Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Eu şi Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţia din 1989 (video) martie 5, 2009


Actualizare 15 decembrie 2010: Înlocuire înregistrare de pe saitul trilulilu.ro cu înregistrare de pe youtube.

Fragment dintr-o emisiune la TV Europa Nova în care am fost invitat alături de Viorel Oancea, fost primar al Timişorii. Era pe vremea guvernării CDR – PD, prilej de a aminti piedicile puse aflării adevărului despre revoluţie de respectiva guvernare. Cred că emisiunea s-a difuzat în decembrie 1997, amintesc la un moment dat de „recentul” ordin 522 al M.Ap.N. care fusese în noiembrie 1997. Postul TV Europa Nova, la care l-am calificat drept „criminal” pe generalul Ştefan Guşă, era proprietatea omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, ginerele generalului Guşă.

Transcriere emisiune:
00:00 Moderator: Domnule Oancea, aţi făcut parte din acea comisie care a cercetat evenimentele din decembrie 1989. Ce aţi făcut efectiv? Cui se dădeau rapoartele pe care le-aţi…?
00:17 Viorel Oancea: Deci, în februarie 1990, la presiunea elementelor revoluţionare şi a societăţii civile din Timişoara, prim-ministrul de atunci, dl. Petre Roman, a dat o hotărîre de guvern privind înfiinţarea acestei comisii guvernamentale pentru aceste cercetări. Din această comisie, după cum vedeţi, făceam parte şi eu, şi deasemenea, vreau să subliniez, şi doi procurori: căpitanul Bălan Romeo, procurorul militar, care este acuma procurorul şef militar [din Timişoara] şi un procuror Speriuşi Vlad Vasile, care este procuror la procuratura civilă. Cercetările noastre urmau să stabilească implicarea anumitor factori, şi noi am început cu armata pentru că în vremea respectivă ştiţi foarte bine că mişcarea CADA era în plin avînt şi din comisie făceau parte cîţiva membri ai CADA, era colonelul Şurcu, maiorul Chiriac, căpitanul Taşcău, maistrul militar Stancu. Aceste cercetări urma[u] să fie însoţite de o propunere care trebuia înaintată organelor abilitate să instrumenteze cazul în amănunţime, pentru că noi nu aveam posibilităţile instrumentării în toate amănuntele a cazurilor respective, ci numai propunerea şi cu elementele care susţineau acest lucru. Deci dacă cei doi procurori, un militar şi un civil, au fost de acord şi au semnat aceste documente privind începerea urmăririi penale a generalilor Guşă, Chiţac şi Stănculescu şi deasemenea a celorlalţi, fiindcă au fost 5 dosare foarte mari, cred eu că nu mai este nici un dubiu că se putea începe o urmărire pertinentă şi o instrumentare corectă a acestor cazuri. După ce am terminat, să zic, cu partea armatei, cu implicarea armatei în Timişoara, deci s-a făcut prima dată comandamentul militar existent la Timişoara, a fost un dosar; după aceea a fost un dosar cu podul Decebal, un dosar cu intersecţia Ialomiţa cu Lipova, un dosar cu Calea Girocului şi un dosar care cuprindea zona centru, deci catedrală, piaţa Operei. Punctele fierbinţi să spunem unde au fost mişcări de manifestanţi şi unde s-a tras în ei. După aceea a venit 20 mai, alegerile, şi după această dată a fost desfiinţată această comisie guvernamentală, neputînd să facem după aceea, să trecem la miliţie, să facem verificările, şi mai departe la securitate. De ce? Trageţi dumneavoastră concluzia.
03:37 Moderator: Marius, te-ai ocupat îndeaproape de aceste chestiuni, cărţile tale dovedesc acest lucru, am văzut în ele chiar o serie de documente, care este părerea ta despre felul în care au fost cercetate aceste evenimente, despre situaţia la care s-a ajuns vizavi de cifrele, de datele statistice pe care le-am citit şi vizavi de realitatea care există astăzi.
04:11 Marius Mioc: Părerea mea este că s-a încercat de către cei care au preluat puterea în 22 decembrie să se muşamalizeze cazurile de crime în timpul revoluţiei, să fie scoşi de sub răspundere vinovaţii. Nu puteau chiar de la început, au trebuit să aresteze cîţiva, de ochii lumii. Ulterior şi acestora li s-a dat drumul, chiar dacă au avut condamnări au scăpat sub motive medicale, îşi scoteau certificate medicale. Chiar juridic, pentru a fi scutiţi de răspundere, a fost una dintre măsurile luate la începutul lui ’90 de către conducerea de atunci a statului, un decret de amnistie prin care foarte mulţi dintre cei care, de exemplu au bătut pe revoluţionari la miliţie puteau fi încadraţi acolo. Eu vă dau un singur caz, care l-am pomenit şi în cartea mea: este cazul ofiţerului de securitate Florin Dragomir care a anchetat pe 3 revoluţionari care lipiseră afişe revoluţionare la întreprinderea „Garofiţa”. Şi, cum s-a constatat în timpul procesului, instanţa a recunoscut lucrul ăsta, deşi i-a bătut cu parul pe aceşti revoluţionari pînă la sîngerare încercînd să obţină informaţii despre desfăşurarea acţiunilor, cine a mai fost, deci toate aceste informaţii. Dar, pe motiv că ofiţerul respectiv nu avea calitatea de ofiţer cu cercetarea penală (deci eu aş zice că a făcut lucrul ăsta din exces de zel), s-a considerat de către instanţă că nu este vorba de cercetare abuzivă ci numai de purtare abuzivă, şi atuncea a putut fi încadrat la decretul de amnistie. Avocatul inculpatului era domnul Dumitru Ganţ, actualul prefect [la vremea aceea, în 1997, Dumitru Ganţ era prefect PNŢCD de Timiş; este tatăl actualului parlamentar Ovidiu Ganţ care reprezintă Forumul Democrat al Germanilor]. Şi chiar s-a spus în timpul procesului că cercetarea penală începe numai dacă se emite un document de începere a urmăririi penale. Şi cum acest document lipsea, n-a existat cercetare deci nici cercetare abuzivă. Deci cam în stilul ăsta, s-au găsit tot felul de chichiţe avocăţeşti pentru a încadra pe mulţi dintre vinovaţi în anumite paragrafe de lege care puteau să scape prin amnistie. La cei la care nu s-a putut face lucrul ăsta şi-au scos certificate medicale şi în cele mai multe cazuri nici nu s-au cercetat, pentru că s-au pus beţe în roate cercetărilor, mai ales în perioada guvernării Iliescu, dar şi acuma mai există asemenea beţe în roate. Aş pomeni recentul ordin 522 al ministrului apărării naţionale Victor Babiuc, care a fost semnat de fapt de generalul Degeratu, dar sigur, cu ştirea lui Babiuc, care interzice cadrelor militare să se prezinte la procuratură pentru cercetările legate de decembrie 1989 fără aprobarea ministerului.
07:27 Moderator: Te întrerup puţin pentru a completa. Aceeaşi problemă s-a întrevăzut de fapt şi cu ocazia acestor pregătiri pe care le face în general mass-media în ajunul [la aniversarea] unor asemenea evenimente, interdicţia cadrelor militare active de a participa la asemenea tip de mese rotunde, presă sau alte acţiuni.
07:55 Marius Mioc: Da. Chiar aş vrea să amintesc că am cerut şi prin presă, asociaţia Memorialul Revoluţiei a cerut, şi eu deasemenea eram acolo cînd am făcut conferinţa de presă, destituirea domnului Victor Babiuc, ministrul apărării naţionale, şi a generalului Degeratu. S-a ajuns în situaţia, asta s-a văzut încă de pe timpul guvernării Iliescu dar continuă şi acuma, tocmai pentru a se justifica crimele din decembrie 1989 să se născocească tot felul de lucruri şi să se facă o propagandă cum că chiar cei care au reprimat revoluţia sînt nişte eroi ai revoluţiei. S-a spus să le mulţumim că n-au omorît mai mulţi, sau cam în stilul ăsta s-a făcut propaganda. Eu nădăjduiesc că domnul Victor Ciorbea, căruia eu i-am adresat şi o scrisoare, va lua măsuri pentru a destitui pe cei care pun beţe în roate cercetărilor. Mă refer în special la persoanele amintite, domnul Victor Babiuc, domnul general Degeratu şi domnul Constantin Dudu Ionescu, secretarul de stat care a fost prezent la dezvelirea unui monument în memoria criminalului Ştefan Guşe. Este un criminal, nu un erou naţional, am spus acest lucru. Sigur, se spune că e erou naţional tocmai pentru ca… acceptînd ideea că Guşe a fost erou naţional nu mai avem ce să cercetăm în revoluţie, că toţi au executat ordinele lui, sau ale altui erou, Milea, s-a spus şi despre Milea că e erou naţional. În general, ăsta a fost sistemul.
09:39 Moderator: Aceste lucruri se petreceau de-a lungul timpului în această perioadă în care se făceau cercetări. Cum vedeţi problematica expusă?
09:51 Viorel Oancea: Problema comportă două aspecte. Deci şi din datele statistice pe care le-aţi citit veţi vedea că după 22 decembrie sînt mult mai mulţi morţi, cel puţin din partea ministerului apărării şi a ministerului de interne, toţi după 22 decembrie, dar şi din cadrul persoanelor civile sînt după 22 decembrie. Şi actul cel mai monstruos este acel decret de amnistiere dat la începutul lui ’90 tocmai pentru a-i face scăpaţi pe aproape toţi cei care au fost implicaţi în reprimarea revoluţiei din România. Referitor la ceea ce se întîmplă acum, este strigător la cer. Cum poţi tu, ministru al apărării sau şef al Marelui Stat Major să interzici ca un ofiţer, care este de fapt un cetăţean al României, să îndeplinească toate legile şi atribuţiunile care reies din constituţia ţării? Adică prezenţa la interogatoriu, la procuratură este obligatorie. Nu scuteşte pe nimeni de prezenţă în momentul cînd procurorul te cheamă acolo. Ştiţi foarte bine că se pot da şi amenzi şi pînă la urmă te aduce şi însoţit şi aşa mai departe. Există forme pentru aducere. Adică cum se implică un ministru şi un adjunct al ministrului în a bloca accesul la adevăr. De fapt, este o formă de intimidare a celor care ar vrea să spună nişte lucruri. Şi tot aicea, vreau să fac o remarcă: vedeţi, cînd este vorba despre un militar (că e din ministerul de interne mai puţin, dar din ministerul apărării), imediat că se acuză armata. Nu domnule, nu se acuză armata, se acuză X, Y, Z. Deci să-i scoatem aşa frumos de urechiuşe afară pe cei care au făcut de rîs armata pentru că au dat ordin ca armata să tragă în cetăţeni, în popor, poporul pe care trebuie să-l apere, nu să-l împuşte, să-i scoatem frumos de urechi afară, să-i punem de o parte şi să spunem: uite domnule, ăştia sînt, ceilalţi sînt curaţi, sînt oameni care şi-au făcut datoria, îşi fac datoria în continuare. Şi cred eu că şi armata ar scăpa de acest sentiment de vinovăţie, această culpă colectivă care planează asupra lor.
12:31 Moderator: Aici este acea problemă pe care a căutat-o la un moment dat şi Marius şi căreia am înţeles că încă nu i-a găsit un răspuns concret. Sau dacă ai găsit, sper să-l dezvălui acum. Este problema culpabilităţii armatei. Deseori s-a pus întrebarea: a tras armata? Cînd a tras? Cine a tras? Deci au fost o serie de probleme care vizau activitatea armatei, a ofiţerilor şi soldaţilor din ministerul apărării naţionale în acea perioadă.
13:13 Marius Mioc: Dacă-mi dai voie să intervin. Deci a fost aşa, mai multe faze. Prin ianuarie ’90 se spunea „armata nu a tras”. Cine spune că a tras armata vrea să destabilizeze, vrea să nu ştiu, să facă nu ştiu ce să facă. Să submineze România sau ceva de genul ăsta. După aia a fost faza a doua, „armata a tras dar în legitimă apărare”. Deci numai în legitimă apărare sau că a fost provocată. S-a spus chiar, de exemplu s-a spus că au fost omorîţi militari de revoluţionari în Timişoara. Ceea ce nu este adevărat, am şi un document din partea procuraturii. S-a spus în raportul SRI despre revoluţia, în 1994, s-a spus acest lucru, că provocare armatei la Timişoara a fost însoţită inclusiv de morţi şi am din partea procuraturii, este acest document care este acuma pe ecran, deci nu a existat pînă în 22 decembrie cînd a început treaba cu teroriştii, nici un militar decedat.militari răniţi
Au fost 12 răniţi. Din aceşti 12 sînt 4 cazuri împuşcaţi. 2 cazuri se aflau între revoluţionari şi alte două cazuri, nişte soldaţi împuşcaţi din greşeală în piaţa Libertăţii cînd s-a tras asupra revoluţionarilor şi din greşeală au fost împuşcaţi aceşti soldaţi. Dacă ne gîndim la morţii cîţi au fost aicea, 75 de morţi, dacă ne gîndim la sutele de răniţi, la aproape 1000 de arestaţi, faptul că au fost numai cîţiva, îi numeri pe degete, militari, în militari se includ şi miliţienii sau securiştii, care au fost bătuţi de demonstranţi, eu cred că demonstranţii au dat dovadă de o reţinere admirabilă în acea perioadă. Şi să comparăm numai ce s-a întîmplat la Timişoara unde au fost atîţia morţi, cu ce s-a întîmplat la Cugir sau în Harghita, unde n-au fost morţi în rîndul revoluţionarilor în schimb au suferit mult mai mult forţele de ordine. Cred că această reţinere de care au dat dovadă revoluţionarii timişoreni nu este apreciată în mod just. De fapt se încearcă justificarea crimelor împotriva revoluţionarilor timişoreni prin născocirea acestor fapte cu militari morţi. Aş vrea, referitor la aceste procese, să adaug un lucru. Este un personaj care se numeşte Constantin Lucescu, generalul Constantin Lucescu, în Ministerul Apărării Naţionale, este consilier al şefului Marelui Stat Major, Degeratu. El a fost avocat la procesul lui Ceauşescu, avocatul apărării. Cum a pledat el şi cum a făcut de rîs noţiunea de justiţie se cunoaşte. A primit şi certificat de revoluţionar pentru faptul că a fost avocat în procesul lui Ceauşescu. Apoi a fost preşedintele Tribunalului Militar [Teritorial] Bucureşti. În această calitate a contribuit foarte mult la achitarea unora dintre cei învinuiţi de reprimarea revoluţiei. Chiar dacă existau în unele cazuri, care erau soldate cu condamnări, să zicem în Timişoara, ajungeau la tribunalul Bucureşti, acolo erau achitaţi. Este cazul Joiţoiu şi alte cazuri, care erau achitaţi totdeauna la Bucureşti cînd era acest domn Lucescu care acuma este consilierul lui Degeratu, dacă nu mă-nşel. (…)
16:52 Moderator: Ţinînd cont de frînele de care aminteaţi anterior, de situaţiile care au existat pînă la această dată, cum credeţi că s-ar putea debloca acum această situaţie şi cum, în sfîrşit, să se spună lucrurilor pe nume. Care credeţi că este soluţia?
17:11 Marius Mioc: Destituirea persoanelor care se opun şi pun beţe în roate aflării adevărului şi unele dintre ele eu le-am nominalizat deja.
17:22 Viorel Oancea: Deci, părerea mea este că, din păcate, puterii actuale îi lipseşte fermitatea şi autoritatea. Deci este o lipsă de autoritate la nivel de miniştri şi la nivel de prim-ministru în a elucida această problemă. Pentru că nu este normal şi nu este posibil ca un ministru, dacă vrea să facă lumină, ceilalţi care sînt sub el să nu reacţioneze după dorinţele ministrului. Şi în limitele legii, deci nu ilegalităţi. Cînd nu reacţionează acest corp, ca să spunem aşa, minister, cum doreşte ministrul, înseamnă că acel ministru nu este bun pentru funcţia respectivă.

Citeşte şi: Istoria Comisiei Guvernamentale din 1990

 

3 Responses to “Eu şi Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţia din 1989 (video)”

  1. […] conferinţe de presă la care am citit textul de mai jos. Despre respectivul ordin am vorbit şi la emisiunea televizată cu Viorel Oancea prezentată deja pe acest sait. Evenimentul Zilei din 29-30 noiembrie 1997 cu relatarea conferinţei de presă în care am cerut […]

  2. […] Urmăreşte şi celălalt fragment al respectivei emisiuni prezentat pe acest blog: Eu şi Viorel Oancea despre cercetările legate de revoluţia din 1989 […]

  3. dajbog ion Says:

    nu eczista pozele cu capitanul Sirbu de securitate si maiorul Sabau de militie in spitalul militar,eu personal fiind al 3 -lea in salon suspect de terorism si fiind raniti toti 3 si paziti cu armele la usa am fost si fotografiati si filmati ,ma Dajbog Ion, am certificat seria LRT-D NR.00107 SI Va rog daca sint eczistente,ma contactati la adresa de e-mail dajbogion@yahoo.com si mai am poza la dosarul de la parchetul militar eram 4 persoane legati cu pansament la miini si picioare in scobitura de la tanc,din care si maiorul Sabau si cu placarada de teroristi plimbati pe strazile sibiului,poza mi s-a facut in fata spitalului judetean cin ieseam pe poarta purtam mustata,sau ma contactati la numarul de telefon 0787508713,va multumesc.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.