Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

23 August – ziua „Marii insurecţii naţionale armate antifascistă şi antiimperialistă” şi a pactului Ribentrop-Molotov (3 video) august 22, 2009


23 August era ziua naţională a Republicii Socialiste România. Se aniversa atunci „Marea insurecţie naţională armată antifascistă şi antiimperialistă” din 1944, cînd România a încetat războiul antisovietic şi a întors armele împotriva Germaniei. În fapt, 23 august 1944 a fost ziua cînd regele Mihai a dat o lovitură de stat, arestîndu-l pe generalul Ion Antonescu şi declarînd încetarea războiului împotriva URSS. Această zi a fost începutul instaurării regimului comunist în România şi a devenit cu timpul, în propaganda oficială, „marea insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”. Chiar dacă iniţial au fost tolerate şi partidele istorice care sprijiniseră lovitura de stat dată de regele Mihai, în cîţiva ani ele vor fi eliminate, scoase în afara legii, partidul comunist ajungînd în cîţiva ani partid unic.

Tot în 23 august, dar în 1939, Germania hitleristă şi Uniunea Sovietică au semnat tratatul de neagresiune cunoscut sub numele de „pactul Ribbentrop-Molotov”, prin care şi-au împărţit sferele de influenţă în Estul Europei. Pe baza acestui tratat, Uniunea Sovietică a anexat Basarabia, Ţările Baltice şi o mare parte a Poloniei. Se poate spune că 23 august 1939 a fost motivul care a determinat România să intre în război împotriva URSS, în 1941.

În 1989, la congresul 14 PCR, Nicolae Ceauşescu a condamnat pactul Ribbentrop – Molotov, fapt considerat de unii simpatizanţi ai acestuia ca find motivul pentru care Moscova ar fi pus la cale înlăturarea acestuia. Dar condamnări ale pactului Ribbentrop-Molotov avuseseră loc, înainte de Ceauşescu, în însăşi Uniunea Sovietică, iar în 24 decembrie 1989 (pe vremea cînd România era în plină luptă „antiteroristă”), congresul deputaţilor poporului (parlamentul) din Uniunea Sovietică a votat o declaraţie oficială de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov. Vedeţi mai jos, de pe youtube, înregistrări video de la o manifestaţie de masă din 17 iunie 1989, desfăşurată la Riga, capitala Republicii Socialiste Sovietice Letone, în care se condamna pactul Ribbentrop-Molotov şi era criticat Gorbaciov.

Demonstraţii împotriva pactului Ribbentrop – Molotov avuseseră loc în URSS încă din 1987, cum este cea filmată mai jos, tot la Riga, în 23 august 1987:

„Curajul” lui Ceauşescu, de a condamna un pact care era vehement criticat în însăşi URSS şi avea să fie în scurt timp repudiat oficial de întreaga conducere sovietică este la nivelul genunchiului broaştei. Gorbaciov tolera criticile pactului Ribbentrop-Molotov în însăşi URSS, doar cei neinformaţi pot crede că n-ar fi tolerat aceste critici în afara URSS.

Pentru nostalgici – un filmuleţ despre cum se sărbătorea această zi în epoca Ceauşescu.

Sărbătorirea lui 23 august în 1986:

 

One Response to “23 August – ziua „Marii insurecţii naţionale armate antifascistă şi antiimperialistă” şi a pactului Ribentrop-Molotov (3 video)”

  1. […] Adaugat in 23 August 2009 23 August era ziua naţională a Republicii Socialiste România. Se aniversa atunci “Marea insurecţie naţională armată antifascistă şi antiimperialistă” din 1944, cînd România a încetat războiul antisovietic şi a întors armele împotriva Germaniei. În fapt, 23 august 1944 a fost ziua cînd regele Mihai a dat o lovitură de stat, arestîndu-l pe generalul Ion Antonescu şi declarînd încetarea războiului împotriva URSS. Această zi a fost începutul instaurării regimului comunist în România şi a devenit cu timpul, în propaganda oficială, “marea insurecţie armată antifascistă şi antiimperialistă”. Chiar dacă iniţial au fost tolerate şi partidele istorice care sprijiniseră lovitura de stat dată de regele Mihai, în cîţiva ani ele vor fi eliminate, scoase în afara legii, partidul comunist ajungînd în cîţiva ani partid unic. Tot în 23 august, dar în 1939, Germania hitleristă şi Uniunea Sovietică au semnat tratatul de neagresiune cunoscut sub numele de “pactul Ribbentrop-Molotov”, prin care şi-au împărţit sferele de influenţă în Estul Europei. Pe baza acestui tratat, Uniunea Sovietică a anexat Basarabia, Ţările Baltice şi o mare parte a Poloniei. Se poate spune că 23 august 1939 a fost motivul care a determinat România să intre în război împotriva URSS, în 1941. În 1989, la congresul 14 PCR, Nicolae Ceauşescu a condamnat pactul Ribbentrop – Molotov, fapt considerat de unii simpatizanţi ai acestuia ca find motivul pentru care Moscova ar fi pus la cale înlăturarea acestuia. Dar condamnări ale pactului Ribbentrop-Molotov avuseseră loc, înainte de Ceauşescu, în însăşi Uniunea Sovietică, iar în 24 decembrie 1989 (pe vremea cînd România era în plină luptă “antiteroristă”), congresul deputaţilor poporului (parlamentul) din Uniunea Sovietică a votat o declaraţie oficială de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov. Vedeţi mai jos, de pe youtube, înregistrări video de la o manifestaţie de masă din 17 iunie 1989, desfăşurată la Riga, capitala Republicii Socialiste Sovietice Letone, în care se condamna pactul Ribbentrop-Molotov şi era criticat Gorbaciov. MARIUS MIOC […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.