Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Antisemitismul lui Eminescu ianuarie 15, 2009


Una din acuzaţiile aduse poetului nostru naţional este antisemitismul.

Pentru înţelegerea acestei acuzaţii, o scurtă istorie a problemei evreieşti în România e necesară.

În veacul al 19-lea s-a înregistrat o intensă emigraţie evreească spre principatele Române (Vechiul Regat), în special spre Moldova. Citez din cartea evreului Carol Iancu – „Evreii din România de la excludere la emancipare”, Editura Hasefer (editura comunităţii evreeşti), Bucureşti 1996, pag. 49: „În 1803 existau în Moldova circa 30000 evrei, în 1848 circa 60000, recensămîntul din 1859 cifrîndu-i la 118922”.

Aşadar, pe vremea lui Eminescu evreii din România erau în majoritate emigranţi recenţi, mulţi intraţi ilegal în ţară. În opinia publică a vremii, existau 2 curente:

Filosemiţii cereau ca tuturor evreilor să li se dea necondiţionat cetăţenia română, cu toate drepturile corespunzătoare.

Cei numiţi azi antisemiţi spuneau că cetăţenia română nu trebuie acordată acestor evrei decît pe bază de cereri individuale, analizate pentru fiecare caz în parte.

Eminescu s-a situat în cea de-a doua categorie.

Esenţa concepţiei lui Eminescu despre evrei este cuprinsă într-un articol („Dacă proiectul maiorităţii…”) publicat în „Timpul” din 7 iulie 1879: „Nu există dar români de rit izraelit, pentru că nu există izraeliţi cari-n familie să vorbească româneşte, pentru că nu există izraeliţi cari să intre în relaţii de căsătorie cu românii, c-un cuvînt evreul e evreu, se simte evreu şi pînă acuma nici n-a voit să fie altceva decît evreu” (M. Eminescu – „Opere” vol. X, Editura Academiei RSR, Bucureşti 1989, pag. 291-292).

Cele scrise de Eminescu reprezintă o realitate sociologică a vremii sale. Insă în timp, lucrurile aveau să se schimbe, iar înaintea celui de-al 2-lea război mondial destui de mulţi evrei vorbeau româneşte în familie (în Vechiul Regat, chiar majoritatea evreilor), existau căsătorii mixte şi chiar convertiri la creştinism.

Chiar după emigrarea în Israel, mulţi evrei din România au continuat să vorbească româneşte în familie. În Israel există o bogată presă în limba română.

Aşadar, antisemitismul lui Eminescu este total diferit de cel promovat ulterior de Hitler. Eminescu nu i-a considerat niciodată pe evrei o rasă inferioară, ba chiar le reproşează că nu se căsătoresc cu românii (opusul ideilor naziştilor, care se temeau de „spurcarea” rasei superioare şi au interzis căsătoriile mixte). Din cele scrise de el rezultă că, odată cu adoptarea de către evrei a limbii române (ceea ce s-a şi întîmplat pe scară largă în veacul 20), încetăţenirea evreilor e admisibilă.

Eminescu însuşi, dacă ar mai fi trăit vreo 50 de ani, rămînînd pe deplin fidel conceptiilor sale, ar fi spus: există români de rit izraelit!

Celor care-l acuză pe Eminescu pentru vederile sale politice, îi rog un lucru: să fie consecvenţi în principii şi să nu aplice dublu standard. Adică, să acuze la fel de vehement guvernul israelian, care refuză să acorde cetăţenie israeliană muncitorilor români din această ţară (unii, aflaţi de mulţi ani acolo), sau guvernele american, german sau francez, care iau măsuri împotriva imigranţilor ilegali (inclusiv expulzări), refuzînd să acorde automat cetăţenie tuturor emigranţilor (în SUA, chiar şi emigranţii legali au de aşteptat destul pentru cetăţenie, iar una din condiţii este cunoaşterea limbii engleze).

[articol al meu mai vechi pe care-l republic cu prilejul aniversării lui Mihail Eminescu]
 

20 Responses to “Antisemitismul lui Eminescu”

  1. Exista ceva adevar in povestea ca Moldova ar fi fost „planul B” al sionistilor, in cazul in care nu reuseau in Palestina?

    • Gogu G Says:

      Da. Istoricii au inceput sa recunoasca, cu jumatate de gura, ca Romania era „tara de tranzit” spre Palestina. Un tranzit care s-a prelungit…

  2. adolfuss Says:

    Eminescu a avut perfectă dreptate in privinţa evreilor….ce mai o dăm după cireş…

  3. Pertinent si necesar punct de vedere.

  4. Mulţumesc pentru că mi-ai postat linkul pe blog. Un articol superb şi binevenit!

  5. ROBERT HORVATH NEW YORK Says:

    MINESCU,Patapievici,EMINESCU
    Istorie cu jumatati de masura la ICR New York
    (Atac fara precedent impotriva culturii si istoriei romane)

    Stimate domnule editor Grigore L. CULIAN,
Ma numesc Robert Horvath, sunt de profesie cineast, absolvent al Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti (IATC) si am lucrat la multe studiouri din Romania, indeosebi la Televiziunea Romana. Actualmente, imi continui activitatea la studioul meu de film, “Kiro Studio International”, cu sedii in Manhattan (New York) si Tokio. Sunt cunoscut, de asemenea, in calitate de grafician, ilustrator si pictor.
In data de 20 martie 2008 a avut loc, la Institutul Cultural Roman din New York, un eveniment dedicat special Holocaustului din Romania din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial. La aceasta manifestare a participat si o delegatie din Romania, remarcandu-se prezenta d-lui general Mihai Ionescu, directorul Muzeului Holocaustului din Bucuresti. Pentru ca adevarul istoric a fost prezentat unilateral si subiectiv, am avut o interventie pe care, in cazul ca o considerati pertinenta, va rog sa o publicati in ziarul Dvs. Redau mai jos interventia mea de la acest eveniment. Cuvintele sunt traduse din limba engleza, deoarece la ICR din New York este inca interzisa folosirea limbii romane!
Doamnelor si Domnilor, Deoarece v-ati referit in expunerea Dvs. la necesitatea ca generatiile viitoare sa afle adevarul despre tragedia Holocaustului si pentru ca astazi copiii invata la scoala ca romanii sunt vinovati de genocid, as vrea ca ei sa afle si faptul ca romanii au fost aceia care au salvat intreaga populatie evreiasca de pe teritoriul actual al Romaniei. Asistam la un fapt poate unic in istoria celui de al Doilea Razboi Mondial, anume acela ca un om s-a opus presiunii germane, salvand mai mult de jumatate milion de oameni de la pieire. Acest miracol romanesc se datoreaza in primul rand pozitiei intransigente si plina de curaj a maresalului Ion Antonescu. In al doilea rand, mai trebuie tinut cont si de caracterul specific al societatii romanesti din perioada respectiva. Ma refer aici la Ion Bratianu, Iuliu Maniu, la partidele istorice, la Regina Elena, la Dr. Lupu, la Patriarhul Nicodim, la Mitropolitul Balan, la intreaga Biserica Ortodoxa Romana si la multi altii care au pus umarul la salvarea evreilor. Cred insa ca factorul principal il reprezinta mentalitatea, psihologia si omenia romanilor.
Care sunt faptele istorice? Dupa inceperea razboiului, se desfasoara foarte rapid operatiunile militare in Basarabia si Bucovina de Nord, unde este masacrata populatia evreiasca si unde fortele romanesti coopereaza cu cele ale germanilor. In curand, in spatele frontului, apar comandourile germane specializate in operatii de “curatire” si, paralel, incep deportari de familii intregi din populatia evreiasca, dincolo de Nistru, in Transnistria. Pentru mine, moartea chiar si numai a unui singur om nevinovat reprezinta o tragedie, dar trebuie sa iau in consideratie si statistica.
Pentru ca subiectul este foarte controversat, las la aprecierea audientei sa deduca adevarul – din diferite surse. Una dintre ele ar fi “Enciclopedia Iudaica”, o lucrare de referinta, in care se mentioneaza cifra de 40.000 de morti, plasand Romania pe locul 10, ca vinovatie, in timp ce raportul Dvs., al Comisiei, se refera la 420.000 de victime, Romania ajungand pe locul 2, imediat dupa Germania. Tinand seama de paritatea populatiei, Romania devine, nici mai mult, nici mai putin, prima “Killing-machine” din istoria celui de al Doilea Razboi Mondial!
In aritmetica Comisiei se adauga si Ardealul de Nord, acolo unde populatia evreiasca a fost decimata, numai ca, atunci, Ardealul de Nord se afla sub controlul maghiar. Dumneavoastra mai treceti cu vederea si alte fapte: ca toti barbatii evrei in putere au fost incadrati in Armata Rosie, ca o mare parte din populatie a fugit in interiorul Rusiei si ca foarte multi evrei au murit de moarte naturala sau de boli contagioase (tifos), de care a suferit intreaga populatie, inclusiv Armata Romana.
Responsabilitatea Guvernului Romaniei in aceste evenimente este mare, dar nu este greu sa fie separata de responsabilitatea germanilor.
Ma voi ocupa in continuare de momentul crucial, anul 1942, care este sters cu buretele sau distorsionat ca semnificatie istorica. Mihai Antonescu, Ministrul de Externe, se intalneste cu Hitler, in acea toamna, si ii comunica hotararea de a nu-i preda pe evreii din Regatul Romaniei. Vreau sa va mai amintesc, domnule general Mihai Ionescu, doua documente semnificative, pe care sper si cred ca le cunoasteti: la o saptamana de la aceasta intalnire istorica, Ion Antonescu declara, intr-o sedinta a Consiliului de Ministri: “Nu voi face jocul rasist al germanilor si ii voi slava pe toti evreii mei”; dupa alte doua saptamani, la o alta sedinta a Consiliului de Ministri, Ion Antonescu declara: “Eu mi-am dat cuvantul sa asigur viata si libertatea evreilor si ma voi tine de cuvant”. Toamna lui 1942 pecetluieste pentru totdeauna salvarea unei intregi populatii de la moarte, condamnata la “solutia finala” de catre Hitler.
Ma voi referi acum la Raportul Comisiei Holocaustului, lucrare unde o reala tragedie este folosita pentru anumite interese politice. In 2002, Guvernul Romaniei, bazandu-se pe documentele Arhivei Nationale si in conjunctie cu toate documentele primite de la Muzeul Holocaustului din Washington, DC, decreteaza, fara echivoc, ca pe teritoriul Romaniei nu a avut loc Holocaustul. La mai putin de doi ani, insa, Guvernul Romaniei isi schimba pozitia, infiintand o Comisie care, bazandu-se pe exact aceleasi documente, decreteaza ca in Romania a avut loc un genocid de proportii inimaginabile. Comentariile sunt de prisos!
Vreau sa mai spun asistentei ca Raportul Wiesel de cercetare a crimelor Holocaustului reprezinta un atac fara precedent la adresa demnitatii romanilor. In concluzia raportului se spune: “Romanii sunt vinovati de genocid, chiar daca in anumite regiuni au supravietuit evrei”. Inainte de a intra in fondul problemei, doresc sa mai remarc ca “anumite regiuni” reprezinta, de fapt, Romania de baza, Romania esentiala, adica in actualele ei granite. Raportul arunca o vina colectiva, acuzand de genocid intreaga populatie romaneasca. Aceasta idee de vina colectiva apartine ideologiei fasciste si/sau comuniste, aruncand vina – reala sau imaginara -
catorva asupra unei intregi colectivitati nationale, rasiale sau sociale. Iar o vina colectiva nu are ce cauta in discursul unei democratii! Se merge atat de departe incat se spune ca majoritatea populatiei romanesti a sprijinit Holacaustul!
Ma intreb: oare cum a fost posibil asa ceva, cand faptele din Bucovina si Basarabia au fost foarte putin cunoscute de populatie. Eu personal am plecat la 32 de ani din Romania si nu am auzit niciodata despre aceste evenimente. Romania este prezentata in acest material ca o tara fascizata si complet rasista. As vrea sa-i amintesc domnului general si cercetator istoric faptul ca fascismul a fost lichidat in Romania cu ocazia rebeliunii legionare. Fragmentul care m-a intrigat profund este urmatorul: “Holocausul isi are radacini adanci in istoria si cultura romana”! Aceasta constatare aduce un atac frontal Istoriei Romaniei si nu scapa de aceasta
decapitare niciun om politic, niciun partid istoric, niciun moment al istoriei si nici al monarhiei. Deci, Istoria Romaniei este prezentata de Comisie in primul rand ca o istorie a antisemitismului. Acelasi tratament i se aplica insa si Culturii Romanesti.
Nu scapa de “atentia” noii inchizitii nicio personalitate culturala, de la Alecsandri, Eminescu, Kogalniceanu, Hajdeu, Slavici etc., iar in epoca moderna nu scapa nici Emil Cioran, Noica, Mircea Eliade. Asadar, in opinia Comisiei, Cultura Romaneasca nu este importanta prin valentele sale universale, ci numai prin caracterul ei rasist si antisemit. Cu alte cuvinte, Mihai Eminescu si ceilalti piloni ai Culturii Romanesti sunt, nici mai mult, nici mai putin, vinovati pentru cauzarea Holocaustului. Cruciti-va, doamnelor si domnilor, cruciti-va, domnule general!.
Concluzia acestei Comisii a dat o unda verde unei adevarate “vanatori de vrajitoare”, avand ca victima cultura si limba nationala. Atentia este in primul rand indreptata asupra lui Mihai Eminescu si a lui Mircea Eliade, fiind orchestrata din birourile presedintelui Institutului Cultural Roman (ICR), d-l Horia Roman Patapievici.
Avand la dispozitie un buget de cateva milioane de dolari, avand sub control edituri si reviste culturale, el si ciracii sai au pornit un atac delirant indreptat impotriva a tot ce este romanesc. D-l Patapievici spune in clar: “Eminescu, ca poet national, si intreaga cultura nationala nu-si au locul sub zodia internationalismului”. Sau: “Daca vreti sa intrati in Europa, trebuie sa va debarasati de Eminescu”. Daca nu credeti, ma voi referi la seara dedicata “Luceafarului poeziei romanesti”, boicotata de Institutul Cultural Roman New York, condus de d-na Corina Suteu, ai carui angajati nu au avut decat curiozitatea de “a baga capul” la acest eveniment care a durat 6 sau 7 ore.
. Nu pot sa nu adaug faptul ca nu mi se permite (de doi ani!) sa particip la activitatile
ICR New York, deoarece am cerut sa se vorbeasca si romaneste la manifestarile organizate de Institut (pentru participarea din aceasta seara, a trebuit sa mi se dea o derogare speciala de la Washington!).
Vreau sa mai adresez cateva cuvinte doamnelor si domnilor din spatele meu, care striga, cu inversunare, sa nu fiu lasat sa mai vorbesc si sa fiu dat afara! Daca Dvs. mai sunteti azi in viata, aceasta i se datoreaza maresalului Ion Antonescu si – in primul rand – omeniei romanilor. Este greu pentru mine sa inteleg cum multi romani accepta orice compromis, inclusiv acest raport degradant. La fel, nu pot sa inteleg cum multi evrei, in loc sa fie recunoscatori si sa le arate gratitudine celor care le-au salvat viata, stau si asteapta sa le mai dea inca o palma. Un adevar spus doar pe jumatate seamana cu o minciuna. Pe fundalul unei tragedii adevarate, asistam aici la un atac fara precedent la adresa Istoriei si Culturii Romanesti. Daca vrem sa ne recastigam demnitatea, trebuie sa spunem adevarul
intreg. Va multumesc pentru rabdarea si atentia Dumneavoastra.
Robert Horvath, New York,

  6. ambrodito Says:

    Eminescu şi al doilea război mondial ! Hm ! Mare-i grădina…

  7. Mazarin07 Says:

    In fine, şi-a băgat nasul aici şi acest domn dubios, „Robert Horvath”.

    În altă ordine idei, Eminescu a avut dreptate.
    Al doilea: Zionismul nu avea ca plan B România, lucru dovedit de faptul, că majoritatea, cum au putut, au emigrat spre Israel. Planul B se pare că era/este Ungaria.

  8. […] că îmi trimite vizitatori pe blog am găsit o discuţie în care se spunea că articolul meu “Antisemitismul lui Eminescu” pus în 15 ianuarie pe acest blog ar fi de fapt copiat după o lucrare a Alinei Savin “Mihai […]

  9. Radu Humor Says:

    Roman fiind ,nu vad cum ar putea sa te deranjeze afirmatiile indreptatite ale unui Robert Horvath ( probabil cu ceva gene maghiare). Tot respectul pentru Robert si tot dispretul pentru contestatarii sai .
    Dar probabil ca acestia nu stiu ca Romania are de platit evreilor cca 2000 miliarde $ ,despagubiri pentru crimele imptriva poporului evreu .
    Pentru crimele savarsite de ei imptriva poporului roman ,mai ales prin reprezentantii lor care au adus si instaurat , impus si aplicat in Romania criminalul regim comunist n-o sa pateasca nimic , cu niste conducatri romani tradatori de neam si tara.

  10. Helga Says:

    Curajos si documentat articolul tau, Marius!

    Eminescu interzis. Gandirea politica

    Spre Eminescu. Raspuns romanesc la amenintarile prezentului si la provocarile viitorului

    Aceste carti au copyLIBER.

    Daca ai html-ul dezactivat: cu PASTE duci link-ul in browser si apesi ENTER.

  11. ION Says:

    Cel mai sangeros comunism, nu a fost cel cand comunistii au fost instaurati la conducerea tarii cu tancurile rusesti.Crimele cele mai mari s-au comis cand la conducerea tarii erau comunisti etnici romani.In dec.89.

