Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Politicienii şi revoluţia din 1989 (1) iunie 20, 2009


Articol pe care l-am prezentat la un simpozion organizat în anul 2000 decembrie 1999 de asociaţia „Memorialul Revoluţiei”. A fost publicat apoi în volumul „Întrebări cu şi fără răspuns” editat în 2001 de această asociaţie şi republicat în cartea mea „Libertatea şi politrucii” din 2003. Pe internet articolul a fost disponibil încă din 2000 pe saitul timisoara.com, dar fără diacritice. Am păstrat textul de atunci, comentariile ulterioare fiind între paranteze drepte.

Cine a tras în noi 16-22? Cine a tras în noi după 22? au fost întrebări des auzite pe la mitingurile din 1990, şi care ne preocupă şi astăzi.

Simţămîntul că politicienii care preluaseră puterea în 22 decembrie 1989 au ceva de ascuns referitor la aceste subiecte era generat de două realităţi:

– Prezenţa în noile structuri de putere a unor persoane despre care existau informaţii că fuseseră implicaţi în reprimarea revoluţiei (de pildă, generalul Mihai Chiţac, numit ministru de interne, sau generalul Victor Stănculescu, numit ministru al economiei, ulterior ministru al apărării).

– Dispariţia teroriştilor, despre care iniţial se afirmase că reprezintă o armată numeroasă, bine înzestrată.

Dintre politicienii care au dat amănunte despre terorişti amintim:

Ion Iliescu spunea la TVR în 23 decembrie că teroriştii „trag din orice poziţie”.

Sergiu Nicolaescu în 22 decembrie lansa la Comitetul Central zvonul că este minată clădirea. Ulterior domnia sa va explica că a lansat acest zvon pentru a îndepărta „marii comunişti” care ar fi stat în camera respectivă a Comitetului Central (vezi „Românul” din 8-14 martie 1993).

Cazimir Ionescu spunea în 22 decembrie la TVR: „O coloană blindată motorizată se îndreaptă spre Piteşti pentru a ocupa punctul atomic, rafinăria, rezervoarele de cianură, barajul de la Curtea de Argeş! Odată cu căderea acestor puncte, oraşul Piteşti poate să dispară complet de pe harta ţării!”.

Pe lîngă politicieni, întreţinerea isteriei cu teroriştii a fost realizată de lucrători ai TVR, precum Teodor Brateş sau de militari precum Cico Dumitrescu.

După mitingul din 12 ianuarie 1990 problema „cine au fost teroriştii?” ameninţa să ajungă în centrul atenţiei opiniei publice. Silviu Brucan, în „Adevărul” din 16 ianuarie 1990 oferă însă o explicaţie opiniei publice: teroriştii au fost oamenii lui Iulian Vlad.

Poporului i s-a oferit un răspuns, plauzibil pentru majoritate. Iulian Vlad era arestat, va fi chiar osîndit mai tîrziu, dar problema teroriştilor nu figurează printre motivele condamnării sale.

La presiunea manifestaţiilor de stradă şi a Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (C.A.D.A.) guvernul acceptă înfiinţarea unei Comisii Guvernamentale de Anchetă a evenimentelor din decembrie 1989. Comisia a funcţionat doar pentru oraşul Timişoara, doar aici presiunea opiniei publice fiind suficient de mare pentru a determina guvernul să cedeze. Prin înfiinţarea respectivei Comisii, puterea FSN-istă contracara acuzaţiile de ascundere a adevărului despre revoluţie, care se făceau auzite.

Conflictele interetnice din martie 1990 de la Tîrgu Mureş vor abate un timp atenţia opiniei publice de la problemele revoluţiei. Este de remarcat că mulţi dintre politicienii care s-au afirmat în urma acestui conflict, prin eforturile lor de apărare a patriei în faţa primejdiei ungureşti, s-au arătat ulterior şi susţinători ai amnistierii vinovaţilor din decembrie 1989.

Manifestaţia din Piaţa Universităţii va readuce în atenţie problema revoluţiei. Partidele istorice, aflate in opozitie, îşi declară formal sprijinul faţă de revendicările celor din Piaţă. Acest sprijin nu merge însă atît de departe încît să susţină, în CPUN, o cerere de destituire a ministrului de interne (chiar dacă manifestanţii, informaţi asupra rolului jucat de acesta la Timişoara, aveau lozinca „jos Chiţac şi ras în cap!”) sau să depună interpelări, în acelaşi CPUN, în legătură cu problema teroriştilor („unde-s teroriştii? i-aţi făcut miniştri!” se striga în Piaţă).

Confruntarea televizată a candidaţilor la presedinţie Ion Iliescu, Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu a arătat că, pentru candidaţii opoziţiei, nu există o problemă a adevărului din decembrie 1989 [vezi reproducerea acestei dezbateri pe blogul lui Ion Iliescu: partea întîi şi partea a 2-a]. Raţiu şi Câmpeanu, cei doi candidaţi care se presupune că reprezentau acea parte din electorat care se plîngea că revoluţia a fost furată, n-au pus nici o întrebare incomodă pe acest subiect preşedintelui Ion Iliescu.

Mai mult, în contextul discuţiei despre punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara (interzicerea ocupării de funcţii politice a foştilor nomenclaturişti comunişti) a existat un moment în care „echidistantul” moderator Emanuel Valeriu [dovedit ulterior ca informator al securităţii] a pus întrebarea: generalul Vasile Milea a fost nomenclaturist, totuşi e un erou al revoluţiei. Nu este deci o nedreptate condamnarea în bloc a nomenclaturiştilor?

Exemplul acesta, cu generalul Milea „nomenclaturist, dar totuşi erou”, cred că a avut efect în faţa milioanelor de telespectatori. Cei doi pretinşi susţinători ai punctului 8 al Proclamaţiei timisorene, domnii Raţiu şi Câmpeanu, nu au pus la îndoială statutul de erou al generalului Milea, deşi acesta a dat ordin să se tragă în demonstranţi, fiindu-i mai potrivit calificativul de criminal decît cel de erou.

(Va urma)

 

12 Responses to “Politicienii şi revoluţia din 1989 (1)”

  1. Lector Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Ceea ce s-a intamplat in Decembrie 1989 se cunoaste. Cunosc: Presedintele Romaniei, fostii Presedinti ai Romaniei, directorul SRI si fostii directori ai SRI, dl. Iulian Vlad, fost sef al DSS, dl. Victor Atanasie Stanculescu, fost prim-adjunct al ministrului Apararii Nationale, actualul director si fostii directori ai SIE (CIE), precum si alte cateva persoane din tara si din strainatate – de exemplu, fostii Presedinti Bush senior si Gorbaciov.
    In operatiunea de inlaturare a lui Nicolae Ceausescu a fost implicat STATUL roman; acesta-i motivul principal pentru care nu se spune adevarul. Statul preluat in prima faza, pe linia operatiunii de inlaturare, de dnii Iulian Vlad si Victor Atanasie Stanculescu, apoi de dl. Ion Iliescu.
    Dar cum poti sa recunosti ca serviciul secret al Tarii, ca o parte a Armatei, au complotat impotriva Comandantului suprem? Intr-o asemenea situatie, ratiunea existentei acestor structuri dispare.
    Incepand cu 21 decembrie, dar si mai devreme in anumite directii, atat in Bucuresti, cat si in alte localitati din tara au desfasurat operatiuni atat „armata invizibila” coordonata de dl. Iulian Vlad, cat si „armata invizibila” coordonata de dl. Victor Atanasie Stanculescu. Iar din 22.12.1989, aproximativ orele 18, doar a doua . Dupa cum aratam intr-o postare anterioara, pentru intelegerea desfasurarii evenimentelor nu trebuie sa privim global, ci pe etape, cum, de altfel, chiar dvs. faceti impartirea in text – inainte de 22 si, respectiv, dupa 22.12.1989 -, cu precizarea ca perioada pana in 22 se subimparte in doua.
    Cautati, va rog, cauzele declansarii fiecarei etape, depistati „armatele invizibile” implicate, aflati sub a carui comanda actionau, cu ce misiuni, cu ce rezultate si veti gasi toate raspunsurile fundamentale legate de evenimentele din 1989.
    Va rog sa revedeti ultimul cuvant al dlui Iulian Vlad din al treilea proces pe care l-a avut dupa 1989, reprodus in cartea dnei Angela Bacescu „Romania 1989/ Din nou in calea navalirilor barbare”, cartea dlui Niculae Mavru, a dlui Filip Teodorescu, ce a declarat Gheorghe Salajan, reprodus aici, pe blog, cartea dlui Radu Tinu, precum o serie de informatii privindu-l pe dl Iulian Vlad oferite de dl. Alex Mihai Stoenescu in „Istoria loviturilor de stat”; veti gasi, cu putin efort de imaginatie, intreaga desfasurare a evenimentelor, precum si raspunsurile la cele doua intrebari din preambulul textului dvs.
    De maxim interes sunt interventiile corespondentului blogului „Involutia1989”, care ofera date ca vin de la un om implicat in evenimente, poate chiar dl. Iulian Vlad insusi. De asemenea, de maxim interes sunt informatiile oferite de raposatul colonel in rezerva Marin Teodorescu, reproduse aici, pe blog.
    Al dvs., Lector

  2. Lector Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Evident, nu trebuie admise ca adevarate ab initio toate afirmatiile din memorialistica postdecembrista, inclusiv cele ale dlui Niculae Mavru. Dar a porni de la prezumtia ca dl. Iulian Vlad isi propusese sa-l apere pe Nicolae Ceausescu este o capcana. „Contextul politic general” de care acesta din urma vorbeste in cuvantul sau de la proces nu ii ingaduia sub nici o forma – poate doar cu riscuri incalculabile – sa-l apere.
    In 1989 a fost o mare manipulare, de la inceput pana la sfarsit – din 15 pana spre sfarsitul lui decembrie. Recititi, de pilda, cele afirmate de raposatul colonel in rezerva Marin Teodorescu – militarilor de la Deva li se spusese in 17 decembrie ca Tara FUSESE deja atacata de forte ungare, ceea ce s-a dovedit a nu fi adevarat.
    Cand vrem sa explicam un fenomen este necesar sa descoperim intai conceptul. Noi am cazut prada unui concept – „revolutia” -, descris printr-o serie de de elemente disparate si abil inoculat de gruparea Iliescu. Or, n-a fost asa ceva in Decembrie 1989 – o revolutie -, ci stimularea manifestarii unei revolte inmagazinate, in paralel cu crearea unei revolte. Prima privea nemultumirile noastre cotidiene, iar a doua, mortii din Timisoara si apoi din Bucuresti. N-a fost o revolutie, adica spulberarea unui sistem nelegitim si, inca, inlocuirea lui cu cel legitim. Noi am dorit atunci eliminarea sursei revoltei interioare si, respectiv, a revoltei provocate – inlaturarea lui Nicolae Ceausescu si a clanului sau format din rude si acoliti. N-a fost o revolta contra sistemului, conditie necesara pentru o revolutie.
    Al dvs., Lector

  3. Nastasache Iulian Says:

    De ce ar fi exclus ca o interpretare de la un nivel academic sa nu corespunda cu realitatea? De ce trebuie sa respingem ideea ca majoritatea e formata din persoane care instinctiv isi doresc altceva decat pot gandi si exprima? De ce trebuie neaparat neasociata expresia ‘Jos Ceausescu’ cu ‘Jos comunismul’? De ce trebuie sa dam oaresce credibilitate ideii ca ungurii ar fi avut motive sa ne atace in 1989?

  4. […] Politicienii şi revoluţia din 1989 (2) iunie 22, 2009 Categorisit la cărţi, politica românească, revoluţia română din 1989 — mariusmioc @ 8:00 am Tags: Asociaţia 17 decembrie, Azi, CADA, Comisia Guvernamentală de Anchetă a evenimentelor din 1989, Comisia pentru Adevăr şi Dreptate, Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei, Corneliu Vadim Tudor, Filip Teodorescu, FSN, I. Baicu, Ion Iliescu, John F. Kenedy, Nicolae Andruţă Ceauşescu, Piaţa Universităţii, Renaşterea Bănăţeană, Silviu Brucan, Tudor Bălteanu, Valentin Mureşan, Victor Atanasie Stănculescu, Victor Stănculescu Continuarea articolului prezentat la simpozionul asociaţiei “Memorialul Revoluţiei” din decembrie 1999. Vezi şi prima parte a acestui articol. […]

  5. […] Vasile Milea, Vasile Popovici, Victor Surdu Vezi şi primele părţi ale acestui articol: partea întîi, partea a […]

  6. […] “Memorialul Revoluţiei”. Vezi şi episoadele precedente ale acestui articol: partea întîi, partea a 2-a, partea a […]

  7. […] Revoluţiei” din decembrie 1999. Vezi şi episoadele precedente ale acestui articol: partea întîi, partea a 2-a, partea a 3-a, partea a […]

  8. […] Revoluţiei” în decembrie 1999. Citeşte şi celelalte părţi ale articolului: partea întîi, partea a 2-a, partea a 3-a, partea a 4-a, partea a […]

  9. […] pe larg în articolul “Politicienii şi revoluţia din 1989″ (lincuri – partea 1, 2, 3, 4, 5, […]

  10. […] una din principalele manipulări din campania electorală din 1990, aşa cum am arătat în studiul “Politicienii şi revoluţia din 1989″ (linc). La dezbaterea televizată a celor 3 candidaţi la preşedinţie (Ion Iliescu, Ion Raţiu şi Radu […]

  11. […] citeşte: – Politicienii şi revoluţia din 1989 – analiză în 6 episoade (1, 2, 3, 4, 5, 6) – Revoluţia trădată – Corneliu Coposu. o mediocritate a politicii […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.