Asociaţia “21 Decembrie” consideră nule deciziile Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti în cazurile foştilor generali Chiţac şi Stănculescu, în opinia preşedintelui organizaţiei instanţa civilă şi nu cea militară fiind competentă să judece solicitările de întrerupere a executării pedepselor.
Într-o conferinţă de presă de miercuri, preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie“, Teodor Mărieş, a afirmat că deciziile şi măsurile dispuse de magistraţii Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti (TMTB) în cazurile Stănculescu şi Chiţac “sînt lovite de nulitate absolută”.
Mărieş invocă în sprijinul afirmaţiei sale faptul că instanţa civilă şi nu cea militară ar fi fost competentă să se pronunţe asupra cererilor de întrerupere a pedepselor formulate de cei doi, după ce aceştia şi-au pierdut gradele militare, prin decizia definitivă a instanţei supreme.
“Judecătorii militari au încălcat decizia 610 a Curţii Constituţionale, care interzice ca civilii să fie judecaţi de instanţe militare. Cei doi nu mai sînt militari, deci cererile lor de întrerupere a executării pedepselor ar fi trebuit să fie judecate de o instanţă civilă şi nu de una militară. Este un act de indisciplină crasă şi de încălcare gravă a legii procesuale penale”, a afirmat Mărieş.
Nemulţumit de situaţie, acesta a anunţat că va reclama neregula procesuală atît procurorului general al României, cît şi Consiliului Superior al Magistraturii.
“Sesizăm Procurorul General şi-i cerem să intervină în proces şi să invoce necompetenţa Tribunalului Militar, aşa cum a hotărît Curtea Constituţională în 2007, procurorul fiind dator să apere principiul legalităţii interpretării executării pedepsei şi a oricăror măsuri legate de executarea acesteia. Este o perioadă grea pentru justiţia din România şi sîntem sub monitorizare. Din acest motiv nu putem lăsa nesancţionat acest grav derapaj de la procedura normală, această încălcare flagrantă a legii”, a spus Mărieş.
Preşedintele organizaţiei nonguvernamentale a precizat că nu are nimic împotriva deciziei de întrerupere a executării pedepsei în cazul fostului general Mihai Chiţac şi nici împotriva măsurii de refacere a expertizei medico-legale dispuse de instanţa militară, el contestînd însă calitatea instanţei care a dispus în cazurile celor doi.
“Nu avem nimic cu aceşti oameni. Dacă sunt bolnavi şi specialiştii spun că nu se pot trata în penitenciar, să fie eliberaţi pentru a se trata. Le dorim sănătate. Problema noastră este însă modul, procedura folosită pentru a lua aceste decizii”, a conchis Mărieş.
Activitatea de investigare şi aflare a adevărului în legătură cu revoluţia română din decembrie 1989, a constituit şi constituie o preocupare prioritară a organelor Procuraturii. (…)
În zona Televiziunii Române, în investigarea şi cercetarea evenimentelor, pentru stabilirea adevărului, a acţionat un colectiv de procurori şi ofiţeri de poliţie, colectiv ce s-a format în luna ianuarie 1990 şi a fost coordonat de procurorul militar maiorul de justiţie Artur Dumitrescu, în prezent transferat la Ministerul de Interne, şi de procurorul civil Silvestru Boeru, actualmente maior de justiţie, procuror militar în cadrul Direcţiei Procuraturilor Militare.
Munca de investigare s-a desfăşurat pe teren, în incinta şi sediul Televiziunii Române precum şi în perimetrul exterior acestei instituţii.
Sintetizarea materialelor şi audierilor de martori ori suspecţi s-au efectuat la sediul Procuraturii Generale.
Au fost efectuate investigaţii în imobilele din jurul Televiziunii, iar urmele materiale de probă au fost fixate prin fotografiere ori filmări video. De asemenea, au fost audiate persoanele ce locuiesc în aceste imobile în oferirea de detalii privind riposta prin foc asupra sediului Televiziunii Române, exercitat din perimetrul exterior.
Organele procuraturii nu au găsit şi nici nu li s-au predat mijloace de probă de natură a duce la concluzia folosirii unor arme sofisticate ori de diversiune.
Au fost audiate aproximativ 1500 persoane (civili sau militari), începînd cu cadrele militare care au condus operaţiunile de apărare, respectiv colonelul Oană Marin, lt. colonel Croitoru Ilie, general maior (rezervă) Tudor Nicolae, contraamiralul Dumitrescu (Cico). Au fost audiate de asemenea cadre militare şi militari din U.M. 01842 Boteni, unitate care a asigurat în principal apărarea zonei Televiziunii Române.
Au fost identificaţi 62 morţi, cauza principală a morţii fiind plăgi prin împuşcare.
Dintre persoanele suspecte au reţinut atenţia locotenentul colonel Vasiliu de la M[arele] St[at] M[ajor] care, cu un cuţit a intenţionat să-l lovească pe generalul maior (rezervă) Tudor Nicolae, însă l-a rănit grav pe directorul general adjunct al TVR, domnul Traian Puşcaşu. S-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de ofiţerul în cauză deoarece, pe calea unei expertize medico-legale psihiatrice, s-a stabilit că este fără discernămînt. De asemenea, a reţinut atenţia sergentul Duţu Silviu din U.M. 0530 Bucureşti, originar din oraşul Mizil care, cu o armă automată, a tras asupra unui tanc aparţinînd U.M. 01210, pe care se aflau maior Roşca şi plutonier Dobre. Cauza este în curs de cercetare.
Celelalte persoane reţinute ca suspecte în zona TVR au fost eliberate de generalul maior (rezervă) Tudor Nicolae. Parte dintre aceste persoane au fost identificate de către organele procuraturii, stabilindu-se pînă în prezent că nu au comis acte de terorism.
Activitatea de investigare continuă prin identificarea a noi mijloace de probă ca şi de noi martori, ori prin aprofundarea probelor deja existente pentru stabilirea vinovaţilor şi tragerea acestora la răspundere. (…)
Procuror militar Maior de justiţie Silvestru Boeru
(din nota Procuraturii Generale – colectivul Televiziune, publicată în cartea „Revoluţia română în direct” editată de TVR în 1990 sub coordonarea lui Mihai Tatulici, pag. 331-332)
Referitor la acţiunile „teroriste” împotriva Televiziunii Române, urmăreşte înregistrările video (ordine cronologică):
Telespectatorilor li se explică primejdiile care îi pîndesc pe lucrătorii televiziunii. Filmarea e din 24 decembrie 1989, transmiterea ei de către TVR foarte probabil din aceeaşi dată sau din 25 decembrie.
Transcriere înregistrare:
Imagini din preajma televiziunii, comentarii din studiou. Chipurile celor care comentează nu se văd. Pe ecran apare data 24.12.89 ora 15:42.
00:08 Petre Popescu?: Iată clădirile din preajma televiziunii, cele în care, din care se trage asupra localului televiziunii. Iată vajnicii noştri apărători la datorie. Auziţi şi dumneavoastră, ici-colo foc răzleţ tras de aceşti bandiţi, care nu mai pot fi numiţi oameni, s-au produs incendii. Unităţile noastre armate caută să protejeze instituţia din care vă vorbim, caută să anihileze acţiunile josnice ale bandiţilor.
00:57 George Marinescu?: Precum vedeţi, punctele de atac sînt numeroase şi ele trebuie anihilate rînd pe rînd. Aceşti criminali acţionează, se pare, în grupuri destul de mici. Se postează, circulă prin canale numai de ei ştiute, prin subterane sau protejat de întunericul nopţii şi apar acolo unde nici nu gîndeşti: pe terasele clădirilor, la etajele părăsite de locatari şi trag, trag fără încetare.
01:35 Petre Popescu?: Iată şi o stradă vecină televiziunii. Desigur, circulaţia este complet întreruptă în această porţiune. Avanposturile noastre protejează totuşi cetăţenii care din diferite motive sînt obligaţi să treacă prin aceste părţi.
02:13 George Marinescu?: Auziţi rafale, rafale. Dar toate acestea, precum vedeţi, nu i-au împiedicat pe lucrătorii televiziunii, redactori, comentatori, prezentatori, tehnicieni.
02:28 Petre Popescu?: Ceasul aparatului de filmat arată 15 şi 53 de minute, dar vă asigurăm că această situaţie a continuat încă de la 7 dimineaţa. Nu vă spunem canonada care a fost în timpul nopţii.
02:42 George Marinescu: Spuneam că toate aceste tiruri, încercările de a lovi chiar lucrători, pe militarii care fac de pază, gărzile patriotice care fac de pază şi apără televiziunea, nu ne-au împiedicat, chiar dacă de aici din studio şi sîntem convinşi că aţi auzit şi dumneavoastră în timp ce transmiteam, bubuitul exploziilor, tirurile de arme automate. Toate acestea, repet, nu ne-au împiedicat şi nu ne vor împiedica să ne facem cu cinste datoria de gazetari români revoluţionari, pentru a transmite întregii ţări, întregii lumi, adevărul acestor zile, adevărul din care se naşte România nouă, democrată, liberă şi independentă.
03:34 Petre Popescu?: Iată intrarea principală a televiziunii, păzită de data aceasta …
03:41 George Marinescu: Sînt luate evidente măsuri de securitate, pentru a nu da posibilitate nici unui criminal să poată penetra, deşi s-a întîmplat să penetreze, protejaţi de întuneric în clădirea televiziunii, pînă la urmă au fost …
Citiţi mîine, pe acest blog: Rezultatul investigaţiilor procuraturii referitoare la acţiunile teroriste din zona Televiziunii.
Teodor Brateş explică iar telespectatorilor că iarăşi televiziunea este atacată, este în pericol.
Transcriere înregistrare:
00:00 Mulţime scandînd „Libertate!” (probabil, în curtea televiziunii, este noapte)
00:14 Scandări „nu plecăm!”
00:19 Teodor Brateş (comentariu din studio, nu se vede în imagine): Ceea ce vedeţi acum, stimaţi telespectatori, (se văd şi aud focuri de armă) este foarte asemănător, extrem de asemănător, la fel de dramatic cu ce se întîmplă acum, în aceste momente, la televiziune. Din nou televiziunea este atacată. Din nou este în pericol televiziunea. Poate se aud împuşcăturile de afară (imaginea s-a mutat pe un culoar din interiorul televiziunii, se văd ostaşi înarmaţi). Este necesar să se ia măsuri hotărîte pentru apărarea televiziunii.
00:48 Victor Ionescu (comentariu din studio, nu se vede în imagine): Să vină noi forţe de sprijin pentru aceşti oameni care au luptat o dimineaţă întreagă în apărarea unei instituţii care caută să spună adevărul, atîta vreme ţinut sub obroc.
00:58 Scandări „nu plecăm!” (imaginile sînt iar din curtea televiziunii)
01:00 Teodor Brateş (comentariu din studio, nu se vede în imagine): Situaţia se agravează în ultimele minute şi este necesar sprijin. O spunem cu toată responsabilitatea, şi cunoaşteţi dumneavoastră, în aceste ore, că ne-am străduit să fim responsabili în tot ceea ce spunem, în tot ceea ce facem. Se impun măsuri hotărîte pentru apărarea televiziunii.
Au fost şterse mai multe articole publicate în perioada 22-28 decembrie 1989. Principala suspectă e fiică-mea, care s-a jucat la calculatorul nesupravegheat, în care fusesem logat pe blog. În memoria cache a google articolele mai pot fi încă găsite şi de acolo încerc să le recuperez. La republicare voi pune aceeaşi dată ca la publicarea iniţială, pentru a se păstra lincurile. Mai greu e cu articolele care nu fuseseră publicate, ci doar planificate, şi pe care trebuie să le scriu din nou. Dacă cineva ştie vreo modalitate mai eficientă de a recupera articolele (de pildă, de a-mi readuce blogul la starea la care se afla într-o anumită dată şi oră) îl rog să mă ajute.
Actualizare (29 decembrie, ora 1:15 noaptea): Am republicat articolele care fuseseră şterse, textele le-am recuperat din memoria cache a google şi lincurile le-am reintrodus manual. Ar trebui să funcţioneze şi permalincurile către aceste articole, căci am dat articolelor data şi adresa web iniţială. Rog să mi se semnaleze dacă sînt probleme. Am pierdut comentariile la articolele şterse şi articolele planificate (aveam planificarea făcută pînă în 5 ianuarie). În total au fost 9 articole şterse şi acum republicate, de la „TVR 22 decembrie 1989. Brateş: Se face apel la comenduirea garnizoanei Braşov pentru a ieşi unităţile armate în oraş (video)” (publicat pe 22 decembrie 1989) pînă la „28 decembrie 1989 – doborîrea avionului Bucureşti-Belgrad care avea un singur pasager: reporterul englez Ian Parry” (publicat pe 27 decembrie 1989).
În 28 decembrie 1989 s-a petrecut o catastrofă aviatică ciudată: avionul Bucureşti-Belgrad a fost doborît datorită “impactului cu un obiect dur”, cum a stabilit comisia de anchetă. Au murit cu acel prilej 6 membri ai echipajului şi singurul pasager: reporterul englez de 24 de ani Ian Parry, angajat al ziarului “Sunday Times”, care “făcuse mai multe filme şi fotografii la Comitetul Central PCR în timpul revoluţiei”, după cum aflăm dintr-un articol de Ondine Gherguţ. Articolul respectiv se referă la familia pilotului Valer Jurcovan, care a murit şi el cu acel prilej, familie care pare urmărită de blestem: tatăl pilotului, Cezar Jurcovan, la rîndul său fost pilot, a murit într-un accident de maşină în 1995, după ce primise ameninţări fiindcă investiga moartea fiului său, iar soţia, Doina Jurcovan, stewardesă, a murit într-un alt accident de avion în 1995.
Cauza prăbuşirii avionului cu Ian Parry este o rachetă trasă de la o unitate militară din Boteni, dar vinovăţiile exacte nu s-au stabilit. Zborul fusese autorizat, iar avionul era pe traseul corect, totuşi a fost doborît. În 28 decembrie 1989, la 3 zile după executarea lui Ceauşescu, chiar şi luptele cu “teroriştii” se mai domoliseră, Ian Parry a fost printre ultimele victime ale revoluţiei române. Chiar dacă ar fi existat bănuieli legate de acel avion, acesta trebuia somat. “Dacă nu răspundea somaţiei, avionul trebuia încadrat de avioane militare şi iar somat. Dacă nu răspundea nici la această somaţie, avionul putea fi doborît doar la ordinul Comandantului Suprem al Forţelor Armate, care la acea oră era Ion Iliescu”, scrie Ondine Gherguţ.
Poate prima investigaţie ziaristică legată de Ian Parry a făcut-o Cristina Paţ în revista “Zig-Zag” nr. 24 din 21 august 1990. Articolul Cristinei Paţ este prezentat în facsimil mai sus.
Un eveniment în mare parte ignorat de istoriografia românească este încercarea de răsturnare a regimului Iliescu desfăşurată în 26 decembrie 1989, imediat după executarea cuplului Ceauşescu.
În condiţiile luptei “antiteroriste” începută în seara de 22 decembrie 1989 a cîrcoti împotriva noilor conducători părea deplasat, cînd televiziunea şi radioul anunţau primejdia iminentă de reîntoarcere la putere a lui Ceauşescu, care ar dispune de detaşamente loiale numărînd mii de luptători. Odată împuşcaţi soţii Ceauşescu nemulţumirile faţă de noua conducere, dar şi faţă de ciudăţeniile pretinsei lupte antiteroriste care fuseseră deja sesizate de unii participanţi direcţi la evenimente, au putut izbucni. În 26 decembrie 1989 un grup de revoluţionari au încercat organizarea unui miting în Piaţa Palatului cu scopul răsturnării de la putere a regimului Iliescu. Despre aceasta a scris Crina Nedelcu într-un articol din revista “Zig-Zag” nr. 13/1990.
Mihai Trifu, unul din organizatorii respectivului miting, povestea ziaristei: “Mie mi s-a părut de atunci cusut cu aţă albă. Se trăgea într-o parte şi ni se spunea: trageţi acolo, că sînt terorişti! Şi aproape imediat ieşeau de acolo soldaţi cu steaguri. Personal n-am văzut nici un terorist român sau străin. Se auzeau 2-3 focuri şi armata trăgea 20 de minute”.
