Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Experienţa mea personală cu judecătoarea Lidia Bărbulescu octombrie 8, 2008


În contextul în care preşedinta CSM, Lidia Bărbulescu, se amestecă în politică, în dispreţul Legii 303/2004 privind statutul magistraţilor, şi a faptului că ziarul „Cotidianul” o acuză pe Lidia Bărbulescu de minciună în problema sesizării făcute de ea către Curtea Constituţională pentru secretizarea averii magistraţilor, amintesc experienţa mea personală cu această judecătoare.

Lidia Bărbulescu a fost preşedinta completului de judecată în procesul Chiţac-Stănculescu la judecarea recursului în anulare declarat de fostul procuror general Tănase Joiţa, care fusese numit în funcţie de Ion Iliescu. Nu sînt sigur că acel recurs în anulare a fost iscălit personal de Tănase Joiţa.

Bărbuleasca nu a fost de la început preşedinta completului de judecată, ci l-a înlocuit în această funcţie pe Ion Tiucă. Amîndoi au vina prelungirii judecăţii pentru o perioadă de peste doi ani, au fost mai multe termene la care judecata s-a amînat pentru neîndeplinirea procedurii de citare. Cum articolul 295 alin. 1 cod procedură penală prevedea că „preşedintele completului de judecată are îndatorirea să ia din timp toate măsurile necesare, pentru ca la termenul de judecată fixat judecarea cauzei să nu sufere amînare”, am făcut reclamaţie împotriva celor doi preşedinţi ai completului de judecată. Rezultatul acestei prime reclamaţii, coroborate cu nişte articole din presă, a fost că la următorul termen cauza a fost în sfîrşit dezbătută. Însă, la această dezbatere, nu am fost lăsat să vorbesc şi nici nu s-au dezbătut cele 2 excepţii de neconstituţionalitate şi cererea de intervenţie pe care o depusesem la dosarul cauzei. Motiv pentru o altă reclamaţie către Consiliul Superior al Magistraturii, pe care o reproduc mai jos:

Subsemnatul, MIOC MARIUS REMUS, domiciliat în […], formulez următoarea

RECLAMAŢIE

împotriva judecătoarei BĂRBULESCU LIDIA

de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Referitoare la:

1. Nerespectarea Legii 47 / 1992, republicată

2. Nerespectarea art. 52 Cod procedură civilă

3. Nerespectarea art. 24 alin. 1 din Constituţie

ÎN FAPT:

Respectiva judecătoare, în calitate de preşedintă a instanţei în cauza privind pe generalii CHIŢAC MIHAI şi STĂNCULESCU VICTOR ATANASIE (dosar 4/2001 al secţiilor unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie), în şedinţa de judecată din 22 martie 2004 a refuzat să ia în discuţie cele 2 excepţii de neconstituţionalitate şi cererea de intervenţie care fuseseră depuse la dosarul cauzei de către partea civilă FERKEL-ŞUTEU MIHAELA, văduvă din revoluţie, a cărei mandatar sînt, respectiv de mine. Trecînd direct la judecarea cauzei, fără a întreba dacă există alte chestiuni prealabile, doamna BĂRBULESCU LIDIA a refuzat să mă lase să iau cuvîntul. Am fost singurul dintre cei prezenţi în sală căruia i s-a interzis să ia cuvîntul. Bănuiesc că motivul este faptul că eram singurul dintre cei prezenţi în sală care putea să vorbească la obiect împotriva admiterii recursului în anulare din acea cauză, fiind singurul dintre cei veniţi de la Timişoara care chiar studiase dosarul, totodată, fiind cercetător al revoluţiei din 1989, autorul mai multor cărţi referitoare la acest subiect, deci fiindu-mi cunoscută problema care se dezbătea.

