

Este de amintit, cum s-a precizat şi la “Istoricul dosarului”, că statistica victimelor prezentată în acest episod nu e o statistică a tuturor victimelor revoluţiei române ci numai a victimelor din acest dosar.

III. SITUAŢIA DE FAPT (mai mult…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (2). Istoricul dosarului mai 24, 2013


Continui prezentarea ordonanţei procurorilor Codruţ Mihalache, Marian Tudor şi Claudiu Culea în dosarul 97/P/1990 – dosarul mamut făcut de procurorul Dan Voinea prin conexarea mai multor cauze legate de revoluţia din 1989. Astfel, acesta a devenit dosarul principal legat de revoluţie, dar nu trebuie făcută greşeala de a-l considera singurul dosar cu acest subiect din arhivele parchetului.

Vezi şi prima parte a acestei ordonanţe: Consideraţii generale

II. SCURT ISTORIC AL DOSARULUI NR. 97/P/1990
Aşa cum am arătat, pe rolul Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printre cauzele care au avut ca obiect fapte penale comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, s-a aflat şi dosarul nr. 76/P/1990, în care s-au efectuat cercetări faţă de inculpaţii Postelnicu Tudor (fost ministru de interne), Vlad Iulian (fost ministru secretar de stat la Ministerul de Interne şi sef al Departamentului Securităţii Statului), Bucurescu Gian (fost adjunct al ministrului de interne), Dănescu Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne), Goran Gheorghe (fost locţiitor al şefului Securităţii mun. Bucureşti), Bărbulescu Marin (fost şef al Miliţiei mun. Bucureşti), Vasile Gheorghe (fost adjunct al ministrului de interne) şi Vârban Mircea (fost şef al Serviciului de cercetări penale din cadrul Miliţiei mun. Bucureşti) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 189 alin. 2 C.pen. cu aplic art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se în sarcina acestora că au ordonat lipsirea de libertate în mod ilegal, în perioada 21-22.12.1989, a unui număr de 1.245 persoane care au participat la manifestaţiile din Bucureşti şi faţă de inculpaţii Pârvulescu Marin (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Directiei a VI-a a fostei D.S.S.), Ştefan Gheorghe (ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) şi Gureşoae Ion (fost ofiţer de cercetare penală în cadrul Direcţiei a VI-a a fostei D.S.S.) cercetaţi sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 266 alin. 2 C.pen. cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen., reţinându-se că în noaptea de 21/22.12.1989 au insultat, ameninţat şi lovit mai multi manifestanţi în scopul de a obţine de la aceştia declaraţii cu privire la participarea lor la mişcarea de protest din mun. Bucureşti, precum şi cu privire la conducătorii şi organizatorii acestei mişcări, toţi fiind trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 76/P/1990 din 15.08.1990. (mai mult…)

 

Cercetările Parchetului în dosarul revoluţiei (1). Consideraţii generale mai 23, 2013


Vestitul dosar 97/P/1990, în care procurorul Dan Voinea conexase toate cauzele legate de revoluţia din 1989 rămase nesoluţionate, a primit în 2010 o ordonanţă de neîncepere a urmăririi penale. Voi reproduce în serial această ordonanţă, care sintetizează cercetările făcute de parchet în cauzele revoluţiei.

R O M Â N I A
MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PARCHETELOR MILITARE
Nr. 97/P/1990
ORDONANŢĂ
18.10.2010
Procurori militari mr. magistrat Mihalache Codruţ, mr. magistrat Tudor Marian şi cpt. magistrat Culea Claudiu, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare
Examinând materialul de cercetare efectuat în dosarul nr. 97/P/1990, privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri
CONSTATĂM URMĂTOARELE:
I. CONSIDERAŢII GENERALE
Evenimentele ce aveau să se declanşeze în ţara noastră la finele anului 1989 s-au înscris în procesul general est-european marcat de căderea regimurilor comuniste, conducând la eliminarea elementelor specifice sistemelor totalitare: dictatura partidului unic, caracterul excesiv centralizat al economiei etc.
Fostul preşedinte, Nicolae Ceauşescu, prin poziţia adoptată, a determinat o izolare totală a ţării noastre pe plan extern, fără precedent în trecutul istoric al României. În plan intern, consecinţa a fost accentuarea stărilor de nemulţumire în toate păturile sociale şi radicalizarea sensibilă a opiniei publice până la crearea unei situaţii deosebite, aşa cum evenimentele ulterioare aveau să o confirme. (mai mult…)

 

Mircea Marian, Mihai Voicu şi revoluţia mai 19, 2013


Ziaristul Mircea Marian de la “Evenimentul Zilei” s-a plîns că a fost agresat de un revoluţionar, identificat ca Mihai Voicu (linc).  S-au scris multe în presă despre acest subiect. Însuşi prim-ministrul Victor Ponta a cerut o anchetă de urgenţă despre această întîmplare (linc). Ziaristul Mălin Bot, coleg de redacţie cu Marian, s-a lansat într-o adevărată diatribă în care folosea cazul agresării colegului său ca motiv pentru a cere intervenţia instituţiilor statului împotriva unor ziarişti de la alte mijloace de informare în masă:

Individul care a considerat normal să agreseze un jurnalist pentru că nu-i plac opiniile acestuia este produsul manipulării și propagandei agresive promovate de Felix TV ani de zile. Indivizi ca Mircea Badea, care incită la violență în mod constant, ajung să sădească sîmburi de ură care pot prinde rod în persoane dezaxate, labile sau atît de rudimentar educate încît nu înțeleg că opiniile se combat cu argumente și alte opinii, nu cu pumnul sau bicepșii umflați la colțul străzii.
Ura sădită ani de zile de propaganda lui Felix a produs efecte ieri, cînd jurnalistul Mircea Marian a fost agresat în stradă pentru opiniile lui. Situația este și mai gravă dintr-o altă perspectivă. (mai mult…)

 

 
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 311 other followers