Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

TVR 22 decembrie 1989: Brateş: La Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile militare (video) Noiembrie 21, 2008


Actualizare (5 septembrie 2010): Înlocuit înregistrare de pe saitul trilulilu.ro (care nu se mai vedea cum trebuie) cu înregistrare de pe youtube şi adăugat trimiteri la alte articole de pe acest blog.

Sibiul este unul din oraşele martir ale revoluţiei din 1989. S-au înregistrat aici 101 morţi, din care 99 sînt de după fuga lui Ceauşescu din 22 decembrie 1989, în timpul aşa-zisei lupte cu „teroriştii” (Ioan Pitulescu, Marin Lazăr şi alţii – „Anul nou se naşte în sînge”, Editura Universal Pan, Bucureşti 1998, pag. 422). Prin televiziune s-a anunţat în repetate rînduri că unităţile armatei din Sibiu sînt atacate de trupele de securitate. Astfel, s-a creat imaginea armatei care apără eroic revoluţia. Unul din cei mai activi răspînditori ai acestor zvonuri la TVR este Teodor Brateş, pe care-l puteţi vedea în înregistrarea video de mai jos şi în alte înregistrări care vor fi prezentate pe acest blog. Teodor Brateş este şi cel care l-a prezentat telespectatorilor în 22 decembrie 1989 pe Ion Iliescu, ca „fiul unui patriot, unui revoluţionar, el însuşi patriot”.

img_0001Sediul Inspectoratului M.I. din Sibiu se afla la vreo 30 de metri de unitatea militară 01512 a M.Ap.N. condusă de Aurel Dragomir. În condiţiile în care asupra sediului M.I. se deschisese focul, o parte din miliţieni au fugit spre unitatea militară din apropiere, sărind gardul, considerînd că acolo vor fi în siguranţă. Această întîmplare a fost considerată ca atac asupra unităţii militare. O parte din respectivii miliţieni au fost împuşcaţi înainte, în timpul sau imediat după ce săriseră gardul U.M. 01512 (19 morţi enumeraţi de cartea „Anul nou se naşte în sînge”). Într-un singur caz s-a dovedit că unul din aceşti miliţieni a deschis focul asupra militarilor U.M. 01512 – maiorul Ioan Bunda, care după ce a sărit gardul l-a împuşcat în picior pe lt.-maj. Ioan Rusanda. Cazul Bunda a fost prezentat opiniei publice la TVR imediat după demonstraţia din 12 ianuarie 1990, cînd se auziseră întrebări din mulţime pe subiectul „cine au fost teroriştii?” şi era nevoie să se prezinte opiniei publice un terorist. Este, din cîte ştiu, singurul caz concret de „terorist” descoperit de justiţia română.

Citez din declaraţia colonelului Gheorghe Moldovan, dată Procuraturii Militare Braşov în 19 iunie 1990: „Întrucît la televiziune se comunicase că securitatea a tras (…) am luat legătura cu Televiziunea Română şi i-am informat care este realitatea. Le-am spus că armamentul este adunat într-o magazie, fiind asigurat. Asta se întîmpla în jurul orei 14,30-15,00. Pentru că de la televiziune, urmare discuţiei avute, nu s-a dat nici un comunicat sau dezminţire, eu personal l-am contactat telefonic pe generalul Victor Stănculescu, informîndu-l despre ceea ce se întîmpla şi rugîndu-l să dea dispoziţie lt.-col. Dragomir să vină să ne preia, că nici unul dintre noi nu are posibilitatea să facă uz de armă, acestea fiind – aşa cum am arătat – depozitate şi încuiate. Eu am făcut apoi legătura generalului Victor Stănculescu – mai precis centralista Tatu Victoria – cu lt.-col. Dragomir, în două rînduri, fără însă a cunoaşte conţinutul convorbirii. Cert este faptul că focul nu a încetat” („Anul nou se naşte în sînge”, pag. 102).

Sediul securităţii şi miliţiei din Sibiu a fost distrus de tirurile unităţii M.Ap.N., iar mulţi securişti şi miliţieni au fost ucişi sau luaţi prizonieri de către unitatea militară condusă de Aurel Dragomir. Pentru aceasta, în 1999 colonelul Aurel Dragomir a fost trimis în judecată sub învinuirile de instigare la omor deosebit de grav, omor cu intenţie indirectă, participare la omor deosebit de grav, tratamente neomenoase, distrugere calificată şi neglijenţă în serviciu, pe baza unui rechizitoriu întocmit de procurorul Dan Voinea (recent destituit de procuroarea generală Codruţa Kovesi).

Aurel Dragomir este acuzat în cartea lui Constantin Vasile „Noi am fost teroriştii?!” că, în dimineaţa de 21 decembrie 1989 ar fi spus, într-un discurs ţinut în faţa întregului efectiv al unităţii militare pe care o conducea: „Momentul istoric ne cere să tragem în popor”.

Transcrierea înregistrării:
00:00 Petre Popescu: Deasemenea, lîngă noi se află reprezentantul miliţiei capitalei, populare. Îi dăm cuvîntul.
00:11 Teodor Brateş: Vă rog o clipă. Din Sibiu ni se comunică acum că armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate continuă să atace unităţile militare. Toate unităţile militare din jur să se ducă să dea ajutor acestor oameni care apără onoarea naţională! Se trage, de la spitalul judeţean, de către trupele de securitate împotriva armatei noastre, care este acum, cu adevărat, armata poporului!

Vezi şi:
Cazimir Ionescu la TVR în decembrie 1989: „Oraşul Piteşti poate să dispară complet de pe harta ţării!”
Consiliul Superior al Magistraturii despre dosarul revoluţiei de la Sibiu
– Alte înregistrări din emisiunea TVR din 22 decembrie 1989 în pagina TVR în decembrie 1989

 

19 Responses to “TVR 22 decembrie 1989: Brateş: La Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile militare (video)”

  1. alk Says:

    „Deasemenea, lîngă noi se află reprezentantul miliţiei capitalei, populare.” :)) Ce timpenie. Stiu ca imediat dupa 22 s-a incercat formarea unei asa-zise „Securitati a poporului”.

  2. […] pe acest blog s-au prezentat cîteva intervenţii ale lui Brateş legate de situaţia din Sibiu: – Teodor Brateş: la Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile milita… – George Marinescu: Securiştii trag asupra salvărilor. Teodor Brateş: La Sibiu armata cere […]

  3. […] să ne organizăm”. Mulţimea: “Fără comunişti!” – Teodor Brateş: La Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unit&#… – George Marinescu: Securiştii trag asupra salvărilor. Teodor Brateş: La Sibiu […]

  4. […] nu şi-a arogat asemenea merite. Socotind diatribele vehemente anti-Securitate emise la TVR (vezi “Trupele de securitate atacă unităţile militare”, fapt afirmat şi de Ion Iliescu personal, “Securiştii trag asupra salvărilor”, […]

  5. george Says:

    nu trebuia omorat ceausescu condamnat judecat si pe urmja daca era cazu sal execute

  6. […] să intervenim, am depus armele – Brateş: La Sibiu, securitatea continuă să tragă în armată – Teodor Brateş: la Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile milita… – Marinescu: Securiştii trag asupra salvărilor. Brateş: La Sibiu armata cere ajutor. Aviaţia […]

  7. […] Teodor Brateş: La Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile milita… – George Marinescu: Securiştii trag asupra salvărilor. Teodor Brateş: La Sibiu armata cere […]

  8. Lector II Says:

    @ Marius Mioc

    Iata un extras din declaratia lui Verony Viorel Nicolae data la 13.12.2006 in dosarul nr. 200/P/2007 al Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la momentele imediat urmatoare orei 12,00 a zilei de 22.12.1989: „Am vazut pe blocul 1 str. Constantin Noica, langa sediul Militiei, doi civili (un barbat si o femeie) cu haine negre, cu ceva negru pe cap, cum scot o pusca mitrailera cu cracan si trag rafale spre UM 01512 – intrare. Un civil este ranit, cazut, multimea il trage spre adapost. Eu ma arunc la pamant. Nu am vazut sa se traga dinspre Militie sau Securitate. Dar soldatii din UM 01512 deschid focul spre Mlitie si Securitate. Se riposteaza dinspre Militie – Securitate. Atunci iese din UM o tancheta in intersectia Stefan cel Mare cu str. Revolutiei si trage cu tunul un proiectil spre Militie, dupa care se retrage in UM. Vad apoi militieni in uniforme si civili cum ies din sediu si fug spre UM 01512. Nu am vazut ca militienii sa fi avut arme, cert este ca soldatii din UM trag spre ei si ii impusca, aproximativ 10-15 militieni.”
    Rezulta din relatarea martorului ca asupra unitatii militare s-a tras de catre persoane neidentificate din blocurile incercuind perimetrul in care se aflau unitatea militara si, respectiv, sediile Militiei si Securitatii. Soldatii MApN au crezut – ori li s-a spus – ca se trage dinspre Militie-Securitate si au ripostat. Aceasta riposta a generat, la randul ei, riposta unor cadre de Militie/Securiate, apoi riposta militarilor MApN etc.
    Un caz clasic de diversiune.