Pretextul pentru care mi s-a interzis să iau cuvîntul a fost faptul că nu am calitatea de avocat, iar ca simplu mandatar, conform art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă, nu pot pune concluzii în faţa instanţei. Totuşi, partea civilă FERKEL-ŞUTEU MIHAELA depusese la dosarul cauzei încă din 31 octombrie 2002 o excepţie de neconstituţionalitate care se referea anume la art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă. Pînă la şedinţa de judecată din 22 martie 2004 această excepţie de neconstituţionalitate nu fusese pusă în discuţie, cauza suferind doar amînări, pe motive procedurale. Conform art. 23 din Legea 47/1992, fiind ridicată respectiva excepţie de neconstituţionalitate instanţa avea 2 posibilităţi: fie să respingă acea excepţie ca inadmisibilă, printr-o încheiere motivată, fie să sesizeze Curtea Constituţională, printr-o încheiere care să cuprindă punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei, Curtea Constituţională urmînd să se pronunţe în respectiva problemă.

Similar ar fi trebuit procedat referitor la excepţia de neconstituţionalitate care viza art. 412 alin. 1 Cod procedură penală, depusă tot de partea civilă FERKEL-ŞUTEU MIHAELA în 24 iunie 2002.

În locul adoptării uneia dintre cele 2 soluţii legale, preşedinta instanţei, doamna LIDIA BĂRBULESCU, a ales o a 3-a cale: ignorarea. Cele 2 excepţii de neconstituţionalitate nici n-au fost dezbătute, de parcă nici n-ar exista la dosarul cauzei.

Stimaţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, eu nu vă cer să vă daţi cu părerea dacă excepţiile de neconstituţionalitate depuse de doamna FERKEL-ŞUTEU, al cărei mandatar sînt, au fost sau nu întemeiate. Nu e de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea sau neconstituţionalitatea unor legi. Vă rog însă să vă pronunţaţi cu privire la faptul dacă este admisibil ca o excepţie de neconstituţionalitate depusă într-un proces să fie pur şi simplu ignorată.

Tot ignorată a fost şi cererea de intervenţie în interesul părţii civile FERKEL-ŞUTEU MIHAELA, depusă de mine în 19 martie 2003, în temeiul art. 49 şi 51 Cod procedură civilă. Cererea o depusesem conform dorinţei părţii civile Ferkel-Şuteu, pentru ca, dacă mi se va interzice să vorbesc în calitate de mandatar să am posibilitatea de a vorbi în calitate de intervenient.

Conform art. 52 Cod procedură civilă „după ascultarea părţilor şi a celui care intervine, instanţa va hotărî asupra încuviinţării în principiu a intervenţiei”. Or, instanţa pur şi simplu a ignorat cererea de intervenţie. Nu numai că nu m-a ascultat pe mine şi pe celelalte părţi prezente pentru a-şi prezenta părerea despre respectiva cerere, dar nici măcar nu s-a obosit să respingă acea cerere de intervenţie!

În mod oarecum nepoliticos, văzînd că sînt singurul căruia nu i se dă cuvîntul, am intervenit în timpul şedinţei fără ca preşedinta instanţei să-mi dea cuvîntul, amintind necesitatea discutării celor 2 excepţii de neconstituţionalitate şi a cererii de intervenţie. Nu am fost băgat în seamă, doar admonestat că n-am voie să vorbesc fără să mi se dea cuvîntul. Luarea cuvîntului fără aprobarea preşedintei a constituit o soluţie disperată pe care am luat-o cînd am văzut că e limpede că nu mi se va da cuvîntul, oricum ceea ce am apucat să spun nu s-a luat în considerare.

Stimaţi domni din Consiliul Superior al Magistraturii, nu pretind ca dv. să vă pronunţaţi dacă cererea mea de intervenţie în interesul uneia din părţi a fost sau nu întemeiată. Ceea ce vă sesizez aici este faptul că cererea a fost pur şi simplu ignorată. Nu am avut nici măcar onoarea de a mi se respinge cererea!

Prin refuzul de a se lua în discuţie cele 2 excepţii de neconstituţionalitate şi cererea de intervenţie menţionate, văduvei din revoluţie FERKEL-ŞUTEU MIHAELA (parte civilă), a cărei mandatar sînt, i s-a încălcat dreptul la apărare, prevăzut de art. 24 alin. 1 din Constituţie.

Urmare a celor semnalate, cer sancţionarea disciplinară a judecătoarei LIDIA BĂRBULESCU de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Alătur acestei reclamaţii următoarele documente (cópii):

– mandatul dat mie de partea civilă FERKEL-ŞUTEU.

– excepţia de neconstituţionalitate vizînd art. 68 alin. 4 Cod procedură civilă, depusă la dosarul cauzei în data de 31.10.2002.

– excepţia de neconstituţionalitate vizînd art. 412 alin. 1 Cod procedură penală, depusă la dosarul cauzei în data de 24.06.2002

– cererea de intervenţie în interesul părţii civile FERKEL-ŞUTEU, depusă de mine la dosarul cauzei în data de 19.03.2003.

Precizare: în noiembrie 2003 originalul documentelor menţionate se afla astfel în dosarul cauzei:

– mandatul dat de doamna Ferkel-Şuteu: vol. 4 al recursului în anulare (40 al întregului proces) fila 41.

– excepţia de neconstituţionalitate referitoare la art. 412 alin. 1 Cpp: vol. 10 (46) fila 92.

– excepţia de neconstituţionalitate referitoare la art. 68 alin. 4 Cpc: vol. 14 (50) filele 359-360.

– cererea mea de intervenţie: vol. 15 (51) fila încă nenumerotată la acea dată (deşi trecuseră peste 7 luni de la depunerea cererii).

Am observat că numerotarea filelor de la dosar s-a schimbat de mai multe ori în decursul procesului, chiar şi volumele au fost renumerotate.

Cu stimă,

MIOC MARIUS REMUS

mandatar al părţii civile Ferkel-Şuteu Mihaela în cauza privind inculpaţii Chiţac Mihai şi Stănculescu Victor Atanasie (dosar 4/2001 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţiile unite)

intervenient în aceeaşi cauză

Am publicat această plîngere în cartea mea Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara (1989), tipărită în 2004.

Răspunsul Consiliului Superior al Magistraturii (care a venit prea tîrziu pentru a-l mai include în carte) a fost:

Consiliul Superior al Magistraturii [antet]

Nr. 41/949/CSM/2004

din 3 martie 2005

Către MIOC MARIUS REMUS

[adresă]

La memoriul dumneavoastră adresat Consiliului Superior al Magistraturii şi înregistrat sub nr. 41/949/CSM/2004, vă comunicăm următoarele:

Din verificările efectuate în limitele prevăzute de dispoziţile art. 95 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, rezultă că la termenul din 22 martie 2003 [de fapt, 2004, greşeală în text – nota mea] v-aţi prezentat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în calitate de mandatar al părţii civile Ferkel-Şuteu Mihaela, în procesul avînd ca obiect recursul în anulare declarat cu privire la inculpaţii Stănculescu Victor-Atanasie şi Chiţac Mihai.

La data de 24 iunie 2002, partea civilă Ferkel-Şuteu Mihaela a depus la dosarul cauzei un memoriu prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 412 alin. 1 din Codul de procedură penală. La data de 30 octombrie 2002, aceeaşi parte civilă a mai depus un memoriu prin care a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă. La data de 19 martie 2003 aţi prezentat instanţei supreme o cerere de intervenţie în interesul părţi civile.

Din practicaua deciziei nr. 1 din 22 martie 2003 [de fapt, 2004, greşeală în text – nota mea] reiese că Mioc Marius Remus nu a formulat cereri şi nu a pus concluzii cu privire la motivele de recurs.

În memoriul dumneavoastră faceţi aprecieri referitoare la săvîrşirea unor abateri disciplinare de către doamna judecător Lidia Bărbulescu care, în calitate de preşedinte al completului de judecată, nu s-a pronunţat asupra excepţiilor de neconstituţionalitate precum şi asupra cererii de intervenţie.

În cuprinsul petiţiei nu menţionaţi însă, în concret, abaterea disciplinară săvîrşită de doamna judecător, în raport de prevederile art. 97 din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraţilor.

Vă facem cunoscut că, abaterile disciplinare care pot fi reţinute în sarcina judecătorilor sînt limitativ prevăzute de lege, ele neputînd fi extinse pe cale de interpretare şi la alte situaţii, cum ar fi cea prezentată de dumneavoastră.

DIRECTOR,

Judecător Valeria Dumitrache

 

One Response to “Experienţa mea personală cu judecătoarea Lidia Bărbulescu”

  1. […] citeşte: Experienţa mea personală cu judecătoarea Lidia Bărbulescu   Comentariu […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.