Noiembrie 1989 la Chişinău. Glasul victimelor. “Socot absolut imposibilă, după cele văzute, aflarea mea în continuare în rîndurile partidului” noiembrie 7, 2012

Am mai prezentat pe acest blog evenimentele din 7 şi 10 noiembrie 1989 de la Chişinău, începute cu oprirea paradei militare sovietice în 7 noiembrie (aniversarea revoluţiei bolşevice), continuate cu incendierea Ministerului de Interne al RSS Moldoveneşti în 10 noiembrie şi urmate de schimbarea prim-secretarului acestei republici sovietice. Fiindcă nu vreau să mă repet, îndemn cititorii să citească articolele mele mai vechi:
- 16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în RSS Moldovenească
- 7 şi 10 noiembrie 1989 – ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău
- 10 noiembrie 1989, incendierea ministerului de interne la Chişinău

Prezint acum alte relatări din presa momentului despre acele evenimente, şi anume articolul “Vorbesc victimele” publicat de “Literatura şi Arta” din 23 noiembrie 1989 şi semnat “Secţia publicistică” sub genericul “Ce s-a întîmplat totuşi la 7 şi 10 noiembrie la Chişinău?”.

Vorbesc victimele

1 mai, sărbătoarea muncii (2 video) mai 1, 2012

1 mai – sărbătoarea muncii, e sărbătorită de partidele comuniste şi socialiste din toată lumea.
Printre fanii acestei sărbători – domnul Vladimir Voronin de la Chişinău, pe care-l puteţi vedea la sărbătorirea zilei de 1 mai în 2009:

Eduard Baghirov: “Îmi este vesel să urmăresc cum după cea mai mică postare de a mea pe blog politicieni de cel mai înalt rang dau explicații” aprilie 12, 2012

Am prezentat pe acest blog filmul anonim care a ajuns în zilele astea subiect de discuţie de prim rang pentru întreaga presă de la Chişinău: Film conspiraţionist despre evenimentele din aprilie 2009 care face furori la Chişinău (linc).

Iată cîteva locuri în care a fost comentat filmul respectiv, impresia dominantă a comentatorilor fiind că în sfîrşit se dezvăluie adevărul despre aprilie 2009: ProTV Chişinău (Filmul care spulberă toate ipotezele! Baghirov povesteşte cum a organizat revoluţia din 7 aprilie – linc; Mark Tkaciuk e organizatorul evenimentelor din aprilie 2009? I-a promis lui Baghirov 500000 dolari – linc; Ştirile din 07.04.2012 – linc; Adevărat sau nu? Cum a reacţionat Procuratura Generală la filmul anonim despre 7 aprilie 2009 – linc); Ziarul “Jurnal de Chişinău”: Un alt “adevăr” despre 7 aprilie; Cine l-a angajat pe Baghirov (linc); Baghirov către Tkaciuk: Cînd sînt fraierit, urmează consecinţele (linc); Ziarul “Timpul”: Dezvăluiri şocante! Baghirov pretinde că Tkaciuk i-a promis 500000 dolari. Mark neagă vehement (linc); Agenţia de presă Unimedia: Adevăr sau provocare? Un film anonim dezvăluie cine sînt organizatorii evenimentelor din aprilie (linc). În România ştirea a fost preluată de agenţia Mediafax (linc) şi de aici de alte publicaţii.

Film conspiraţionist despre evenimentele din aprilie 2009 care face furori la Chişinău (video) aprilie 9, 2012

Pe acest blog am discutat mult, la timpul respectiv, despre evenimentele din aprilie 2009 de la Chişinău (vezi o listă cu lincuri la mai multe articole pe acest subiect).

Despre aceste evenimente există sute de ore de înregistrări video, inclusiv pe internet. Asta nu împiedică babele plîngăcioase şi ziariştii care vor să facă pe interesanţii să afirme că nu se cunoaşte adevărul şi să se tot întrebe despre “misterele evenimentelor din aprilie 2009″.

10 noiembrie 1989, incendierea ministerului de interne din Chişinău noiembrie 11, 2011

Literatura şi Arta din 23 noiembrie 1989 comentînd evenimentele şi reflectarea lor în presă

Am mai publicat pe acest blog articole despre minirevoluţia din noiembrie 1989 din Chişinău, care a dus la schimbarea prim-secretarului Partidului Comunist din Moldova Simion Grosu cu Petru Lucinschi. Vezi:
- 16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în Republica Socialistă Sovietică Moldovenească
- 7 şi 10 noiembrie 1989: ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău

În completarea acestor articole prezint nişte comentarii şi relatări ale săptămînalului “Literatura şi Arta”, singura publicaţie de la Chişinău care avusese curajul să se opună propagandei oficiale, care îi înfăţişa pe manifestanţi exclusiv ca nişte huligani. De remarcat că săptămînalul pomeneşte de o tactică a autorităţilor comuniste: valul de adunări ale colectivelor de muncă în care se condamnau acţiunile “extremiştilor”. Exact cum va proceda şi Ceauşescu în decembrie 1989, după evenimentele din Timişoara.

