Habarnistul Traian Băsescu vorbeşte despre revoluţie: “Cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului?”. Nicolae Ceauşescu (17.12.1989): “Ce-au făcut ofiţerii tăi Milea, de ce nu au intervenit imediat, de ce nu au tras?” mai 17, 2013

Preşedintele Traian Băsescu a confirmat prin decret numirile procurorilor şefi propuşi de Ministerul Justiţiei (linc). Procuror general va fi Tiberiu Mihail Niţu, cel pe care cu nu multă vreme în urmă acelaşi Băsescu îl considera nepotrivit pentru funcţie (linc), punct de vedere împărtăşit şi de CSM (linc). Se spunea atunci că Tiberiu Niţu nu s-a remarcat prin nici un dosar serios pe care l-ar fi instrumentat, prin nici un fel de infractori deosebiţi a căror vinovăţie ar fi fost dovedită de domnia sa. Între timp însă, atît Consiliul Superior al Magistraturii cît şi preşedintele Băsescu şi-au schimbat părerea şi au ajuns la concluzia că Tiberiu Niţu este cel mai vrednic procuror român, care merită deci să fie şeful tuturor procurorilor. Probabil că în cele cîteva luni care au trecut de la respingerea candidaturii sale, domnul Niţu a avut nişte rezultate deosebite în muncă, care au contribuit la schimbarea atitudinii factorilor de decizie cu privire la domnia sa.

Cu prilejul numirii domnului Niţu, preşedintele Băsescu a arătat o preocupare surprinzătoare pentru domnia sa: revoluţia din 1989. Anume legat de acest subiect şi de nimic altceva a avut domnul Băsescu nişte pretenţii faţă de Tiberiu Niţu. “Pentru domnul Niţu am avut o solicitare specială care este o restanţă din vremea doamnei Kovesi. Clarificarea a măcar a două aspecte din Revoluţie: cine a luat decizia politică şi a cerut ministrului Apărării să fie scoasă armata împotriva poporului, cu muniţie de război. Sînt de acord că e dificil să stabileşti care e militarul care a tras, dar istoria are dreptul să consemneze în ce cadru s-a luat decizia ca armata să fie scoasă împotriva manifestanţilor. E un răspuns pe care dl. Niţu trebuia să mi-l dea până anul viitor. A doua: care este cadrul în care s-a luat decizia înarmării gărzilor patriotice cu muniţie de război. Sînt decizii esenţiale care au generat peste 1.000 de victime. Pentru ce s-a întîmplat la Bucureşti nu ştim mare lucru”, a declarat Băsescu.

CNSAS nu cunoaşte existenţa vreunui dosar cu privire la pregătirea unei manifestaţii în 14 decembrie 1989 la Iaşi. Noul meu proces cu CNSAS martie 18, 2013

M-am mai referit, pe acest blog, la contestarea de către Alexandru Tacu, fost deţinut politic şi semnatar în 1989 a scrisorii lui Dan Petrescu difuzată la “Europa liberă”, a existenţei vreunei încercări de a provoca un miting anticeauşist la Iaşi, în 14 decembrie 1989.

Vezi:
- Alexandru Tacu despre frauda “revoluţiei” din 14 decembrie 1989 de la Iaşi
- Cassian Maria Spiridon l-a dat în judecată pe Alexandru Tacu pentru cartea sa în care contestă acţiunea din 14 decembrie 1989 de la Iaşi

O mulţime de lucrări istorice menţionează că la Iaşi s-au răspîndit manifeste care ar fi chemat populaţia să participe la un miting anticeauşist în 14 decembrie 1989, miting care ar fi eşuat datorită acţiunii forţelor de ordine. A existat şi o iniţiativă legislativă prin care oraşului Iaşi să îi fie acordat titlul de “oraş iniţiator al revoluţiei române” (linc), deocamdată eşuată. În cărţi semnate de Mihai Bărbulescu, Dennis Deletant, Keith Hitchins, Şerban Papacostea, Pompiliu Teodor, Şerban Săndulescu, Mihai Manea, Bogdan Teodorescu, Marin Nedelea, Costin Scorpan, Vartan Arachelian, Constantin Sava, Constantin Monac, Alex Mihai Stoenescu, Cassian Maria Spiridon, Ion Calafeteanu, Sergiu Nicolaescu, Emil Constantinescu, Daniela Osiac, Jil Silberstein, Adam Burakowski şi – cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă – Marius Mioc, se menţionează existenţa acestei încercări de a chema populaţia Iaşiului la o manifestaţie anticeauşistă. Împotriva tuturor acestora s-a ridicat ieşeanul Alexandru Tacu, care scrie că acea încercare n-a existat niciodată şi totul este o fraudă. Nimic nu s-ar fi întîmplat la Iaşi în 14 decembrie 1989, nici măcar sub formă de încercare, iar manifestele care să fi chemat lumea la manifestaţie împotriva lui Ceauşescu au fost născocite ulterior, pretinde Tacu.

De la 7,4 milioane voturi anti-Băsescu la referendum, la 4,4 milioane voturi pro-USL acum decembrie 11, 2012

Rezultatele alegerilor parlamentare sînt cunoscute, toată presa vorbeşte despre marea izbîndă a USL. Într-adevăr, cu peste 50% din voturi cîştigate şi cu majoritatea absolută în parlament asigurată, USL a înregistrat o izbîndă.

Procesul cu Marin Oană: cererea mea de probatoriu a fost respinsă septembrie 12, 2012

În 12 septembrie a avut loc la Curtea de Apel Bucureşti o nouă şedinţă din procesul pe care generalul Marin Oană l-a intentat SSPR pentru a obţine certificat de revoluţionar. În acest proces dobîndisem statutul de intervenient în interesul pîrîtei SSPR, fiindu-mi totodată respinsă cererea de intervenţie în interes propriu (linc).

La proces am fost prezenţi: eu, reprezentanta SSPR şi Marin Oană însoţit de avocat. Au lipsit CPRD şi intervenientul Asociaţia “21 Decembrie”.

De-ale referendumului iulie 31, 2012

În preziua referendumului, pe trotuar, în zona unde locuiesc, erau răspîndiţi fluturaşi care chemau lumea la vot. Erau 3 tipuri de fluturaşi, dar răspîndiţi în aceeaşi zonă, de parcă ar fi fost aruncaţi de aceeaşi persoană.

“Poporul iese la vot. Poporul ia puterea. Jos Băsescu, Dan Diaconescu poate candida la preşedinţie”, spunea unul din fluturaşi.

“Nu stinge flacăra democraţiei. Apără democraţia pe 29 iulie. Vino la referendum” zicea al doilea fluturaş, avînd pe el poza preşedintelui Băsescu ţinînd o torţă – probabil aia era flacăra democraţiei. Pe verso, acelaşi fluturaş avea scris: “Nu uita! Dacă nu eşti în oraşul tău în ziua referendumului, poţi vota la orice secţie de votare din ţară sau străinătate”.

Rezultate referendum secţia 211 Timişoara iulie 30, 2012

Cum am făgăduit, prezint rezultatele la referendum la secţia 211 Timişoara, la care am fost preşedinte al biroului electoral:

Din nou preşedinte de secţie de votare iulie 25, 2012

Voi fi preşedinte de secţie de votare şi la referendum. La scurt timp după ce se stabilise referendumul am primit un telefon de la prefectură, ca să mă întrebe dacă sînt de acord să fiu preşedinte de secţie de votare pentru referendum, la aceeaşi secţie de votare la care am fost preşedinte la alegerile locale. Am zis că sînt de acord, iar cînd s-au publicat în presă rezultatele tragerii la sorţi a preşedinţilor secţiilor de votare din Timiş, am văzut că am fost tras la sorţi preşedinte exact la secţia la care fusesem şi în iunie. De altfel, cel puţin în judeţul Timiş, majoritatea secţiilor de votare şi-au păstrat preşedinţii pe care i-au avut la ultimile alegeri locale.

Procesul Marin Oană contra SSPR. Cererea mea de intervenţie admisă în principiu, dar numai în interesul SSPR iunie 4, 2012

În 30 mai am fost la Curtea de Apel Bucureşti pentru a participa la procesul iniţiat de generalul Marin Oană împotriva SSPR (linc), prin care cere să se anuleze anularea certificatului său de revoluţionar. La respectivul proces am făcut o cerere de intervenţie (linc) atît în interes propriu cît şi în interesul pîrîtei SSPR, cerînd menţinerea hotărîrii de anulare a certificatului de revoluţionar.

Adrian Viorel Nicolaescu, noul şef al SSPR, are dosar penal în lucru martie 1, 2012

Consiliul Superior al Magistraturii a dat Parchetului de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1 spre soluţionare plîngerea mea legată de tărăgănarea rezolvării dosarului lui Adrian Viorel Nicolaescu de către Parchetul de pe Judecătoria Sectorului 1

După arestarea secretarului de stat George Costin (linc), primministrul Mihai Răzvan Ungureanu l-a mandatat pe secretarul general al SSPR, Adrian Viorel Nicolaescu, să conducă această instituţie (linc).

Domnul Nicolaescu a mai condus SSPR şi în perioada 29 octombrie 2009 (linc) – octombrie 2010 (linc). A înlocuit-o la conducerea instituţiei pe Cristina Ecaterina Coruţ şi a cedat conducerea recent arestatului George Costin. A avut mereu funcţia de secretar general al SSPR, fără a fi numit secretar de stat, ci doar a fost mandatat să conducă SSPR în lipsa vremelnică a unui secretar de stat. Faptul că primul ministru doar l-a delegat pe A. V. Nicolaescu să conducă instituţia fără să-l numească secretar de stat, poate da naştere la bănuiala că funcţia de secretar de stat la SSPR e rezervată de PDL pentru altcineva – nu-i exclus tot pentru George Costin, dacă va scăpa din problemele ce le are cu justiţia.

Adrian Viorel Nicolaescu este cel care a condus SSPR la încheierea perioadei de verificare. Este de fapt cel mai important conducător al SSPR dintre toţi cei care s-au ocupat de verificarea certificatelor de revoluţionar conform Legii 341/2004, căci în acest domeniu s-a aplicat principiul “urma scapă turma”. Deci ce a hotărît Adrian Viorel Nicolaescu a rămas valabil în problema preschimbării certificatelor, dînsul fiind cel care a înaintat la Monitorul Oficial lista finală a revoluţionarilor a căror preschimbare de certificate a fost realizată. După această publicare în Monitorul Oficial mai există şi perioada de contestaţii la Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor (CPRD), prin care lista din Monitorul Oficial mai poate suferi schimbări, dar pînă la momentul actual anume lista din Monitorul Oficial publicată de Adrian Viorel Nicolaescu este lista oficială a celor care beneficiază de certificat de revoluţionar conform legii 341/2004. În calitatea sa de conducător al SSPR, Adrian Viorel Nicolaescu a putut să anuleze hotărîrile şefilor anteriori ai SSPR în orice dosar de preschimbare a certificatelor, şi în destule cazuri a şi făcut acest lucru (linc).

Precizări de la Preşedinţia României februarie 14, 2012

După ce Mediafax a transmis ştirea (linc) că preşedintele Traian Băsescu, referindu-se la cererea de graţiere a fostului general Victor Stănculescu, a afirmat că acesta e “singurul condamnat” pentru revoluţia din 1989, am adresat preşedintelui României o scrisoare în care atrăgeam atenţia că respectiva afirmaţie reprezintă o “minciună sfruntată”, îi ceream confirmarea faptului că respectiva afirmaţie a fost într-adevăr făcută de domnia sa şi, pentru cazul că informaţia MediaFax e corectă, ceream să mi se spună cine este consilierul prezidenţial vinovat de dezinformarea preşedintelui şi dacă s-au luat măsuri de pedepsire a acestuia, ţinînd seama de gravele prejudicii aduse credibilităţii instituţiei prezidenţiale. În scrisoare dădeam şi o listă incompletă a proceselor legate de revoluţie, din care se putea observa că Stănculescu nu e singurul condamnat pentru aceasta. În esenţă e vorba de argumentele folosite în articolul de pe acest blog: Preşedintele Traian Băsescu minte cu privire procesele revoluţiei, în timp ce analizează cererea de graţiere a lui Stănculescu (linc).

Preşedinţia României mi-a trimis un răspuns, semnat de consilierul de stat Gabriel Cristian Piscociu, din care reiese că expresia folosită de domnul Traian Băsescu la o emisiune radiofonică, în legătură cu Victor Atanasie Stănculescu, a fost de “singurul mare vinovat al revoluţiei”, nu de “singurul condamnat al Revoluţiei”, cum apăruse în ştirea Mediafax. Reţin totodată răspunsul lui Traian Băsescu despre dosarele revoluţiei, cînd reporterul Alexandra Andon l-a întrebat: “Acum ar fi posibilă desecretizarea lor? Sînt secretizate?”. Domnul Băsescu a răspuns: “Eu cred că nu e nimic secret”. Este o precizare importantă pentru oameni de felul lui Cornel Mihalache, care se prezintă drept specialişti în istoria revoluţiei din 1989 şi care îşi exprimă neîncrederea cînd li se spune că dosarele legate de revoluţie au fost desecretizate, părîndu-li-se o aberaţie îndemnul de a cerceta documentele în locul bîrfelor (vezi polemica legată de filmul “Terorist – erou martir” – linc).

Redau mai jos răspunsul primit de la Preşedinţia României: