Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Un fals lesne demonstrabil: Extras din Nota informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu de către Departamentul Securităţii Statului iulie 15, 2009


Acest „Extras din nota informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu” despre Laszlo Tokes l-am găsit prima oară publicat în cartea lui Constantin Sava şi Constantin Monac „Revoluţia română din decembrie 1989 retrăită prin documente şi mărturii”, Editura Axioma Edit, Bucureşti 2001, pag. 125-128. Am remarcat încă de atunci folosirea, în cuprinsul acestei note pretins prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu, a expresiei „fostul organ de represiune comunistă”. Concluzia pe care am tras-o este că acea notă e un fals alcătuit după revoluţie, fiindcă e de neconceput ca într-o notă informativă prezentată lui Nicolae Ceauşescu să se folosească expresia „fostul organ de represiune comunistă”. O altă concluzie pe care am tras-o este lipsa de inteligenţă a falsificatorilor istoriei Constantin Sava şi Constantin Monac, care publică un fals atît de lesne demonstrabil. Ca sursă a acestui document ni se dă „Comisia Senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989. Conform adresei nr. 323483/09.04.1992”.

De precizat că lucrarea domnilor Constantin Sava şi Constantin Monac a fost acuzată de plagiat de către domnul Mihai Retegan, autor, împreună cu Dumitru Preda, a lucrării „1989. Principiul dominoului” (vezi articolul „Gustul furtişagului” din „Adevărul” din 19 ianuarie 2002). În ciuda acestui scandal, generalul Constantin Sava a fost numit iniţial în Consiliul Ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române (vezi „Caietele Revoluţiei” nr. 1/2005, pag. 33). Nu a prea activat însă la acel loc de muncă, de aceea în actuala componenţă a consiliului ştiinţific al IRR nu mai apare. Institutul Revoluţiei nu a dat explicaţii asupra schimbărilor care au avut loc de-a lungul timpului în componenţa consiliului său ştiinţific.

Expresia „fostul organ de represiune comunistă” folosită în cuprinsul documentului arată fără putinţă de îndoială că acest „document” nu este un extras din nota informativă prezentată de securitate lui Nicolae Ceauşescu ci, eventual, un extras dintr-un document alcătuit după revoluţie (prezentat poate comisiei senatoriale „decembrie 1989”) în care alcătuitorul anonim a cuprins poate elemente din nota originală prin care securitatea l-a informat pe Ceauşescu despre cazul Tokes. Pe bază de documente la mîna a 2-a nu se poate face istorie serioasă. Ar fi cazul, la 20 de ani după revoluţie, să se prezinte documentul original prin care securitatea l-a informat pe Ceauşescu despre Tokes, nu interpretarea postrevoluţionară a unui individ necunoscut despre acest document original.

În locul documentului original, „Jurnalul Naţional” din 27 ianuarie 2009 (ediţia on-line) a republicat documentul la mîna a 2-a pe care deja îl cunoşteam din cartea lui Sava şi Monac. Redacţia nu remarcă şi nu comentează expresia „fostul organ de represiune comunistă”, inducînd în eroare cititorii, după cum au făcut-o şi ceilalţi doi autori, că ar fi vorba chiar de documentul original prezentat lui Nicolae Ceauşescu. Nu mă miră din partea „Jurnalului Naţional” acest procedeu, nu degeaba am publicat eu o carte intitulată „Revoluţia din 1989 şi minciunile din Jurnalul Naţional”.

Că a existat într-adevăr o informare a securităţii despre cazul Tokes care a fost prezentată lui Nicolae Ceauşescu ştim din declaraţiile unor securişti de frunte. Şeful securităţii, Iulian Vlad, spunea în faţa comisiei senatoriale „Decembrie 1989”: „Acest cetăţean român [Laszlo Tokes] nu acţiona în interesul României, care era patria lui prin naştere, ci în interesul unei puteri străine. Culegea informaţii de orice natură care le transmitea în afară. Ceea ce are o denumire pentru un străin, spionaj, pentru un român este trădare de ţară. Au fost dovezi, un dosar întreg. Cînd i-am prezentat preşedintelui României cazul, a reflectat, cum nu făcea în alte cazuri, a cerut explicaţii, i-am dat, şi mi-a spus: «Nu este oportun pentru ţară, nu trebuie făcut». Noi propuneam să fie chemat să răspundă în faţa legii pentru faptele lui. Şi acum consider că era o propunere corectă să fie anchetat. A mai spus ca totuşi să fie ţinut sub control, şi aşa s-a şi făcut pînă în data de 15-16 decembrie 1989″ (Şerban Săndulescu – „Decembrie ’89. Lovitura de stat a confiscat revoluţia română”, Editura Omega Press, Bucureşti, pag. 161). Afirmaţiile sînt confirmate de colonelul Filip Teodorescu: „Afirm cu toată convingerea că existau suficiente probe penale pentru a propune procuraturii şi justiţiei punerea pe rol a cazului. Am susţinut şi eu aceste propuneri atunci cînd am luat cunoştiinţă de ele, considerînd că aceasta era calea corectă şi legală de soluţionare. Din păcate, ca şi în alte situaţii despre care am amintit deja, Nicolae Ceauşescu nu a fost de acord pentru a nu aduce prejudicii noi în relaţiile cu Ungaria” (Filip Teodorescu – „Un risc asumat”, Editura „Viitorul Românesc”, Bucureşti 1992, pag. 45-47). Maiorul Tinu Radu, locţiitorul comandantului securităţii Timiş, scria şi el în cartea sa: „N. Ceauşescu nu a aprobat măsura propusă de noi [de arestare a lui Laszlo Tokes], avînd în vedere situaţia politică, internaţională din momentul respectiv” („Timişoara, no comment!”, Editura Paco, Bucureşti, pag. 19).

Mai jos reproduc „documentul” prezentat în cartea lui Sava şi Monac şi preluat şi de „Jurnalul Naţional”, precizînd încă o dată că e un document la mîna a 2-a alcătuit de un anonim după revoluţie şi nu documentul original care a fost prezentat lui Ceauşescu, a cărui dezvăluire încă o aştept. Cei care au citit cartea mea „Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes” pot observa că anumite elemente prezentate în acest text apar şi în alte documente, în cadrul campaniei duse de autorităţi împotriva lui Tokes în cadrul comunităţii reformate din Timişoara.

Extras din Nota Informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu de către departamentul Securităţii Statului
Cine era Tökes Laszlo.
Domnul Tökes Laszlo, născut la 1.04.1952 în Cluj, fiul lui Istvan şi Eli­sa­beta, preot reformat, este absol­vent al Institutului Teologic Protestant din Cluj şi a domiciliat în Ti­mi­şoara, Strada Timotei Cipariu nr. 1. Încă din perioada studenţiei, domnul Tökes Laszlo a polarizat în jurul său diferite elemente cu idei şi concepţii naţionalist-iredentiste, a iniţiat tot felul de intrigi în rândul colegilor, îndemnându-i totodată să nu participe la cursuri, întrucât oricum sunt «predestinaţi să oficieze numai la ţară, lăsând să se înţeleagă că doar el este chemat să slujească la oraş».

Pe timpul cât a oficiat în calitate de capelan la parohia reformată din oraşul Dej (1977-1984), sub acope­rirea activităţilor cultice, a iniţiat diverse acţiuni de fanatizare naţio­nalistă a unor tineri maghiari, a conceput împreună cu tatăl său mai multe scrisori cu conţinut calomniator la adresa episcopului Nagy de la Cluj, în vârstă de 80 de ani, cu sco­pul de a-l determina să demisioneze pentru a-i lua locul, a întreţinut o atmosferă de intrigă şi certuri cu protopopul Laposi Iosif şi doamna Să­lăjan Ana, aceasta din urmă acţio­nându-l în judecată pentru jignirile şi injuriile aduse.

În aceeaşi perioadă, din mai multe scrisori adresate Consiliului Dirigent al Eparhiei Reformate din Cluj de preotul Molnar Istvan şi doamna Varga Ka­rolyne din Dej, precum şi de doamna Nagy Gizzela din Cluj, rezultă că Tökes Laszlo «a încălcat legile bisericeşti» şi prin atitudinea sa «a subminat comunitatea reformată», adu­când-o în prag de «destrămare».

De asemenea, deve­niseră de notorietate publică chefurile organizate de cel în cauză şi relaţiile sale cu numita Kerekes Erika, care au nemulţumit pe credincioşi. Ca ur­ma­re, Comisia de disciplină de pe lângă Eparhia reformată Cluj l-a pe­depsit cu «mustrare scrisă», iar în cele din urmă l-a suspendat din funcţie, mutându-l la o parohie din judeţul Mureş.

Apreciind măsurile luate împotriva sa ca nelegale, Tökes Laszlo a refuzat să se prezinte la noul loc de muncă, s-a au­todeclarat «şomer bisericesc» şi a de­­clanşat o serie întreagă de certuri şi pro­­cese cu conducătorii Bisericii Re­for­­mate, aspect exploatat atât de le­gă­turile lui din exterior, cât şi de posturile de radio Europa Liberă şi Kossuth, care i-au organizat o largă pu­blicitate.

Pentru a pune capăt atmosferei create, la 1.06.1986 Eparhia reformată din Cluj recunoaşte domnului Tökes Laszlo cei doi ani nelucraţi ca vechime în muncă şi îl repartizează ca ajutor al preotului Paiker Leon, de la Parohia reformată din Timişoara, aflat în pra­gul pensionării.

Aşa cum rezultă dintr-o scrisoare a doamnei Paiker, după ce s-a prezentat la post, Tökes Laszlo «l-a şicanat tot tim­­pul pe soţul său», contribuind astfel la «agravarea bolii şi decesul acestuia», lucru recunoscut de altfel şi de Tökes, care a afirmat într-un cerc restrâns că «a avut şi el grijă ca Paiker Leon să plece», considerându-se oarecum «vinovat de moartea acestuia».

Sub motivul renovării bisericii reformate din Timişoara, Tökes Laszlo adună de la credincioşi diferite sume de bani, din care îşi cumpără un auto­tu­rism şi repară imobilul în care locuia. Dintr-o reclamaţie adresată episcopului de Oradea rezultă că, pentru o lucrare de renovare a bisericii, Tökes Laszlo ar fi plătit suma de 40 mii lei, dar în acte a trecut 50 mii lei. Din aceeaşi reclamaţie mai rezultă că Tökes Laszlo a intrat în condiţii destul de dubioase în posesia unor bunuri donate bisericii de un avocat, promi­ţând pentru acesta «slujbe întru măre­ţia domnului şi laude credincioşilor».

Referindu-se la activitatea şi comportarea preotului Tökes Laszlo, într-un interviu luat în 1989 domnului Papp Laszlo, episcop de Oradea, de către postul de radio Kossuth se menţionează că «Tökes Laszlo şi-a neglijat datoria de preot şi i-a instigat pe credincioşi, în loc să-i unească». După părerea episcopului, încălcarea canoanelor bisericeşti de către preotul Tökes Laszlo s-ar datora «nebuniei de care acesta suferă», manifestată prin «dorinţa nestăvilită de a atrage atenţia asupra sa». În finalul interviului, înaltul prelat a sugerat preotului Tökes Laszlo că «dacă nu se simte bine» în România, «să se mute în Ungaria sau în Canada, unde trăieşte fratele său».

Păreri asemănătoare a exprimat şi preotul Attila din Moşniţa, care afirmă că Tökes Laszlo „este paranoic”, de­oarece prin „săpăturile lui” a alungat pe toţi presbiterii de la biserica reformată din localitate şi a lovit în foştii săi prieteni cu „bârfe şi ameninţări”, fiind susţinut de „presa maghiară şi noile grupări politice din Ungaria”.

În cursul anului 1989, doamna Tökes Edith, soţia domnului Tökes Laszlo, a primit mai multe anonime prin care i se aduceau la cunoştinţă aventu­rile soţului său cu Kerekes Erika din Dej, Orban Szofia din Miercurea-Ciuc şi alte femei din Timişoara şi Dum­brăviţa.

La rândul său, domnul Dan Erzsebet din Timişoara afirmă că domnul Tökes Laszlo, supranumit „diavolul Laszlo”, se „distrează pe banii credincioşilor”, pe care îi cheltuie prin localuri cu diferite femei, nu manifestă grijă faţă de bunurile bisericii şi din această cauză au dispărut în condiţii misterioase „un potir, două căni folosite la botezuri şi o tavă”.

Analizând activitatea şi comporta­rea preotului Laszlo Tökes, Consiliul Presbiteriului Parohiei Reformate Ti­mişoara constată la 14.09.1989 că acesta nu a slujit în ideea păcii şi supune­rii, a dezinformat centrul episcopal, s-a împotrivit controlului financiar şi a refuzat transferul la Parohia din jude­ţul Sălaj. Ca urmare, Consiliul a propus sus­pendarea din funcţie a celui în cauză.

Situându-se în continuare pe o poziţie naţionalistă şi mai ales iredentistă, în cursul anului 1989, Tökes Laszlo şi-a intensificat activitatea pe aceas­­tă linie, îndemnându-i pe cei cu vederi asemănătoare să „facă ceva pentru Transilvania, chiar contra sta­tului” şi, dacă este posibil, să acţioneze „în aşa fel încât să arate loialitate şi prietenie oficialilor, să-i convingem că nu le suntem duşmani, dar să lucrăm din umbră”.

În acest context se înscrie şi campania antiromânească declanşată de posturile de radio Europa Liberă şi Kossuth, bazată în cea mai mare parte „pe materialele incitatoare şi nereale tri­mise de Tökes Laszlo” .
Referitor la familia din care provine preotul Tökes Laszlo, este de menţio­nat faptul că tatăl său, Tökes Istvan, preot reformat, fost vicar episcopal şi redactor-şef al revistei Foaia reformată, în prezent pensionar, este o personalitate cultică cu prestigiu în ţară şi străinătate. În anul 1981 a încercat fără succes să scindeze cultul reformat din România şi să creeze o disi­denţă pe fond politic.

Sora sa Ana, de profesie medic ginecolog, s-a compromis datorită relaţi­i­lor intime cu preotul Szocs Geza şi doctorandul palestinian Maunen, atitudine dezaprobată de părinţii acesteia. De fapt, o poziţie asemănătoare au adoptat şi faţă de căsătoria domnului Tökes Laszlo cu doamna Joo Edith, toţi membrii familiei refuzând să fie naşi. Anterior căsătoriei (15 decembrie 1985), domnul Tökes Laszlo i-a repro­şat viitoarei soţii că „ar fi trăit şi cu fratele său Andras”, homosexual şi „agent al securităţii”. Prin şantajarea fratelui său, Tökes Laszlo a reuşit să cunoască orice acţiune iniţiată împo­triva sa de fostul organ de represiune comunistă. Un alt frate al său, Istvan, inginer în vârstă de 50 de ani, în 1968 a rămas ilegal în Occident, devenind un membru activ al emigraţiei ma­ghiare din Canada.
Comisia senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989. Conform adresei nr. 323483/09.04.1992

Despre cazul Laszlo Tokes, urmăreşte şi articolele grupate în pagina „Documente despre revoluţia din Timişoara”.

Constantin Sava, general, membru PSD, senator timp de 10 ani, decorat cu ordinul naţional „Serviciu Credincios” în grad de cavaler de fostul preşedinte Ion Iliescu, este secretar general adjunct al Senatului din 2008. A mai fost secretar general al Senatului în trecut, este cunoscut prin mai multe scandaluri, despre care relatează Voichiţa Râşcanu în „Ziua” din 2 octombrie 2008:
– a refuzat să părăsească locuinţa primită de la Regia Autonomă a Protocolului de Stat cînd şi-a pierdut funcţia de secretar general al senatului. A intentat proces RAPPS, procesul s-a lungit pînă a fost iarăşi numit într-o funcţie publică (secretar general adjunct al senatului), cînd a putut argumenta că are drept legal la o locuinţa a RAPPS. Totuşi, cîţiva ani a ocupat o locuinţă a protocolului de stat fără a mai avea funcţie care să-i dea acest drept.
– a fost acuzat că pretindea favoruri sexuale angajatelor senatului în schimbul promovării în funcţie (faptă care n-a fost dovedită).
– maşina de serviciu primită de la senat a fost folosită de soţia sa, care a făcut un accident cu ea.
– a efectuat achiziţii dubioase, cum ar fi televizoare cu preţ pe bucată „mai mic de 100 milioane” (la nivelul anului 2002)

 

2 Responses to “Un fals lesne demonstrabil: Extras din Nota informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşescu de către Departamentul Securităţii Statului”

  1. Lector Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Probabil ca cel responsabil cu includerea textului in carte – ori mana care a redactat textul – nu cunostea semnificatia cuvantului „extras”. Este evident ca, in raport cu observatia dvs., textul nu este un original, ci, eventual, o repovestire dupa un document al Securitatii.
    La observatia dvs. adaug si eu una: in nici un caz limbajul documentelor DSS nu putea include apelativele „domn”, „doamna”.
    Al dvs., Lector

  2. […] de falsificare a unor documente l-am mai întîlnit şi în alte situaţii. Vezi, pe acest blog, "Un fals lesne demonstrabil: Extras din nota informativă prezentată preşedintelui Nicolae Ceauşe…] 02:11 Antonie Popescu: Repetăm, documentele sînt multiplicate şi certificate pentru […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.