Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

4 decembrie 1989 – întrunirea ţărilor membre în Tratatul de la Varşovia decembrie 4, 2008


În 4 decembrie 1989 a avut loc la Moscova întrunirea conducătorilor ţărilor membre în Tratatul de la Varşovia. Întrunirea s-a convocat ca urmare a întîlnirii dintre Mihail Gorbaciov şi George Bush, care avusese loc în zilele de 2-3 decembrie 1989 la Malta.

ziarul chişinăuan Tinerimea Moldovei relatînd despre întîlnirea Bush-Gorbaciov de la Malta

ziarul chişinăuan Tinerimea Moldovei relatînd despre întîlnirea de la Malta

„Scînteia” din 5 decembrie 1989 relatează: „În cadrul întîlnirii, tovarăşul Mihail Gorbaciov a prezentat o largă informare în legătură cu desfăşurarea şi rezultatele întîlnirii sale din Malta cu G. Bush, preşedintele S.U.A., care a avut loc în zilele de 2-3 decembrie a.c.”.

Este adoptată o declaraţie în care conducătorii Bulgariei, R.D. Germane, Poloniei, Ungariei şi Uniunii Sovietice afirmă: „introducerea trupelor statelor lor în R.S. Cehoslovacă, întreprinsă în 1968, a constituit un amestec în treburile interne ale Cehoslovaciei suverane şi trebuie să fie condamnată (…) Istoria a confirmat cît de important este, chiar şi în cea mai complexă situaţie internaţională (…) să fie respectate cu stricteţe principiile suveranităţii şi independenţei în relaţiile dintre state”.

România nu a semnat acel comunicat fiindcă nu participase în 1968 la invadarea Cehoslovaciei. Practic, prin acel comunicat, restul ţărilor din Tratatul de la Varşovia recunoşteau corectitudinea poziţiei României şi a lui Nicolae Ceauşescu din 1968 şi recunoşteau principiul drag lui Ceauşescu de neamestec în treburile interne ale altor state.

Comunicatul respectiv era un semnal că Uniunea Sovietică abandonase atitudinea imperialistă din trecut şi nu mai era dispusă să intervină militar în alte state pentru „apărarea socialismului”. Nu era primul semnal în acest sens, tot în 1989 se încheiase retragerea sovietică din Afganistan.

Era de altfel o perioadă în care Uniunea Sovietică se confrunta cu mari probleme interne. Preţul ţiţeiului pe plan mondial era scăzut (spre deosebire de situaţia de acum) ceea ce lovea financiar URSS, mare exportatoare de hidrocarburi. Mişcările separatiste din republicile componente creşteau în amploare iar puterea sovietică se vedea umilită de proprii ei cetăţeni, cum s-a întîmplat la Chişinău, în noiembrie 1989, situaţie deja descrisă pe acest blog.

Dacă în 1956 (Ungaria) sau 1968 (Cehoslovacia) URSS-ul intervenise militar, în 1989 nu mai avea voinţa politică să facă asta, fapt vizibil şi din evenimentele din alte ţări. Este unul din factorii care au contribuit la îndrăzneala românilor de a ieşi în stradă în 1989.

În presa românească s-a creat un adevărat mit al întîlnirii de la Malta, unde s-ar fi hotărît izbucnirea revoluţiei din 1989. Acest mit s-a impus într-o parte a opiniei publice conform principiului repetării insistente, care ţine loc de dovadă. Este un principiu cunoscut de toţi cei care lucrează în industria publicităţii. Reclamele pe care le vedem la TV şi care ne recomandă un anumit produs, ne pot determina să credem în calităţile acelui produs, deşi reclama plătită de însuşi cel care vinde produsul nu e o dovadă obiectivă. Aşa şi cu teoriile despre revoluţia din 1989, se impun cele care beneficiază de mai multă reclamă în mass-media, nu cele care beneficiază de argumente superioare.

În crearea mitului „Malta” un rol important l-a avut ziaristul Ion Cristoiu, pe care-l numeam în cartea mea „Falsificatorii istoriei” „vîrful de lance al campaniei de falsificare a istoriei revoluţiei”. În editorialul „Ce se ascunde dincolo de evenimentele din 13, 14, 15 iunie?” din „Zig-Zag” nr. 15/1990, acesta scria: „Ne aflăm oare, începînd din decembrie 1989, în faţa unei manipulări grosolane aparţinînd unui scenariu care vizează însăşi fiinţa noastră naţională? (…) Să fie oare acest scenariu urmarea înţelegerilor secrete de la Malta?”

Referirile la „fiinţa naţională” fac parte din propaganda fesenistă care în 1990 echivala pe oricine se opunea FSN-ului ca fiind atentator la fiinţa naţională. Profitînd şi de faptul că la alegerile din 1990 maghiarii votaseră precumpănitor împotriva lui Ion Iliescu, se vehicula primejdia pierderii Ardealului din pricina „destabilizatorilor” care criticau regimul Iliescu.

Ulterior, acelaşi Cristoiu scria despre „scenariul care a funcţionat în toată Europa de Est” („Răspuns unui cititor (2)”, editorial în „Expres Magazin” nr. 17/1991). Nu ştiu dacă a funcţionat vreun scenariu, dar dacă acesta a existat, el nu putea fi pus la cale la Malta, dintr-un motiv foarte simplu: în momentul întîlnirii Bush-Gorbaciov de la Malta (2-3 decembrie 1989), într-o serie de ţări est-europene mişcările populare anticomuniste deja începuseră. Aşadar, la Malta nu se putea pune la cale izbucnirea acestor mişcări ci doar să se constate existenţa acestora şi eventual să se analizeze urmările posibile.

La 19 ani după evenimente putem spune că urmările lui 1989 – adică integrarea României şi a altor ţări est-europene în NATO – nu au fost deloc favorabile Moscovei.

 

3 Responses to “4 decembrie 1989 – întrunirea ţărilor membre în Tratatul de la Varşovia”

  1. […] 4 decembrie 1989 – întrunirea ţărilor membre în Tratatul de la Varşovia În 4 decembrie 1989 a avut loc la Moscova întrunirea conducătorilor ţărilor membre în Tratatul de la Varşovia. Întrunirea s-a convocat ca urmare a întîlnirii dintre Mihail Gorbaciov şi George Bush, care avusese loc în zilele de 2-3 decembrie 1989 la Malta. […]

  2. […] cuvintele “încă din 1988″. De ce? Fiindcă, după cum semnalasem la vremea aceea, Bush şi Gorbaciov se întîlniseră în 2-3 decembrie 1989. Plasarea acestei întîlniri în 1988 arată că Radu Tinu vorbeşte prostii, iar pentru […]

  3. sicu Says:

    intalnirea de la moscova din 4 decembrie 1989 a fost un mare truck nu manipulare care are un sens grosolan fantomatic si cu doza de aiurea


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.