“Vreţi să spuneţi că atunci aţi vrut să contestaţi guvernul nou ales?”, întreabă reporteriţa, iar Mihai Trifu răspunde: “Da (…) Am vrut să adunăm oamenii ca pe 22. Am trimis din Palat oameni consideraţi “de ordine”, luptători din CC. Au plecat înstaţiile de metrou, pe străzi, au încercat să aducă unii oameni care îi ştiau că au luptat cu noi”.
Mitingul nu s-a putut organiza căci “s-a anunţat atunci prin radio, TV, prin difuzoarele din staţiile de metrou, să nu meargă nimeni pentru că e o capcană de-a teroriştilor, şi chiar le-au spus cetăţenilor să-i prindă şi să-i predea pe cei care cheamă oamenii la un astfel de miting”, aflăm din articol. Iată deci, cît de folositori au fost teroriştii pentru menţinerea la putere a lui Ion Iliescu.
În prezent, episodul 26 decembrie 1989 se doreşte şters din istoria revoluţiei din 1989. În revista “de nivel academic” “Clio 1989″ nr. 1/2005, editată de Institutul Revoluţiei Române şi comentată deja pe acest blog, Georgiana Scurtu scrie că “primul moment de tensiune din viaţa societăţii româneşti postdictatoriale a fost 12 ianuarie 1990″ (pag. 143). Ion Iliescu, în cartea “Revoluţie şi reformă” (deasemeni comentată pe acest blog), scria: “Cei care ne (şi mă) acuză de a fi simulat un început de război civil, pentru a prelua puterea şi a o consolida, o fac cu rea credinţă şi de pe poziţii politice vădit partizane; ei ar trebui (…) să dea o explicaţie logică unei atitudini cel puţin surprinzătoare: în acel moment, nimeni nu contesta nici persoana mea, nici Consiliul Frontului Salvării Naţionale (…) Noua putere, avînd din prima clipă controlul armatei şi al forţelor de ordine, nu văd de ce s-ar fi pus în pericol, stîrnind tulburări care n-ar fi putut decît compromite o poziţie deja dobîndită şi unanim recunoscută” (pag. 39, ediţia întîi a cărţii, Redacţia publicaţiilor pentru străinătate, 1993). După cum se vede, afirmaţia domnului Iliescu, că CFSN-ul şi persoana dumnealui erau necontestate şi unanim recunoscute nu corespunde adevărului istoric.
Actualizare (1 noiembrie 2013): legătură corectă la videoclip youtube
După atîtea vorbe despre terorişti era cazul să fie arătat telespectatorilor şi un terorist în carne şi oase. Îl puteţi vedea în înregistrarea de mai jos, numele său este Dan Marin. Data exactă de difuzare a acestui fragment n-o cunosc, dar nu e 22 decembrie, cel mai probabil s-a difuzat în 23 decembrie 1989. După ce teroristul a fost prezentat norodului, Teodor Brateş mai subliniază o dată primejdia în care se află Televiziunea, încercuită de “bandiţi”. Victor Ionescu îi ţine isonul.
Transcriere înregistrare:
00:01 Teodor Brateş: O clipă, o clipă vă rugăm. Vedeţi cine este aici în studiou. Este prinţişorul moştenitor, Nicu Ceauşescu. Cel care la recentul congres, la această parodie de congres, a cîntat osanale tăticului şi mămichii. Cu neruşinare, pur şi simplu! Sigur, nu e cazul să ne vorbească. Am vrut doar să vă informăm c-a fost prins. Şi va fi supus judecăţii poporului. Trebuie să fie judecat legal, de către popor.
00:31 Emil Dumitrescu (”Cico”): Permiteţi-mi să vă spun, dragi concetăţeni, că a venit singur să se predea. L-au adus trei tovarăşi, care sînt aici în spate. Vă rog poftiţi în faţă ca poporul să vă vadă.
00:49 Tînăr: Trebuie să mulţumim oamenilor care ne-au înţeles şi au vrut neapărat ca să-l vadă la televiziune, să ştie toată ţara că este aici, că nu sînt zvonuri.
00:58 Teodor Brateş: Şi că este arestat.
00:59 Tînăr: Că este arestat. Ne-a mărturisit, în momentul în care l-am scos din maşină, că este Nicu Ceauşescu şi că a avut ostateci, că a luat ostateci copii. Ne-a mărturisit! (Nicu Ceauşescu face un gest de tăgadă) Minte din nou cum a minţit întotdeauna! (se suprapune cu Teodor Brateş) Pentru acest lucru l-am protejat ca să vorbească.
01:14 Teodor Brateş: Lăsaţi asta pe seama, lăsaţi lucrul acesta pe seama judecăţii.
01:19 Emil Dumitrescu (”Cico”): Legea va stabili. Vă rugăm dragi cetăţeni, dragi prieteni. Noi, fiindcă sîntem oameni umani, aşa ne-au învăţat moşii şi strămoşii noştri, nu ne vom da la nici un fel de act ostil acestui prizonier. Îl vom trata ca un prizonier care va fi judecat de către legile poporului nostru.
01:49 Tînăr: Şi după faptele pe care…
01:50 Emil Dumitrescu (”Cico”): Vă rog, vom analiza, va veni momentul cînd vom analiza faptele care le-a făcut şi cu ce-i vinovat şi cu ce este nevinovat. Dar vă rugăm foarte mult: să nu cumva să încerce cineva în această perioadă, să se dea la acte care sînt necontrolate (glas: că oricum l-am salvat). Noi (glas: noi l-am adus întreg) îl avem aici lîngă noi. A mărturisit că a plecat de la Sibiu şi a dat ordin comandantului securităţii din Sibiu să nu tragă. (glasuri: minte!) Asta-i versiunea pe care o spune. Vom verifica-o.
02:27 Bărbat: Pierdem prea mult timp cu el. Nu mai discutăm atîta.
02:30 Tînăr: A mărturisit că a luat ostateci copii. A mărturisit! (glas: să ne spună două cuvinte) Să ne spună două cuvinte!
02:37 Glasuri: Nu, nu, nu. Linişte, nu vorbeşte criminalul! Tiranii au vorbit destul! Gata.
Mai jos înregistrarea cuvîntării de la TVR a lui Ion Iliescu în care acesta anunţă programul FSN şi anunţă componenţa CFSN cu adăugirea “lista rămîne deschisă”. Prin “lista rămîne deschisă” Iliescu a putut apoi completa CFSN cu oameni din judeţe care i-au fost credincioşi, dizidenţii şi revoluţionarii care fuseseră pe baricade ajungînd rapid minoritari în CFSN.
De remarcat înfiinţarea unui “Consiliu Militar Superior” care să coordoneze armata şi Ministerul de Interne. Anume acest Consiliu a fost în fapt responsabil de aşa-zisa luptă antiteroristă.
Transcriere înregistrare:
00:02 În studiou intră un grup printre care recunosc pe Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Dumitru Mazilu, Mihail Lupoi, Silviu Brucan…
00:24 Ion Iliescu: Dragi concetăţeni. Am primit mandatul ca să dau citire comunicatului către ţară al recent constituitului Consiliu al Frontului Salvării Naţionale. Cetăţeni şi cetăţene. Trăim un moment istoric. Clanul Ceauşescu, care a dus ţara la dezastru a fost eliminat de la putere. Cu toţii ştim şi recunoaştem că victoria de care se bucură întreaga ţară este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate naţionalităţile, şi în primul rînd al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit cu preţul sîngelui sentimentul demnităţii naţionale. Un merit deosebit îl au cei care ani de zile şi-au pus în pericol şi viaţa protestînd împotriva tiraniei. Se deschide o pagină nouă în viaţa politică şi economică a României. În acest moment de răscruce, am hotărît să ne constituim în Frontul Salvării Naţionale, care se sprijină pe armata română şi care grupează toate forţele sănătoase ale ţării, fără deosebire de naţionalitate, toate organizaţiile şi grupările care s-au ridicat cu curaj în apărarea libertăţii şi demnităţii în anii tiraniei totalitare. Scopul Frontului Salvării Naţionale este instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român. Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite. Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea. Întreaga putere în stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior care coordonează întreaga activitate a armatei şi a unităţilor Ministerului de Interne. Toate ministerele şi organele centrale, în actuala lor structură, îşi vor continua activitatea normală, subordonîndu-se Frontului Salvării Naţionale, pentru a asigura desfăşurarea normală a întregii vieţi economice şi sociale. În teritoriu se vor constitui consilii judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale ale Frontului Salvării Naţionale, ca organe ale puterii locale. Miliţia este chemată, ca împreună cu comitetele cetăţeneşti, să asigure ordinea publică. Aceste organe locale vor lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aprovizionării populaţiei cu alimente, cu energie electrică, cu căldură şi apă, pentru asigurarea transportului public, a asistenţei medicale şi a întregii reţele comerciale. Ca program, Frontul propune următoarele:
1. Abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernare. (aplauze)
2. Organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie.
3. Separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat şi alegerea tuturor conducătorilor politici pentru unul sau cel mult două mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viaţă! Consiliul Frontului Salvării Naţionale propune ca ţara să se numească în viitor România (aplauze, scandări: “România!”). Un comitet de redactare a noii constituţii va începe să funcţioneze imediat.
4. Restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată şi promovarea liberei iniţiative şi a competenţei în conducerea tuturor sectoarelor economice.
5. Restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii producţii ţărăneşti.
6. Reorganizarea învăţămîntului românesc potrivit cerinţelor contemporane. Reaşezarea structurilor învăţămîntului pe baze democrate şi umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atîtea daune poporului român şi promovarea adevăratelor valori ale umanităţii. Eliminarea minciunii şi a imposturii şi statuarea unor criterii de competenţă şi justiţie în toate domeniile de activitate. Aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale. Trecerea presei, radioului şi televiziunii, din mîinile unei familii despotice în mîinile poporului.
7. Respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale şi asigurarea deplinei lor egalităţi în drepturi cu românii.
8. Reorganizarea întregului comerţ al ţării pornind de la cerinţele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaţiei României. În acest scop vom pune capăt exportului de produse agro-alimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordînd prioritate satisfacerii nevoilor de căldură şi lumină ale oamenilor.
9. Întreaga politică externă a ţării să servească promovării bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrîndu-se în procesul de construire a unei Europe unite, casă comună a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internaţionale ale României, şi în primul rînd cele privitoare la Tratatul de la Varşovia.
10. Promovarea unei politici interne şi externe subordonată nevoilor şi intereselor dezvoltării fiinţei umane, respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare liberă.
Constituindu-ne în acest Front, sîntem ferm hotărîţi să facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civilă în România, garantînd triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor locuitorilor ţării. În mod provizoriu, în componenţa Consiliului intră următorii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, Laszlo Tokes, Dumitru Mazilu, Dan Deşliu, generalul Ştefan Guşe, generalul Victor Stănculescu, Aurel Dragoş Munteanu, Corneliu Mănescu, Alexandru Bîrlădeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Marţian, căpitanul Lupoi Mihail, generalul Voinea, căpitanul de rangul unu Dumitrescu Emil, Neacşa Vasile, Ciontu Cristina, Baciu Marian, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Negruţiu Paul, Manole Gheorghe, Cazimir Ionescu, Adrian Sîrbu, Cîrjan Constantin, Domocoş Gheza, Magdalena Ionescu, Marian Mierlă, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Bucurescu Valeriu. Şi Ion Iliescu, dacă sînteţi de acord. Deocamdată este deci o structură provizorie, gîndită într-un mod foarte operativ. Lista rămîne deschisă. Nu aceasta este componenţa consiliului completă, ci doar am menţionat cîteva nume de oameni a căror nume sînt legate de transformările pe care le cunoaşte ţara. Oameni care au demonstrat spirit de sacrificiu în anii tiraniei, tineri care în aceste zile au fost pe baricade, care şi-au pus viaţa în pericol, reprezentanţi ai muncitorilor, ai studenţilor, ai intelectualităţii, ai armatei, deci acele forţe care au fost active, prezente în procesul de instaurare a noului regim al puterii. Lista rămîne deci deschisă. Aşteptăm încă de mîine propuneri din partea tuturor categoriilor şi forţelor sociale care au luptat şi au învins, pentru a putea completa componenţa consiliului. Acesta a fost mandatul pe care l-am primit, acesta este o primă formă de comunicat şi de platformă-program a noului organism al puterii de stat din România (aplauze)
10:39 Mira TVR şi imnul naţional “Tricolorul”
Blogul lui Marius Mioc 