Asociaţia “Victoria” (condusă de Lorin Fortuna) se împotriveşte unei străzi Sergiu Nicolaescu în Timişoara ianuarie 18, 2013

Din partea asociaţiei “Victoria” condusă de Lorin Fortuna, am primit prin e-mail un comunicat. Ţinînd seama de rolul jucat de domnul Fortuna în revoluţie, cînd a fost conducătorul comitetului revoluţionar intitulat “Frontul Democratic Român” constituit în clădirea operei din Timişoara, consider oportun să reproduc mai jos punctul dumisale de vedere. Nu împărtăşesc toate opiniile din acest comunicat. Nu am timp de o analiză amănunţită a părerilor domnului Fortuna, dar îmi exprim dezacordul mai ales faţă de considerarea ca dată de început a revoluţiei a zilei de 20 decembrie 1989 (cînd s-a înfiinţat Frontul Democratic Român condus de Lorin Fortuna). Nu numai acum ci în fiecare an la Timişoara şedinţa festivă a consiliului local care aniversa începutul revoluţiei a avut loc pe 16 decembrie. Domnul Fortuna este şi membru în colegiul naţional al Institutului Revoluţiei Române condus de Ion Iliescu (linc), fiind coleg cu Sergiu Nicolaescu, pînă la moartea acestuia, în acest organism de conducere al IRR.

Către:
- Consiliul Local Timişoara
- Primăria orașului Timişoara
- Comisia pentru Cultură, Arte şi Mijloace de informare a Parlamentului României
- Ministerul Culturii şi Patrimoniului naţional
- Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989
- Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor
- Asociaţiile de participanţi autentici, cu merite deosebite, la realizarea Revoluţiei Române din decembrie 1989
- Mass-media
Comunicat
Cu privire la intenţia, exprimată, public, de către viceprimarul Dan Diaconu, al oraşului Timişoara
(reprezentant al Partidului Naţional Liberal – varianta post – 1989) de a pune în discuţia Comisiei de cultură, știință, învățământ, sănătate, protecție socială, turism, ecologie, sport și culte, din cadrul Consiliului Local Timişoara, propunerea de a da, unei străzi, din oraşul Timişoara, numele lui Sergiu Nicolaescu, recent decedat şi incinerat.

Discuţii despre terorişti la spitalul din Arad (video) august 13, 2012

Pe youtube, pus de tothsandorvideo, o filmare din 23 decembrie 1989 de la Arad în care se discută despre terorişti.

Toth Sandor a fost un cetăţean maghiar care a intrat în România cu ajutoare îndată după căderea lui Ceauşescu şi a fost ucis la Arad. Este singura victimă din Ungaria a revoluţiei române (linc). A primit post-mortem titlul de cetăţean de onoare al oraşului Arad (linc), şi o stradă din acest oraş îi poartă numele. Această filmare a fost realizată de el, după cum sînt explicaţiile date pe youtube, iar reporterul este Voros Nandor. Nu ştiu dacă respectiva filmare a fost difuzată undeva în acele zile.

Transcriere înregistrare:

12 ianuarie 1990, a doua încercare de răsturnare a regimului Iliescu aprilie 19, 2012

Dacă în 26 decembrie 1989 a avut loc prima încercare de răsturnare a guvernării FSN (linc), în 12 ianuarie 1990 a fost a doua încercare. Era zi de doliu naţional, cînd populaţia s-a adunat să cinstească amintirea victimelor revoluţiei, iar întrebările fără răspuns despre cele întîmplate în revoluţie, informaţiile care răsuflaseră despre faptul că bănuiţii de “terorism” au fost în mare parte eliberaţi şi prezenţa în noua conducere a multor activişti ai fostului regim au creat o stare de nemulţumire care a generat manifestaţii de protest în principalele două oraşe ale revoluţiei – Timişoara şi Bucureşti. La Timişoara mitingul a dus la înlăturarea domnului Fortuna de la conducerea judeţului (linc), iar la Bucureşti, pentru potolirea mulţimii care strigase şi “jos Iliescu!”, conducerea CFSN a trebuit să anunţe scoaterea în afara legii a partidului comunist şi să anuleze propriul decret prin care abolea pedeapsa cu moartea (mulţimea simţea că se doreşte scăparea vinovaţilor de crimele din decembrie 1989). S-a făgăduit un referendum pentru 28 ianuarie legat de pedeapsa cu moartea, dar acest referendum n-a mai avut loc. După ce s-a văzut scăpată de presiunea mulţimii, conducerea CFSN a anulat referendumul. Independent de ce am crede despre oportunitatea pedepsei cu moartea, a fost un moment psihologic important, fiindcă poporul român a fost minţit pentru prima oară pe faţă de noii conducători.

Reproduc relatarea despre mitingul din 12 ianuarie 1990 publicată de “Adevărul” din 13 ianuarie.

Mitingul din Piaţa Victoriei

Viorel Marineasa: “Teroriştii printre noi. Adevărul despre ucigaşii Revoluţiei” de Grigore Cartianu (recenzie) februarie 13, 2012

Scriitorul şi conferenţiarul universitar timişorean Viorel Marineasa mi-a trimis o nouă recenzie legată de o carte despre revoluţia din 1989: “Teroriştii printre noi. Adevărul despre ucigaşii revoluţiei” de Grigore Cartianu. Respectiva recenzie a fost publicată şi în revista timişoreană “Orizont”. O prezint acum şi cititorilor acestui blog.

Despre volumul “Sfârșitul Ceaușeștilor. Să mori împușcat ca un animal sălbatic” al lui Grigore Cartianu am scris cu vreun an în urmă. Observam atunci că prima sută de pagini este compromisă de faptul că autorul și-a însușit cu deosebită osârdie teoriile lui Alex Mihai Stoenescu, conform cărora „revoluția” din România ar fi fost rodul acțiunii orchestrate a serviciilor secrete străine, dar recunoșteam că, pe următoarele 400, Cartianu își demonstrează talentul, reconstituind pas cu pas drumul cuplului prezidențial până sub zidul cazărmii de la Târgoviște.
Noua sa carte, Teroriștii printre noi. Adevărul despre ucigașii Revoluției (Editura Adevărul Holding, București, 2011), este consecința unei munci de echipă. Lui Cristian Delcea și lui Mihai Voinea li se datorează investigația jurnalistică (lor li se poate adăuga Laurențiu Ungureanu, cel ce a refăcut filmul evenimentelor de la Craiova), iar Andrei Crăciun i-a coordonat. În ce-l privește, Grigore Cartianu a alcătuit planul de ansamblu, a scris capitolul introductiv, a „supervizat întreaga construcție” și a așezat în final un șir de editoriale (când complementare, când de direcție în raport cu zdroaba de pe teren) având legătură sau tangență cu tema.

Obiectiv al teroriştilor: “să dezbine unitatea dintre armată şi popor” ianuarie 31, 2012

Ianuarie 1990. În Timişoara circulă zvonuri că armata a fost şi ea implicată în reprimarea revoluţiei. “Renaşterea Bănăţeană” din 14 ianuarie 1990 publică un articol în care aminteşte “filele de vitejie” ale armatei în lupta împotriva teroriştilor, pentru salvarea revoluţiei. Ce urmăreau teroriştii? Printre altele, “să dezbine unitatea dintre armată şi popor”. La relatarea unei asemenea lupte ni se spune chiar că “inamicul a fost capturat”. Redau mai jos articolul maiorului Ion Luchian:

File de vitejie din zilele revoluţiei
Armata îşi face datoria!

S-au transmis în toată presa scrisă şi vorbită a României libere, s-au auzit în aceste zile fierbinţi lozinci, lozinci ale libertăţii şi revoluţiei, lozinci ale descătuşării.

Printre acestea a existat o lozincă pe cît de spontană, pe atît de încurajatoare, nuanţată de speranţă şi împlinire, ca un strigăt de uşurare, care a străbătut îndelung mulţimile: ARMATA E CU NOI! Fraţilor, armata este alături de noi! Cu armata, revoluţia va birui!

Spicuim, la întîmplare, impresii ale martorilor oculari: fraternizare, tancurile veghează, armata îşi face datoria patriotică faţă de popor, armata nu se dezminte!…

***

Într-unul din punctele fierbinţi ale municipiului – Spitalul Judeţean – se afla la datorie subunitatea comandată de lt. maj. Dumitru Radu.

Sîmbătă 23 decembrie, între orele 14 şi 15, au fost atacate de terorişti Staţia de salvare, punctul de alimentare cu oxigen, depozitul de sînge şi medicamente.

Bandiţii au deschis focul de pe blocurile vecine, din apartamentele unui cămin de nefamilişti şi din grădiniţa de copii, cu scopul de a lovi personalul medical, militarii ce asigurau paza acestor importante obiective.

În aceste împrejurări am deschis focul pentru a nu permite dezvoltarea intenţiilor acestor mercenari şi a asigura îngrijirrea răniţilor, cele necesare asistenţei medicale. Curaj şi spirit de sacrificiu au dovedit toţi militarii, îndeosebi sold. Talpiş Dorel, sold. Suroiu Valentin, plt. maj. Belciug Ştefan…

“Cea mai mare parte din elementele teroriste s-au predat, au fost nimicite ori capturate” ianuarie 17, 2012

“Luptătorul Bănăţean” din 30 decembrie 1989 a publicat un interesant comunicat al Consiliului Militar Superior, acel organism subordonat CFSN care conducea lupta cu teroriştii. Se poate vedea că, în ciuda afirmaţiilor mai recente că prin executarea soţilor Ceauşescu lupta cu teroriştii a încetat (inclusiv prin legea 341/2004 s-a încercat să se întărească această idee declarîndu-se data de 25 decembrie 1989 ca zi a sfîrşitului revoluţiei), în 30 decembrie 1989 încă se mai vorbea în comunicate oficiale de faptul că există terorişti care mai opun rezistenţă. Populaţiei i se explică că s-au înfiinţat tribunale militare extraordinare care lucrează la judecarea teroriştilor.

Grigore Cartianu – mitoman sau criminal? Propriile sale mărturisiri despre revoluţie decembrie 18, 2011

Ziarul “Adevărul” din 10 mai 2011 (pe saitul adevarul.ro în 9 mai 2011 – linc) a publicat articolul lui Grigore Cartianu “La revoluţie! La revoluţie!”, în care acesta îşi povesteşte faptele din decembrie 1989. Iată un fragment interesant:

La facultate ne aşteptau zile eroice şi tembele. Convinşi că luptăm cu teroriştii, era să ne ciuruim unii pe alţii. Dacă m-aş lua după ce povesteam în primii ani de după Revoluţie, chiar am împuşcat vreo doi terorişti. Un miliţian şi, probabil, un securist (l-am recunoscut după uitătură).

Mircea Dinescu cere demiterea lui Grigore Cartianu decembrie 8, 2011

Un articol nesemnat de pe saitul dcnews.ro (linc):

Mircea Dinescu a încetat să mai scrie în Cațavencii, așteptînd o discuție cu Dinu Patriciu, plecat din țară. Dinescu speră să se ajungă la demiterea lui Grigore Cartianu, redactor-șef Adevărul, pe care îl acuză că face reclamă Securității și este un profitor al Revoluției din 1989.

Dialog cu Ion Iliescu despre revoluţie şi mineriadă: Este o pură invenţie că cineva ar fi solicitat scoaterea în afara legii a partidelor de opozitie sau interzicerea unor ziare iunie 19, 2011

Pe blogul propriu, Ion Iliescu a scris articolul “Calomnia ca diversiune” (linc), din care citez:

Teodor Mărieş în dialog cu Angela Băcescu (iunie 1991) iunie 13, 2011

Din revista “Europa”, publicaţie apropiată fostei securităţi, am găsit un interviu interesant acordat de Teodor Mărieş (actual preşedinte al asociaţiei “21 Decembrie”) reporteriţei Angela Băcescu. Cu prilejul aniversării evenimentelor din 13 iunie 1990, cred că e folositor să readuc în atenţie acest interviu, în care e vorba şi de ziua de 13 iunie 1990. În urma acelor evenimente, domnul Teodor Mărieş a fost osîndit la 1 an de zile cu suspendare, fiind considerat unul din vinovaţii de tulburarea ordinii în acea zi. De precizat că, în ciuda a ceea ce se înţelege din recenta hotărîre a CEDO (linc), la acea vreme Mărieş nu era membru în asociaţia “21 Decembrie” ci conducea o altă organizaţie care fusese prezentă în mişcarea din Piaţa Universităţii – Alianţa Poporului. Comentariile mele au fost inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte. Precizez că prima parte a interviului dat de Teodor Mărieş doamnei Angela Băcescu nu o am (colecţia mea de revista “Europa” nu e completă), dar cred că e cea prezentată de domnul Richard Andrew Hall aici (linc).