Acum, cînd ţipătul sfîşietor al mamei secerate de măciuca soldatului – al mamei care, în cădere, îşi acoperă cu trupul copilul luat cu cîteva minute în urmă de la grădiniţă – acum deci, cînd ţipătul ei, după 13 zile, scade în intensitate; acum cînd implorările pensionarului (“Za şto biote menea, sînovia!?”) ce a avut imprudenţa să-şi facă promenada de seară pe lîngă M.A.I. aproape că a devenit o şoaptă; acum cînd leşinul adolescentului bătut pînă la învineţire se estompează şi se destramă în imaginaţia noastră omenească, – se cuvine să privim cu un ochi lucid nu numai desfăşurarea cronologică a tulburărilor din 10 noiembrie, ci şi modul cum au fost comentate acestea, mai cu seamă în ultimele zile, de presa de limbă rusă.

7 şi 10 noiembrie 1989 – ciocniri ale forţelor de ordine cu mulţimea la Chişinău noiembrie 7, 2011

În 7 noiembrie 1989 manifestanţi simpatizanţi ai Frontului Popular din Moldova au perturbat parada militară tradiţională prin care se comemora Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie. Am relatat evenimentele respective într-un articol de acum 3 ani de pe acest blog, pe care vă recomand să-l citiţi dacă nu l-aţi citit deja: 16 noiembrie 1989: izbînda gorbaciovismului în Republica Moldova (linc). Prezint acum noi relatări despre respectivele evenimente, extrase din presa basarabeană a vremii. Sub genericul “Vorbesc victimele”, săptămînalul “Literatura şi Arta” din 16 noiembrie 1989 publică relatările unor martori oculari adunate de Boris Bălan şi Nicolae Răileanu. Ministrul de interne al RSS Moldoveneşti în acea perioadă era Vladimir Voronin, cel care avea să devină mai apoi preşedinte al Republicii Moldova.

Alegerile din Chişinău, comparaţie 2011 – 2007 iunie 10, 2011

Rezultatele finale ale alegerilor din 5 iunie 2011 (linc) pentru primăria Chişinău arată că Igor Dodon, candidatul comunist, a primit 166232 voturi, adică 48,07%, iar Dorin Chirtoacă, candidatul Partidului Liberal, 160827 voturi, adică 46,51%.

Diferenţa esenţială faţă de alegerile din 2007 a fost prezenţa mult mai mare la vot: 56,47%, faţă de numai 37,17% în 2007, cînd Chirtoacă a cîştigat funcţia de primar.

Republica Moldova – alegeri locale: Comuniştii au majoritatea în Consiliul municipal Chişinău. Chirtoacă şi Dodon se vor înfrunta în al 2-lea tur. Rezultatele din restul republicii iunie 8, 2011

Alegerile locale din Republica Moldova au arătat că Partidul Comuniştilor rămîne o forţă redutabilă în această ţară. La Chişinău, 26 din cele 51 de mandate de consilier municipal vor aparţine comuniştilor, adică aceştia vor avea majoritatea absolută în consiliu. La alegerea primarului, candidatul comunist Igor Dodon a primit 48,07% din voturi, comparativ cu 46,51% primite de primarul actual, liberalul Dorin Chirtoacă. Dacă n-ar fi fost satele suburbane subordonate administrativ Chişinăului, Dodon ar fi cîştigat din primul tur.

Şeful serviciilor secrete moldoveneşti din perioada regimului Voronin – cetăţean român? mai 6, 2011

Artur Reşetnicov

Actualizare 9 mai 2011: Saitul Romanian Global News (linc) afirmă că “se pare” că este vorba doar de o coincidenţă de nume, invocînd declaraţii ale oficialilor români care se ocupă de problematica românilor de pretutindeni (oficiali a căror nume nu e dezvăluit). Se afirmă totodată că “o dezminţire oficială nu a fost făcută încă publică”. Mărturisesc că nu prea îmi plac informaţiile astea cu “se pare” bizuite pe declaraţii ale unor persoane care-şi păstrează anonimatul. Ar fi fost mai bine ca autorităţile să spună data şi locul naşterii pentru acel Artur Reşetnicov care a cerut cetăţenie română, pentru a se lămuri dacă este sau nu fostul director al SIS-ului moldovenesc. La depunerea jurămîntului de credinţă faţă de România a respectivului (etapă obligatorie în dobîndirea cetăţeniei române), n-ar strica să fie prezentă şi presa.

Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie a publicat în 3 mai 2011 ordinul 225/P (linc) prin care s-a aprobat redobîndirea cetăţeniei române pentru 416 persoane, dintre care 374 cu menţinerea domiciliului în străinătate şi 42 cu stabilirea domiciliului în România.

La poziţiile 296 şi 297 de pe lista celor care au redobîndit cetăţenia română păstrîndu-şi însă domiciliul în străinătate se găsesc Reşetnicov Alina şi Reşetnicov Artur.

Alegerile din Moldova – izbîndă a forţelor necomuniste noiembrie 30, 2010

Pentru a analiza rezultatele recentelor alegeri din Republica Moldova e folositor să le comparăm cu cele 2 scrutine anterioare, din aprilie şi iulie 2009: