Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Asociaţia „21 Decembrie” Bucureşti: Deciziile Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti referitoare la Chiţac şi Stănculescu sînt nule Decembrie 31, 2008


Asociaţia „21 Decembrie” din Bucureşti contestă decizia Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti legată de eliberarea lui Chiţac şi refacerea expertizei medico-legale pentru Stănculescu:

Asociaţia “21 Decembrie” consideră nule deciziile Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti în cazurile foştilor generali Chiţac şi Stănculescu, în opinia preşedintelui organizaţiei instanţa civilă şi nu cea militară fiind competentă să judece solicitările de întrerupere a executării pedepselor.

Într-o conferinţă de presă de miercuri, preşedintele Asociaţiei “21 Decembrie“, Teodor Mărieş, a afirmat că deciziile şi măsurile dispuse de magistraţii Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti (TMTB) în cazurile Stănculescu şi Chiţac “sînt lovite de nulitate absolută”.

Mărieş invocă în sprijinul afirmaţiei sale faptul că instanţa civilă şi nu cea militară ar fi fost competentă să se pronunţe asupra cererilor de întrerupere a pedepselor formulate de cei doi, după ce aceştia şi-au pierdut gradele militare, prin decizia definitivă a instanţei supreme.

“Judecătorii militari au încălcat decizia 610 a Curţii Constituţionale, care interzice ca civilii să fie judecaţi de instanţe militare. Cei doi nu mai sînt militari, deci cererile lor de întrerupere a executării pedepselor ar fi trebuit să fie judecate de o instanţă civilă şi nu de una militară. Este un act de indisciplină crasă şi de încălcare gravă a legii procesuale penale”, a afirmat Mărieş.

Nemulţumit de situaţie, acesta a anunţat că va reclama neregula procesuală atît procurorului general al României, cît şi Consiliului Superior al Magistraturii.

“Sesizăm Procurorul General şi-i cerem să intervină în proces şi să invoce necompetenţa Tribunalului Militar, aşa cum a hotărît Curtea Constituţională în 2007, procurorul fiind dator să apere principiul legalităţii interpretării executării pedepsei şi a oricăror măsuri legate de executarea acesteia. Este o perioadă grea pentru justiţia din România şi sîntem sub monitorizare. Din acest motiv nu putem lăsa nesancţionat acest grav derapaj de la procedura normală, această încălcare flagrantă a legii”, a spus Mărieş.

Preşedintele organizaţiei nonguvernamentale a precizat că nu are nimic împotriva deciziei de întrerupere a executării pedepsei în cazul fostului general Mihai Chiţac şi nici împotriva măsurii de refacere a expertizei medico-legale dispuse de instanţa militară, el contestînd însă calitatea instanţei care a dispus în cazurile celor doi.

“Nu avem nimic cu aceşti oameni. Dacă sunt bolnavi şi specialiştii spun că nu se pot trata în penitenciar, să fie eliberaţi pentru a se trata. Le dorim sănătate. Problema noastră este însă modul, procedura folosită pentru a lua aceste decizii”, a conchis Mărieş.

 

Investigaţiile procuraturii despre luptele de la Televiziune


Activitatea de investigare şi aflare a adevărului în legătură cu revoluţia română din decembrie 1989, a constituit şi constituie o preocupare prioritară a organelor Procuraturii. (…)

În zona Televiziunii Române, în investigarea şi cercetarea evenimentelor, pentru stabilirea adevărului, a acţionat un colectiv de procurori şi ofiţeri de poliţie, colectiv ce s-a format în luna ianuarie 1990 şi a fost coordonat de procurorul militar maiorul de justiţie Artur Dumitrescu, în prezent transferat la Ministerul de Interne, şi de procurorul civil Silvestru Boeru, actualmente maior de justiţie, procuror militar în cadrul Direcţiei Procuraturilor Militare.

Munca de investigare s-a desfăşurat pe teren, în incinta şi sediul Televiziunii Române precum şi în perimetrul exterior acestei instituţii.

Sintetizarea materialelor şi audierilor de martori ori suspecţi s-au efectuat la sediul Procuraturii Generale.

Au fost efectuate investigaţii în imobilele din jurul Televiziunii, iar urmele materiale de probă au fost fixate prin fotografiere ori filmări video. De asemenea, au fost audiate persoanele ce locuiesc în aceste imobile în oferirea de detalii privind riposta prin foc asupra sediului Televiziunii Române, exercitat din perimetrul exterior.

Organele procuraturii nu au găsit şi nici nu li s-au predat mijloace de probă de natură a duce la concluzia folosirii unor arme sofisticate ori de diversiune.

Au fost audiate aproximativ 1500 persoane (civili sau militari), începînd cu cadrele militare care au condus operaţiunile de apărare, respectiv colonelul Oană Marin, lt. colonel Croitoru Ilie, general maior (rezervă) Tudor Nicolae, contraamiralul Dumitrescu (Cico). Au fost audiate de asemenea cadre militare şi militari din U.M. 01842 Boteni, unitate care a asigurat în principal apărarea zonei Televiziunii Române.

Au fost identificaţi 62 morţi, cauza principală a morţii fiind plăgi prin împuşcare.

Dintre persoanele suspecte au reţinut atenţia locotenentul colonel Vasiliu de la M[arele] St[at] M[ajor] care, cu un cuţit a intenţionat să-l lovească pe generalul maior (rezervă) Tudor Nicolae, însă l-a rănit grav pe directorul general adjunct al TVR, domnul Traian Puşcaşu. S-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de ofiţerul în cauză deoarece, pe calea unei expertize medico-legale psihiatrice, s-a stabilit că este fără discernămînt. De asemenea, a reţinut atenţia sergentul Duţu Silviu din U.M. 0530 Bucureşti, originar din oraşul Mizil care, cu o armă automată, a tras asupra unui tanc aparţinînd U.M. 01210, pe care se aflau maior Roşca şi plutonier Dobre. Cauza este în curs de cercetare.

Celelalte persoane reţinute ca suspecte în zona TVR au fost eliberate de generalul maior (rezervă) Tudor Nicolae. Parte dintre aceste persoane au fost identificate de către organele procuraturii, stabilindu-se pînă în prezent că nu au comis acte de terorism.

Activitatea de investigare continuă prin identificarea a noi mijloace de probă ca şi de noi martori, ori prin aprofundarea probelor deja existente pentru stabilirea vinovaţilor şi tragerea acestora la răspundere. (…)

Procuror militar
Maior de justiţie Silvestru Boeru

(din nota Procuraturii Generale – colectivul Televiziune, publicată în cartea „Revoluţia română în direct” editată de TVR în 1990 sub coordonarea lui Mihai Tatulici, pag. 331-332)

Referitor la acţiunile „teroriste” împotriva Televiziunii Române, urmăreşte înregistrările video (ordine cronologică):

Brateş: Au pus bombe aici la Televiziune
Lupoi: Armata va trimite blindate pentru apărarea televiziunii. Brateş: Coloane blindate, detaşamente teroriste criminale, se îndreaptă spre televiziune
Ţugui: Spre televiziune înaintează 2000 de terorişti. Ajutaţi-ne, ieşiţi populaţia, să ne apere cineva!
Marinescu: Bombă în subsolul Televiziunii!
Colonelul inginer Colţ explică despre dispozitivul infernal de la TVR
Teroristul Dan Marin prezentat la TVR. Brateş: Televiziunea e în pericol, e încercuită de aceşti bandiţi. Cerem urgent armata să intervină!
Brateş: Din nou televiziunea este atacată. Din nou este în pericol televiziunea
Bubuitul exploziilor, tirurile de arme automate, nu ne-au împiedicat şi nu ne vor împiedica să ne facem cu cinste datoria de gazetari români revoluţionari!

 

Bubuitul exploziilor, tirurile de arme automate, nu ne-au împiedicat şi nu ne vor împiedica să ne facem cu cinste datoria de gazetari români revoluţionari (video) Decembrie 30, 2008


Telespectatorilor li se explică primejdiile care îi pîndesc pe lucrătorii televiziunii. Filmarea e din 24 decembrie 1989, transmiterea ei de către TVR foarte probabil din aceeaşi dată sau din 25 decembrie.

Transcriere înregistrare:
Imagini din preajma televiziunii, comentarii din studiou. Chipurile celor care comentează nu se văd. Pe ecran apare data 24.12.89 ora 15:42.
00:08 Petre Popescu?: Iată clădirile din preajma televiziunii, cele în care, din care se trage asupra localului televiziunii. Iată vajnicii noştri apărători la datorie. Auziţi şi dumneavoastră, ici-colo foc răzleţ tras de aceşti bandiţi, care nu mai pot fi numiţi oameni, s-au produs incendii. Unităţile noastre armate caută să protejeze instituţia din care vă vorbim, caută să anihileze acţiunile josnice ale bandiţilor.
00:57 George Marinescu?: Precum vedeţi, punctele de atac sînt numeroase şi ele trebuie anihilate rînd pe rînd. Aceşti criminali acţionează, se pare, în grupuri destul de mici. Se postează, circulă prin canale numai de ei ştiute, prin subterane sau protejat de întunericul nopţii şi apar acolo unde nici nu gîndeşti: pe terasele clădirilor, la etajele părăsite de locatari şi trag, trag fără încetare.
01:35 Petre Popescu?: Iată şi o stradă vecină televiziunii. Desigur, circulaţia este complet întreruptă în această porţiune. Avanposturile noastre protejează totuşi cetăţenii care din diferite motive sînt obligaţi să treacă prin aceste părţi.
02:13 George Marinescu?: Auziţi rafale, rafale. Dar toate acestea, precum vedeţi, nu i-au împiedicat pe lucrătorii televiziunii, redactori, comentatori, prezentatori, tehnicieni.
02:28 Petre Popescu?: Ceasul aparatului de filmat arată 15 şi 53 de minute, dar vă asigurăm că această situaţie a continuat încă de la 7 dimineaţa. Nu vă spunem canonada care a fost în timpul nopţii.
02:42 George Marinescu: Spuneam că toate aceste tiruri, încercările de a lovi chiar lucrători, pe militarii care fac de pază, gărzile patriotice care fac de pază şi apără televiziunea, nu ne-au împiedicat, chiar dacă de aici din studio şi sîntem convinşi că aţi auzit şi dumneavoastră în timp ce transmiteam, bubuitul exploziilor, tirurile de arme automate. Toate acestea, repet, nu ne-au împiedicat şi nu ne vor împiedica să ne facem cu cinste datoria de gazetari români revoluţionari, pentru a transmite întregii ţări, întregii lumi, adevărul acestor zile, adevărul din care se naşte România nouă, democrată, liberă şi independentă.
03:34 Petre Popescu?: Iată intrarea principală a televiziunii, păzită de data aceasta …
03:41 George Marinescu: Sînt luate evidente măsuri de securitate, pentru a nu da posibilitate nici unui criminal să poată penetra, deşi s-a întîmplat să penetreze, protejaţi de întuneric în clădirea televiziunii, pînă la urmă au fost …

Citiţi mîine, pe acest blog: Rezultatul investigaţiilor procuraturii referitoare la acţiunile teroriste din zona Televiziunii.

 

Brateş: Din nou televiziunea este atacată. Din nou este în pericol televiziunea (video) Decembrie 29, 2008


Teodor Brateş explică iar telespectatorilor că iarăşi televiziunea este atacată, este în pericol.

Transcriere înregistrare:
00:00 Mulţime scandînd „Libertate!” (probabil, în curtea televiziunii, este noapte)
00:14 Scandări „nu plecăm!”
00:19 Teodor Brateş (comentariu din studio, nu se vede în imagine): Ceea ce vedeţi acum, stimaţi telespectatori, (se văd şi aud focuri de armă) este foarte asemănător, extrem de asemănător, la fel de dramatic cu ce se întîmplă acum, în aceste momente, la televiziune. Din nou televiziunea este atacată. Din nou este în pericol televiziunea. Poate se aud împuşcăturile de afară (imaginea s-a mutat pe un culoar din interiorul televiziunii, se văd ostaşi înarmaţi). Este necesar să se ia măsuri hotărîte pentru apărarea televiziunii.
00:48 Victor Ionescu (comentariu din studio, nu se vede în imagine): Să vină noi forţe de sprijin pentru aceşti oameni care au luptat o dimineaţă întreagă în apărarea unei instituţii care caută să spună adevărul, atîta vreme ţinut sub obroc.
00:58 Scandări „nu plecăm!” (imaginile sînt iar din curtea televiziunii)
01:00 Teodor Brateş (comentariu din studio, nu se vede în imagine): Situaţia se agravează în ultimele minute şi este necesar sprijin. O spunem cu toată responsabilitatea, şi cunoaşteţi dumneavoastră, în aceste ore, că ne-am străduit să fim responsabili în tot ceea ce spunem, în tot ceea ce facem. Se impun măsuri hotărîte pentru apărarea televiziunii.

 

Articole şterse şi recuperate Decembrie 28, 2008

Filed under: General — mariusmioc @ 10:57 pm

Au fost şterse mai multe articole publicate în perioada 22-28 decembrie 1989. Principala suspectă e fiică-mea, care s-a jucat la calculatorul nesupravegheat, în care fusesem logat pe blog. În memoria cache a google articolele mai pot fi încă găsite şi de acolo încerc să le recuperez. La republicare voi pune aceeaşi dată ca la publicarea iniţială, pentru a se păstra lincurile. Mai greu e cu articolele care nu fuseseră publicate, ci doar planificate, şi pe care trebuie să le scriu din nou. Dacă cineva ştie vreo modalitate mai eficientă de a recupera articolele (de pildă, de a-mi readuce blogul la starea la care se afla într-o anumită dată şi oră) îl rog să mă ajute.

Actualizare (29 decembrie, ora 1:15 noaptea): Am republicat articolele care fuseseră şterse, textele le-am recuperat din memoria cache a google şi lincurile le-am reintrodus manual. Ar trebui să funcţioneze şi permalincurile către aceste articole, căci am dat articolelor data şi adresa web iniţială. Rog să mi se semnaleze dacă sînt probleme. Am pierdut comentariile la articolele şterse şi articolele planificate (aveam planificarea făcută pînă în 5 ianuarie). În total au fost 9 articole şterse şi acum republicate, de la „TVR 22 decembrie 1989. Brateş: Se face apel la comenduirea garnizoanei Braşov pentru a ieşi unităţile armate în oraş (video)” (publicat pe 22 decembrie 1989) pînă la „28 decembrie 1989 – doborîrea avionului Bucureşti-Belgrad care avea un singur pasager: reporterul englez Ian Parry” (publicat pe 27 decembrie 1989).

 

28 decembrie 1989 – doborîrea avionului Bucureşti-Belgrad care avea un singur pasager: reporterul englez Ian Parry Decembrie 27, 2008


În 28 decembrie 1989 s-a petrecut o catastrofă aviatică ciudată: avionul Bucureşti-Belgrad a fost doborît datorită “impactului cu un obiect dur”, cum a stabilit comisia de anchetă. Au murit cu acel prilej 6 membri ai echipajului şi singurul pasager: reporterul englez de 24 de ani Ian Parry, angajat al ziarului “Sunday Times”, care “făcuse mai multe filme şi fotografii la Comitetul Central PCR în timpul revoluţiei”, după cum aflăm dintr-un articol de Ondine Gherguţ. Articolul respectiv se referă la familia pilotului Valer Jurcovan, care a murit şi el cu acel prilej, familie care pare urmărită de blestem: tatăl pilotului, Cezar Jurcovan, la rîndul său fost pilot, a murit într-un accident de maşină în 1995, după ce primise ameninţări fiindcă investiga moartea fiului său, iar soţia, Doina Jurcovan, stewardesă, a murit într-un alt accident de avion în 1995.

Ciudat în cazul prăbuşirii avionului care-l ducea pe Ian Parry, este faptul că a existat un singur pasager, anume ziaristul care ducea filme din revoluţie. Parcă cineva a avut grijă la aeroport să nu se urce în avion mai multă lume, să nu fie victime inutile. În cinstea ziaristului englez, în Anglia se decernează un premiu pentru fotoreporteri care poartă numele lui Ian Parry. Este un premiu prestigios pentru care se luptă fotoreporteri din întreaga lume.

Cauza prăbuşirii avionului cu Ian Parry este o rachetă trasă de la o unitate militară din Boteni, dar vinovăţiile exacte nu s-au stabilit. Zborul fusese autorizat, iar avionul era pe traseul corect, totuşi a fost doborît. În 28 decembrie 1989, la 3 zile după executarea lui Ceauşescu, chiar şi luptele cu “teroriştii” se mai domoliseră, Ian Parry a fost printre ultimele victime ale revoluţiei române. Chiar dacă ar fi existat bănuieli legate de acel avion, acesta trebuia somat. “Dacă nu răspundea somaţiei, avionul trebuia încadrat de avioane militare şi iar somat. Dacă nu răspundea nici la această somaţie, avionul putea fi doborît doar la ordinul Comandantului Suprem al Forţelor Armate, care la acea oră era Ion Iliescu”, scrie Ondine Gherguţ.

Poate prima investigaţie ziaristică legată de Ian Parry a făcut-o Cristina Paţ în revista “Zig-Zag” nr. 24 din 21 august 1990. Articolul Cristinei Paţ este prezentat în facsimil mai sus.

 

26 decembrie 1989 – prima încercare de răsturnare a regimului Iliescu Decembrie 26, 2008


Un eveniment în mare parte ignorat de istoriografia românească este încercarea de răsturnare a regimului Iliescu desfăşurată în 26 decembrie 1989, imediat după executarea cuplului Ceauşescu.

În condiţiile luptei “antiteroriste” începută în seara de 22 decembrie 1989 a cîrcoti împotriva noilor conducători părea deplasat, cînd televiziunea şi radioul anunţau primejdia iminentă de reîntoarcere la putere a lui Ceauşescu, care ar dispune de detaşamente loiale numărînd mii de luptători. Odată împuşcaţi soţii Ceauşescu nemulţumirile faţă de noua conducere, dar şi faţă de ciudăţeniile pretinsei lupte antiteroriste care fuseseră deja sesizate de unii participanţi direcţi la evenimente, au putut izbucni. În 26 decembrie 1989 un grup de revoluţionari au încercat organizarea unui miting în Piaţa Palatului cu scopul răsturnării de la putere a regimului Iliescu. Despre aceasta a scris Crina Nedelcu într-un articol din revista “Zig-Zag” nr. 13/1990.

articol de Crina Nedelcu în "Zig-Zag" nr. 13/1990

Mihai Trifu, unul din organizatorii respectivului miting, povestea ziaristei: “Mie mi s-a părut de atunci cusut cu aţă albă. Se trăgea într-o parte şi ni se spunea: trageţi acolo, că sînt terorişti! Şi aproape imediat ieşeau de acolo soldaţi cu steaguri. Personal n-am văzut nici un terorist român sau străin. Se auzeau 2-3 focuri şi armata trăgea 20 de minute”.

“Vreţi să spuneţi că atunci aţi vrut să contestaţi guvernul nou ales?”, întreabă reporteriţa, iar Mihai Trifu răspunde: “Da (…) Am vrut să adunăm oamenii ca pe 22. Am trimis din Palat oameni consideraţi “de ordine”, luptători din CC. Au plecat înstaţiile de metrou, pe străzi, au încercat să aducă unii oameni care îi ştiau că au luptat cu noi”.

Mitingul nu s-a putut organiza căci “s-a anunţat atunci prin radio, TV, prin difuzoarele din staţiile de metrou, să nu meargă nimeni pentru că e o capcană de-a teroriştilor, şi chiar le-au spus cetăţenilor să-i prindă şi să-i predea pe cei care cheamă oamenii la un astfel de miting”, aflăm din articol. Iată deci, cît de folositori au fost teroriştii pentru menţinerea la putere a lui Ion Iliescu.

În prezent, episodul 26 decembrie 1989 se doreşte şters din istoria revoluţiei din 1989. În revista “de nivel academic” “Clio 1989″ nr. 1/2005, editată de Institutul Revoluţiei Române şi comentată deja pe acest blog, Georgiana Scurtu scrie că “primul moment de tensiune din viaţa societăţii româneşti postdictatoriale a fost 12 ianuarie 1990″ (pag. 143). Ion Iliescu, în cartea “Revoluţie şi reformă” (deasemeni comentată pe acest blog), scria: “Cei care ne (şi mă) acuză de a fi simulat un început de război civil, pentru a prelua puterea şi a o consolida, o fac cu rea credinţă şi de pe poziţii politice vădit partizane; ei ar trebui (…) să dea o explicaţie logică unei atitudini cel puţin surprinzătoare: în acel moment, nimeni nu contesta nici persoana mea, nici Consiliul Frontului Salvării Naţionale (…) Noua putere, avînd din prima clipă controlul armatei şi al forţelor de ordine, nu văd de ce s-ar fi pus în pericol, stîrnind tulburări care n-ar fi putut decît compromite o poziţie deja dobîndită şi unanim recunoscută” (pag. 39, ediţia întîi a cărţii, Redacţia publicaţiilor pentru străinătate, 1993). După cum se vede, afirmaţia domnului Iliescu, că CFSN-ul şi persoana dumnealui erau necontestate şi unanim recunoscute nu corespunde adevărului istoric.

Pe tema deschiderii focului în Piaţa Palatului (începutul acţiunilor teroriste) vezi următoarele înregistrări video (ordine cronologică):
Apar zvonuri că se trage la CC
Piaţa Palatului. Brateş: Bandele criminale au incendiat. Armata a trecut la asalt şi cîştigă teren
Piaţa Palatului. Rugăm insistent să înceteze focul
Piaţa Palatului: Aici stăm pînă puterea e în mîinile noastre. Militarii români să nu mai tragă!
Sediul CC. Ceauşescu anul nou îl va face în cavou!
Piaţa Palatului: Opriţi focul!
Sediul CC: În numele comandamentului, părăsiţi zona!
Ion Caramitru la CC (1): Sînt oameni trimişi de noi. Opriţi focul! Toţi civilii să vină cu armele înapoi, se creează debandadă!
Ion Caramitru la CC (2): Nu vă jucaţi cu armele. Bărbat: În strada Nuferilor situaţia este critică. Cîteva blindate să se deplaseze pînă acolo.
Ion Caramitru la CC (3): Să avem grijă de palat, în el e muzeul de artă!
Hora Unirii lîngă sediul CC
Brateş: se face apel la comendiuriea garnizoanei Braşov pentru a ieşi unităţile militare în oraş
Emil (Cico) Dumitrescu: Eliberaţi zona!