  9. Lector II Says:

    @ Marius Mioc

    Iata o alta declaratie – extras – din acelasi dosar, apartinand martorului Grigorescu Gheorghe, data la 8.12.2006, in decembrie 1989 pe postul de fochist (civil) la UM 01512, unitate condusa de dl. Aurel Dragomir: „Pe 22.12.1989, in jurul orei 8,30, au inceput sa vina manifestantii in fata sediului Militiei. Acestia au inceput sa scandeze iarasi – Jos Ceausescu. Timisoara! Timisoara! Jos tiranul! – Eu ma aflam langa gardul unitatii si vorbeam cu mai multi manifestanti pe care ii sfatuiam sa nu fie violenti si sa nu provoace pagube. In acel moment un cetatean ne-a spus ca in piata a venit o basculanta, iar in bena se afla tanchisti in combinezoane negre. La scurt timp am observat pe un bloc situat vis-a-vis de unitate, langa sediul Militiei, mai multi barbati imbracati in combinezoane de tanchisti de culoare neagra. Arat faptul ca am recunoscut cu certitudine ca sunt combinezoane de tanchisti deoarece si noi aveam tanchisti in unitate, iar combinezoanele lor erau identice cu cele ale indivizilor de pe bloc. Acestia carau ceva pe bloc, dar nu am vazut ce anume. Si manifestantii i-au vazut si au inceput sa spuna ca au fost adusi tanchistii sa ii impuste. „

  10. Lector II Says:

    @ Marius Mioc

    In raport cu declaratiile reproduse mai sus se impune in mod firesc intrebarea: carei institutii au apartinut, in conditiile anului 1989, persoanele imbracate in combinezoane negre de care fac vorbire martorii? Ori erau „turisti”?

    • mariusmioc Says:

      Personal sînt adversarul înfundării în mocirla speculaţiilor, prefer ca orice pas să fie făcut în temeiul dovezilor. Remarc însă în declaraţia pe care aţi reprodus-o expresia „combinezoane de tanchist” (martorul îşi afirmă chiar certitudinea asupra acestui aspect).

  11. Lector II Says:

    @ Marius Mioc

    De principiu, operatiunile speciale ale serviciilor secrete nu lasa urme sau, daca lasa, aceste urme nu trebuie sa duca la ele. Cand vedem astazi pe strada o persoana imbracata in uniforma de politist comunitar, afirmatia ca este politist comunitar exprima realitatea perceptiei. Dar politistul comunitar poate sa fie un cadru SRI camuflat, asa cum, de pilda, in 1989, in fata casei pastorului Laszlo Tokes era un lucrator USLA deghizat in militian.
    Realitatea perceptiei martorului plaseaza persoanele in combinezoane negre de la Sibiu in zona Armatei – tanchisti -, dar intrebarea este urmatoarea:cine avea in 1989 posibilitatea sa se camufleze in tanchisti? Asta, desigur, daca nu cumva au fost cu adevarat tanchisti!
    Declaratia martorului este, din punct de vedere judiciar, o proba, o dovada. Dar iata, pe exemplul cadrului USLA, cum adevarul judiciar poate sa difere de adevarul obiectiv. In ceea ce priveste evenimentele din 1989 trebuie sa avem in vedere tocmai distinctia dintre adevarul perceptiei si, respectiv, adevarul obiectiv.

  12. Iulian Nastasache Says:

    Daca operatiunile nu lasa urme, sau daca urmele lasate nu ne sunt de nici un folos, de ce am crede, domnule Lector, ca operatiunile respective au existat? Cum le deducem, daca nu avem din ce? Cu imaginatia? Extrapoland, avem motive serioase sa ne indoim de existenta serviciilor secrete. In lipsa urmelor, cu imaginatia putem lega orice cu orice. Putem accepta si ca adevarul obiectiv este inversul perceptiei. Am convingerea ca toti politistii comunitari de pe strada sunt deghizati.

