Emisiune despre revoluţionari la România TV (video) martie 29, 2013

În 24 martie la România TV s-a difuzat o emisiune despre revoluţionari, cu Victor Socaciu, secretar de stat la SSPR, Radu Filipescu, Teodor Mărieş, Val Vîlcu, Sorin Ilieşiu, senator PNL, Ionel Leşu. Am fost şi eu invitat la emisiune (urmăriţi între minutele 44:24 – 46:30).

Aş fi avut mult mai multe lucruri de spus, dar nu mi s-a dat legătura decît 2 minute (dintr-o emisiune de 90 minute), strict cît să vorbesc pe problema Costea (despre care fusesem informat în prealabil că se va ridica). Eu crezusem că voi putea participa activ la dezbateri. Am transmis prin operatorii din Timişoara că vreau să mi se mai dea legătura, că am şi alte lucruri de spus, dar degeaba. Stăteam într-un studiou improvizat la Timişoara şi aşteptam degeaba să mi se dea legătura cu Bucureştiul. În studioul din Timişoara nici măcar televizor n-aveam, ci doar un laptop mic unde vedeam emisiunea de pe internet, cu întîrziere de 1 minut faţă de emisiunea în direct. Numai sonorul îl puteam auzi în direct la o cască legată la telefon (desincronizat faţă de ce vedeam pe internet).
Spre final, cînd a venit răspuns clar de la Bucureşti că nu voi mai intra în emisiune, am dat o declaraţie filmată de operatorii din Timişoara (care mă tot întrerupeau să scurtez, că nu se acceptă materiale prea lungi) pentru eventuală difuzare ulterioară. Nu cunosc dacă declaraţia aia a fost difuzată vreodată (dacă vreun cititor al acestui blog a văzut-o, rog să-mi semnaleze).

Mai citeşte:

Mircea Dogaru: “Regret că la ordinul partidului armata n-a tras în decembrie 1989!” (video) martie 15, 2013

Emisiune la România TV din 11 martie 2013 despre revoluţie, cu Mircea Dogaru, preşedintele sindicatului cadrelor militare în rezervă şi retragere, Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei “21 Decembrie” Bucureşti şi Mircea Chivu, sociolog. O mare parte din emisiune e consacrată prezentării unui interviu mai vechi cu fostul general Victor Atanasie Stănculescu, care a fost deja comentat pe acest blog (linc). În spiritul mass-mediei bucureştene, Stănculescu e înfăţişat ca dezvăluitor al adevărului despre revoluţie. Pe burtiera ecranului se perindă permanent lozinci precum: “Generalul Stănculescu, dezvăluiri din puşcărie”, “Stănculescu şi enigmele revoluţiei”, “Stănculescu spulberă enigmele revoluţiei din puşcărie”, “Ce secrete ascunde generalul Stănculescu”.

Într-un alt articol îl numeam pe Mircea Dogaru apărător al criminalilor din decembrie 1989 (linc). Spusele sale din această emisiune confirmă că omul e dispus la orice minciuni în slujba criminalilor din 1989 (printre care şi Stănculescu, a cărui trimitere în închisoare domnul Dogaru “nu o înţelege”).

Din afirmaţiile lui Mircea Dogaru:

Ion Iliescu spune că nu se aştepta la execuţia soţilor Ceauşescu martie 4, 2013

În 2010 Teodor Mărieş stîrnea senzaţie în mass-media bucureşteană, pretinzînd că a descoperit un document care arată că Ion Iliescu iscălise, în decembrie 1989, un decret de comutare a pedepsei capitale a soţilor Ceauşescu în închisoare pe viaţă. Am scris despre acele “dezvăluiri”, prezentate de toată presa bucureşteană a timpului, în articolul O dezvăluire dubioasă: Pretinsa anulare a condamnării la moarte a lui Ceauşescu. Explicaţii pe care asociaţia “21 Decembrie” le datorează (linc).

Ion Iliescu a tăgăduit atunci existenţa acelui decret, numindu-l “o minciună”, iar pe Mărieş “provocator”. Pe lîngă Iliescu, şi alte persoane din CFSN-ul lui 1989 au dezminţit ştirea: Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Cazimir Ionescu. Unele mijloace de informare în masă pretindeau că dezvăluirea lui Mărieş e confirmată de procurorul Dan Voinea, dar din analiza declaraţiilor acestuia nu reieşea decît că nici în decembrie 1989, nici în anchetele ulterioare, domnul procuror nu luase la cunoştiinţă despre un asemenea decret. Teodor Mărieş nu a dat explicaţii despre felul cum a ajuns în posesia dînsului pretinsul document, care nici nu a fost expertizat de cineva pentru autenticitate. Acesta a fost însă primul moment în care s-a răspîndit în opinia publică, prin televiziunile şi ziarele bucureştene, ideea că Iliescu nu ar fi vrut omorîrea soţilor Ceauşescu în timpul revoluţiei.

Comemorare devansată la Timişoara decembrie 17, 2012

Anunţasem pe acest blog, la programul aniversar al revoluţiei (linc) că parastasul pentru eroii martiri ai revoluţiei va avea loc la ora 14,00, în cimitirul eroilor.

Am ajuns şi eu acolo, dar am avut surpriza să văd că se terminase totul, lumea era pe plecate, se împărţise şi pomana. Din ce vorbea lumea rămasă, totul începuse la ora 13,30. Circula zvonul că devansarea s-a făcut ca autorităţile să evite surprize de la eventuale manifestaţii de protest ale revoluţionarilor.

Activitatea Inspectoratului M.I. Timiş în noaptea de 16/17 decembrie 1989 decembrie 4, 2012

“În dosarul Timişoara era adevărul, dar pe nimeni nu a interesat”, spunea maiorul Radu Tinu, fost adjunct al şefului securităţii Timiş în decembrie 1989, într-un interviu dat lui Gabriel Argeşeanu în 1999 (linc).

Acum, după ce asociaţia “21 Decembrie” a făcut disponibile pe saitul “dosarele revoluţiei” documentele procesului revoluţiei din Timişoara (linc), prezint şi eu cititorilor cîte ceva de acolo. Azi vă prezint activitatea Inspectoratului Timiş al Ministerului de Interne (care cuprindea miliţia, securitatea, pompierii şi grănicerii) din noaptea de 16/17 decembrie 1989, conform unei note interne a acestui inspectorat, depusă la dosarul procesului “Timişoara”. Comentariile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte. Precizez că am prelucrat fotografiile de pe saitul dosarelerevolutiei.ro prin rotire şi decupare astfel încît documentele să fie cît mai lesne de citit.

NOTĂ
privind informaţiile şi activităţile desfăşurate în noaptea de 16/17.12.89 de către Grupa de comandă a Inspectoratului judeţean Timiş al M.I.

Dosarele revoluţiei – un sait cu documente despre revoluţia din Timişoara decembrie 1, 2012

Cu sprijinul lui Teodor Mărieş şi al asociaţiei “21 Decembrie” a fost lansat saitul Dosarele revoluţiei (linc), care prezintă documente din “procesul celor 25″ – primul proces al revoluţiei din Timişoara, care i-a avut ca inculpaţi pe Ion Coman, Radu Bălan, Ilie Matei, Cornel Pacoste, Emil Macri şi alţii (ofiţeri de miliţie şi securitate, activişti de partid). Nu au putut fi trimişi în judecată generalii Nuţă Constantin, Mihale Velicu şi colonelul Moraru Petre, foşti şefi ai Inspectoratului General al Miliţiei care răposaseră (Nuţă şi Mihale ca urmare a prăbuşirii elicopterului cu care erau transportaţi spre Bucureşti iar Moraru sinucis în celulă la Penitenciarul Timişoara).

Am vorbit la telefon cu domnul Mărieş înainte de lansarea saitului şi îmi spunea că fotografierea documentelor s-a făcut de către o echipă a asociaţiei “21 Decembrie”. Dînsul mi-a spus că e vorba de procesul Chiţac-Stănculescu, dar observ acum că e vorba de celălalt mare proces al revoluţiei timişorene. Mă întreb dacă în viitor vom vedea pe acest sait şi dosarul procesului Chiţac-Stănculescu.

Hotărîre CEDO despre mineriada din iunie 1990 noiembrie 14, 2012

Pe saitul Curţii Europene a Drepturilor Omului (linc) este publicată hotărîrea CEDO legată de cauza Anca Mocanu, Marin Stoica, Teodor Mărieş şi asociaţia “21 Decembrie” din Bucureşti împotriva României. Este vorba de un proces legat de mineriada din iunie 1990. Velicu Valentin Mocanu, soţul doamnei Mocanu, este unul din cei ucişi cu prilejul respectivelor evenimente. A fost lovit în cap de un glonţ, lîngă sediul Ministerului de Interne. Domnii Mărieş şi Stoica au fost arestaţi şi bătuţi în timpul mineriadei. Mărieş a fost ulterior şi inculpat într-un proces, acuzat de tulburarea liniştii publice, ultraj contra bunelor moravuri, instigare publică şi apologia infracţiunilor. După ce la primă instanţă a fost osîndit pentru o faptă mult mai măruntă – pătrunderea fără autorizare în localul Televiziunii Române, în 1992 a fost achitat. Asociaţiei “21 Decembrie” i s-a devastat sediul, iar membrii prezenţi în sediu au fost bătuţi şi apoi reţinuţi.