  12. […] Observ că am avut “audienţă” mai mare cînd m-am păstrat pe specificul blogului – revoluţia din 1989. Articolele care n-au legătură cu revoluţia din 1989 au avut mai puţine clicuri. Dintre acestea, cel mai citit a fost Antisemitismul lui Eminescu. […]

  13. LA PATIMI AM SUFERIT FOARTE MULT CA MIHAIL EMINESCU AM DERANJAT DIVERSI INDIVIZI SI INTERESE DIN PARLAMENT SI DIN LOCUL DE UNDE M-AM NASCUT CE SAI FACI ASAI CU SINGE ALBASTRU CUM IMI SPUNEA BUNICII . POATE A AVUT DREPTATENU MIAU PLACUT PROSTI SI LINGAI .INDIFERENT CE RANG POARTA DAR VEZI CA ACESTIA SINT LA PUTERE , FRONTUL DEMOCRAT ROMIN TREBUIE REACTUALIZAT SPER SA NU SE AMESTECE ALTE PERSOANE ASTAZI 17 NOIEBRIE AM FOST SA IAU CEVA INFORMATI DUPA ALEGERI VOI VEDEA CE VOI AFLA FAC PE DETECTIVU ASTAI ADEVARUL FRONTUL DEMOCRAT ROMIN MIRICA .

  14. ESTE ADEVARAT ASA A FOST LA TIMPUL RESPECTIV AL ISTORIEI DAR ACUM AM AVANSAT INTELECTUAL CRED MAI MULT DAR SI ATUNCI SE DOVEDESTE CA ERAU CETATENI CARE IL VEDEA RAU PE EMINESCU DUPA MOARTE SA VAZUT DREPTATEA LUI SI DUPA ACEIA ASCUNDE ACTU CRIMINAL PRIN BOALA DACA CAUTI ADEVARUL IL GASESTI DAR CINE IL MAI INVIAZA ASTAI ADEVARUL REGRETELE VIN LA URMA DAR NU DIN TOATE PARTILE CA ALTI SINT MULTUMITI CA A SCAPAT DE UNUL CARE LE SCRIA POIEZI INLOC SA SE CERTE CU EI ASTAI POVESTEA LUI EMINESCU A MEA ESTE REVOLUTIA SI CONSECINTELE PRIN CARE AM TRECUT POATE FAC ROST DE BANI SI O TRANSCRIU PE CASETA VIDEO CU FIGURANTII . FRONTUL DEMOCRAT ROMIN MIRICA NUL UITATI PE EMINESCU SI OPERILE LUI DACA AR FI TRAIT MAI MULT AVEAM O OPERA DESARVISITA MIRICA ASTAI PAREREA MEA SI MIO PASTREZ CU DRAG SI LACRIMI IN OCHII LA AMINTIREA LUI EMINESCU MIRICA.

  15. […] citeşte: Antisemitismul lui Eminescu   Lasă un […]

  16. […] Turcia a fost recunoscut un an mai tarziu prin Tratatul de Pace de la Berlin. Facsimil Adevarul : Marius Mioc Blog Posted in Documentare, Top News Tags: 10 Mai, 1877, 9 Mai 1877, Eminescu, Independenta […]

  17. […] Turcia a fost recunoscut un an mai tarziu prin Tratatul de Pace de la Berlin. Facsimil Adevarul : Marius Mioc Blog Cititi si: INEDIT: Anuntul Declararii Independentei Romaniei in ziarul New York Times din 10/22 […]

  18. […] destul pentru cetăţenie, iar una din condiţii este cunoaşterea limbii engleze).Marius Mioc via  /**/Primeste articole prin […]

  19. pastiladecianura Says:

    Eminescu a fost un intelectual luminat, o minte prea sclipitoare si un spirit prea generos si altruist, incit sa fie. rasist! Daca in scrierile sale apar unele acuze aduse unor grupuri etnice sau persoane apartinind unor minoritati nationale, acestea sintperfect justificate, tot asa cum sint cele aduse guvernantilor de origine romana, care prin actiunile lor au adus prejudicii grave natiunii romane si statului Roman. De altfel, actiunile unor grupuri destul de numeroase, infiltrate in Romania de Internationala Socialista sau Comintern in anii de dupa Marea Unire, apartinind acestei etnii, au produs mari tulburari in Moldova, culminind cu atacuri de tip terorist, ce au decis luarea unor masuri de exceptie de catre Armata Romana. Prin urmare, Eminescu, nu numai ca nu a gresit cu nimic, ci a fost inca o data Profet pentru neamul sau. Cinste vesnica marelui nostru poet, Luceafarul neamului romanesc in veacul vecilor! Aferim!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.