  13. Lector II Says:

    @ Iulian Nastasache

    Omul este prizonierul formelor, provenite din perceptii. In cazul ADEVARULUI trebuie sa vorbim despre adevarul APARENT, dar si despre adevarul ADEVARAT, asadar despre adevarul de dincolo de forma.
    Acest din urma adevar este insusit de regula prin CREDINTA, dar poate fi dedus si pe cale logica, pornind de principiu de la NECESITATE. Asa, de pilda, serviciile secrete sunt necesare unui stat, dar activitatea lor imbraca adesea forme care nu conduc la adevarul adevarat. In deslegarea enigmei ce face obiectul discutiei noastre trebuie sa pornim de la o serie de premise logice, intre care si aceea ca orice actiune vizand inlaturarea lui Nicolae Ceausescu din fruntea partidului si statului trebuia astfel conceputa incat probabilitatea realizarii ei sa fie maxima si cu pierderi materiale si umane, respectiv cu turbulente statale minime. Or, o asemenea probabilitate nu putea fi atinsa decat daca operatiunea era „acoperita”, ceea ce numai Departamentul Securitatii Statului si Directia de Informatii a Armatei puteau realiza.
    Operatiunile „acoperite” nu lasa de regula in urma lor planuri scrise pe hartie, dar lasa urme – sau forme. Adevarul dincolo de forme nu poate fi aflat in astfel de cazuri decat prin intuitie, urmand apoi verificarea compatibilitatii urmelor cu acesta, precum si a intregii desfasurari a evenimentelor.
    Cand pentru adevarul adevarat candideaza doua versiuni verificate de urmele lasate – in cazul nostru, revolta spontana, respectiv revolta provocata -, trebuie sa privim mai departe, anume spre consecinte. Or, unele dintre consecinte nu au facut decat sa „acopere” , de pilda, o serie de actiuni si inactiuni cu caracter penal, ceea ce ne conduce spre a doua varianta – de ce, de pilda, s-au ascuns atatea lucruri, s-au falsificat atatea documente daca a fost o revolta spontana?

    • mariusmioc Says:

      @Lector II, falsificarea unor documente poate avea o mulţime de motive. Unul plauzibil este dorinţa celor care au săvîrşit fapte penale în decembrie 1989 să ascundă aceste fapte. Nu mi se pare necesar ca falsificarea de documente să urmeze un plan premergător evenimentelor. Tocmai căderea lui Ceauşescu a creat necesitatea ascunderii urmelor pentru acoliţii săi, deci planurile ascunderii faptelor puteau apărea în timpul evenimentelor, din dorinţa spontană dar comună a celor implicaţi de a scăpa de responsabilitate.
      Aş mai remarca că în România, comparativ cu Estul Europei, s-au realizat „turbulenţe statale maxime”, deci probabilitatea de care aţi vorbit nu s-a realizat. Ca exemple de realizare a schimbărilor politice din 1989 cu turbulenţe statale minime pot fi Ungaria, Cehoslovacia, RDG.

  14. Lector II Says:

    @ Marius Mioc

    Orice actiune „acoperita” are in vedere si stergerea urmelor, respectiv producerea unor urme care sa conduca anchetatorul, cercetatorul, spre alta cauza.
    E-adevarat ca in Romania schimbarile s-au produs cu turbulente, regula a fost insa ca acestea sa fie, cel putin pana la un punct, minime. Ceea ce s-a intamplat incepand cu dupa-amiaza zilei de 22.12.1989 face parte din alt plan decat cel initial.

  15. […] decembrie 1989: “Oraşul Piteşti poate să dispară complet de pe harta ţării!” – Brateş: La Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile militare – Alte înregistrări din emisiunea TVR din decembrie 1989 în pagina TVR în decembrie 1989 […]

  16. […] decembrie 1989: “Oraşul Piteşti poate să dispară complet de pe harta ţării!” – Brateş: La Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile militare – Marinescu: Securiştii trag asupra salvărilor. Brateş: La Sibiu armata cere ajutor, aviaţia […]

  17. […] pe tema anunţurilor făcute la TVR în decembrie 1989 despre evenimentele de la Sibiu: – Teodor Brateş: la Sibiu armata nu mai are muniţie. Trupele de securitate atacă unităţile milita… – George Marinescu: Securiştii trag asupra salvărilor. Teodor Brateş: La Sibiu armata cere […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s