CEDO a acordat 30000 de euro despăgubiri doamnei Mocanu şi a respins cererile domnilor Teodor Mărieş şi Marin Stoica. Legat de domnul Mărieş, CEDO constată că n-a putut dovedi prejudiciul, n-a prezentat nici un certificat medical care să ateste sechelele fizice sau psihice. În ceea ce priveşte pe Marin Stoica, CEDO constată că acesta abia în 2001 a sesizat autorităţile române cu privire la suferinţele sale din timpul mineriadei, moment în care deja intervenise prescripţia.

Redau mai jos hotărîrea CEDO, în franceză, deoarece n-am avut timp s-o tălmăcesc în română.

TROISIÈME SECTION

AFFAIRE ANCA MOCANU ET AUTRES c. ROUMANIE

(Requêtes nos 10865/09, 45886/07 et 32431/08)

ARRÊT
STRASBOURG
13 novembre 2012

Teodor Mărieş, probabil candidat la Timişoara pentru alegerile parlamentare din decembrie octombrie 1, 2012

În februarie 1992 revista “Europa” condusă de Ilie Neacşu îi făcea reclamă domnului Teodor Mărieş

Filiala Forţa Civică din judeţul Timiş, componentă a Alianţei România Dreaptă, îl propune pe Teodor Mărieş, preşedintele asociaţiei “21 Decembrie” din Bucureşti, candidat pentru alegerile parlamentare din decembrie 2012, se anuţă într-un comunicat pe saitul filialei (linc).

Domnul Mărieş are calitatea de vicepreşedinte pe plan naţional al partidului Forţa Civică, condus de Mihai Răzvan Ungureanu.

Ştirea este prezentată şi pe saitul asociaţiei “21 Decembrie”, unde este dat şi un comunicat al societăţii Timişoara de susţinere a candidaturii lui Mărieş (linc). Deduc de aici că e aproape sigur că în decembrie domnul Mărieş va figura pe listele de candidaţi din judeţul Timiş ale Alianţei România Dreaptă (unde Forţa Civică va avea doi reprezentanţi). Rămîne de văzut dacă la deputaţi sau la senatori.

Domnul Mărieş nu este nou în politică. În 1992 dînsul a candidat pentru funcţia de primar al sectorului 6 Bucureşti din partea alianţei “Opoziţia Democratică Unită”, fără să obţină însă rezultate notabile. De pe saitul domnului Richard Andrew Hall (linc) am preluat facsimilul articolului “Flash electoral” din revista “Europa” nr. 61 din februarie 1992, în care este prezentată candidatura lui Teodor Mărieş. Revista “Europa”, condusă de Ilie Neacşu (devenit apoi parlamentar PRM, ulterior s-a certat cu Vadim Tudor) şi avînd ca principală investigatoare a revoluţiei din decembrie 1989 pe Angela Băcescu, era de orientare comunistă, luînd apărarea tuturor demnitarilor comunişti arestaţi pentru implicare în reprimarea revoluţiei. În mod ciudat această revistă l-a simpatizat totuşi pe domnul Mărieş, căruia cu alt prilej i-a luat şi un interviu (linc). Reproduc acel articol:

Flash electoral

Discuţii la CPRD despre impostori, şedinţa Colegiului Revoluţionarilor, Teodor Mărieş, procesul SSPR cu Preşedinţia şi “activitatea criminală” a lui Marin Oană aprilie 6, 2012

În şedinţa Comisiei parlamentare a Revoluţionarilor din 3 aprilie 2012 (linc) au avut loc o serie de discuţii pe care le reproduc şi pentru cititorii acestui blog. Pentru cursivitate, am eliminat repetiţiile legate de funcţiile oficiale ale celor pomeniţi în procesul verbal al şedinţei şi am folosit prescurtările CPRD respectiv SSPR pentru Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor respectiv Secretariatul de Stat pentru Revoluţionari. Comentariile mele inserate în text au fost scrise cu litere cursive, între paranteze drepte.

Schimbările plănuite în art. 8 din legea 341/2004 martie 30, 2012

În 26 martie, pe saitul asociaţiei “21 Decembrie” s-a publicat ultima formă a amendamentelor care se doresc aduse Legii 341/2004 (linc). Voi comenta acum amendamentele care se doresc aduse articolului 8 al legii.

În textul actual al Legii 341/2004 se spune:  “De prevederile prezentei legi nu beneficiază persoanele, civili sau militari, care sînt dovedite a fi fost implicate în activităţile fostei securităţi ca poliţie politică, precum şi persoanele care au organizat, au acţionat, au instigat şi au luptat sub orice formă împotriva Revoluţiei”.

Amendamentul propus la acest articol sună astfel: