Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Richard Andrew Hall: Revoluţia română din 1989 ca joc geopolitic de cafenea. Documentarul „Şah-mat” a lui Brandstatter şi ultimul val dintr-o mare de revizionism (1). Mişcări de deschidere august 29, 2009


Richard Andrew Hall este un profesor american care s-a ocupat de studiul istoriei revoluţiei române din 1989 (subiectul lucrării sale de doctorat). Cititorii constanţi ai acestui blog îl cunosc deja, căci am mai publicat aici traduceri din lucrările dînsului.

Mai citeşte, pe acest blog, alte lucrări ale domnului Hall:
Rescrierea istoriei revoluţiei. Triumful revizionismului securist în România (teza de doctorat – fragmente) (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8)
Cazul Petre Olaru (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7)

Încep acum în serial publicarea traducerii unor fragmente din altă lucrare a domnului Hall: „Revoluţia română din 1989 ca joc geopolitic de cafenea. Documentarul „Şah-mat” a lui Brandstatter şi ultimul val dintr-o mare de revizionism”.

Pentru publicarea în altă parte a lucrărilor domnului Hall aveţi nevoie de aprobarea autorului, cu care puteţi lua legătura la hallria@comcast.net.

Opiniile din articol aparţin autorului. Precizez că nu împărtăşesc toate ideile domnului Hall despre revoluţia română. Ca de obicei, intervenţiile mele vor fi cu litere cursive între paranteze drepte.

În serialul pe care-l încep acum va fi vorba de filmul „Şah-mat” al regizoarei Susanne Brandstatter, consacrat revoluţiei române, şi de discuţiile care au existat în jurul acestui film. Filmul respectiv a fost amplu comentat inclusiv în România (mai ales de „Jurnalul Naţional” şi televiziunea Antena 1). Deasemenea, se vor analiza afirmaţiile despre revoluţie şi contradicţiile dintre acestea ale unor personalităţi cunoscute în România precum Dan Pavel, Ion Mihai Pacepa, Andrei Codrescu, Vladimir Tismăneanu ş.a.

Mişcări de deschidere

Orice istorie conţine de fapt două istorii: Istoria epocii care este povestită şi istoria epocii în care se povesteşte. Înregistrarea trecutului este întotdeauna, într-o oarecare măsură, prizoniera prezentului în care se face înregistrarea.

Să luăm povestirile revizioniste despre atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. Aceste relatări insinuează în general că persoane cu funcţii înalte în guvernul SUA au cunoscut dinainte că vor avea loc atacurile şi în mod cinic n-au făcut nimic să le prevină, sau, încă mai diabolic, elemente din guvernul american şi din elitele politice şi economice au lansat atacurile împotriva propriului popor cu scopul de a-şi satisface setea de putere şi bogăţie. Asemenea bănuieli revizioniste există peste tot în lume – inclusiv în SUA – dar în anumite ţări ele au dobîndit o mai mare popularitate în mass-media şi în opinia publică.

Teoriile revizioniste despre atacurile din septembrie 2001 par să-şi fi găsit cei mai puternici susţinători în Franţa şi Germania. Cele mai proeminente şi influente relatări revizioniste sînt probabil cele ale autorului francez Thierry Meyssan („Oribila fraudă) şi ale fostului ministru vest-german Andreas von Bullow („CIA şi 11 septembrie, terorismul internaţional şi rolul serviciilor secrete”) (pentru un rezumat şi o analiză a acestor relatări vezi, de pildă, „Wall Street Journal” din 29 septembrie 2003, „New York Times” din 22 iunie 2002 şi „Washington Post” din 21 iulie 2002). Conform sondajelor de opinie publică, punctele de vedere extreme şi acuzaţiile susţinute de Meyssan şi von Bullow sînt respinse de marea majoritate a populaţiei din aceste două ţări. Conaţionali de-ai lor din întregul spectru politic au criticat teoriile lor revizioniste (Reuters, 11 septembrie 2003, „New York Times”, 22 iunie 2002). Aceste teorii nu sînt nici inevitabile, nici reprezentative pentru cercurile politice, jurnalistice, intelectuale sau pentru opinia publică din aceste ţări. Totuşi, rămînem cu întrebarea: de ce aceste două ţări europene şi de ce acum?

Istoria acestor ţări şi a relaţiilor lor cu Statele Unite, cultura politică şi istorică a elitelor lor intelectuale şi jurnalistice în mod sigur joacă un rol. Este de asemenea limpede că condiţiile geopolitice contemporane şi climatul intelectual şi politic din Franţa şi Germania au influenţă. Cărţile lui Meyssan şi von Bullow reflectă duhul vremii în care au fost scrise: realitatea disparităţii de putere dintre SUA şi restul lumii, înţelegerea acesteia, frica şi ranchiuna faţă de hegemonia americană şi neîncrederea asupra motivelor care stau în spatele politicii externe americane. După cum atacurile din 11 septembrie ar fi fost greu de închipuit cu 15 ani mai repede – cînd bipolaritatea războiului rece era încă dominantă – tot aşa ar fi fost greu de închipuit amploarea neîncrederii faţă de conducătorii SUA şi larga toleranţă şi acceptare a acestor teorii revizioniste în Vestul Europei cu 15 ani înainte.

Un nou val de revizionism franco-german întîmpină revoluţia română din 1989

Revizionismul recent franco-german nu e limitat doar la evenimentele acestui veac. El este proiectat în trecut, la evenimentele de la sfîrşitul veacului 20. O nouă şcoală franco-germană a teoriilor conspiraţioniste despre revoluţia română din decembrie 1989 s-a dezvoltat în ultimii ani. Documentarul „Şah-mat” a regizoarei Susanne Brandstatter despre răsturnarea lui Ceauşescu – difuzat în premieră de postul franco-german „TV Arte” la sfîrşitul lui februarie 2004 – este probabil cel mai bun produs al acestei noi şcoli. Apărînd în anul în care se aniversau 15 ani de la revoluţie, filmul a avut parte de multă publicitate şi a provocat multe discuţii în România.

Reflectînd asupra acestui mare eveniment al anului 2004 în ziarul care a „spart piaţa”, „Jurnalul Naţional”, ziarista Marina Constantinoiu povestea: „[Totul a început] cînd am retipărit un articol/comentariu despre acest interesant film care fusese publicat în suplimentul TV online al săptămînalului francez ‘Le Nouvel Observateur’. A 2-a zi a început nebunia. A urmat un şuvoi de reacţii, telefoanele sunau continuu la redacţie, cu tot felul de oameni exprimîndu-şi acordul sau dezacordul cu pretenţiile din documentar, unii chiar aducînd dovezi în sprijinul uneia sau alteia dintre versiuni. Jurnalul Naţional a pornit o adevărată dezbatere naţională, începînd de la un simplu documentar de televiziune”. („Jurnalul Naţional” din 30 decembrie 2004)

Deşi neîndoielnic angajată în acelaşi tip de autopublicitate exagerată ca şi Constantinoiu, este relevant pentru impactul documentarului că în noaptea de după difuzarea la TV Arte, televiziunea maghiară a făcut o emisiune în care a discutat acest film pe care l-a descris ca „stîrnind un val de reacţii pe tot globul încă înaintea vizionării sale” (Magyar Televizio 1, 2004). În timpul emisiunii, un reporter maghiar relata de la Bucureşti reacţiile româneşti după ce filmul a fost difuzat pentru prima oară şi la televiziunea română.

Filmul lui Brandstatter, reacţiile pe care le-a stîrnit în mass-media franceză, română şi maghiară, dezbaterile pe care le-a iscat şi compararea sa cu documentarele precedente despre revoluţie sînt subiectul acestei lucrări. Deşi concluziile filmului lui Brandstatter reflectă relaţiile geopolitice contemporane, metodologia ei de investigare continuă o lungă tradiţie a studiilor atît româneşti cît şi străine despre evenimentele din decembrie 1989, iar conţinutul filmului se bizuie substanţial pe susţineri care au circulat de ani de zile în România – unele din 1990.

Concluziile filmului lui Brandstatter reflectă o tendinţă contemporană mai largă – de a atribui Statelor Unite o capacitate şi înclinaţie spre manipulare care pare fără limite. În acelaşi timp, conţinutul filmului este produsul unor tendinţe de durată şi probabil în curs de intensificare care sînt caracteristice multor investigaţii despre revoluţia română şi care sînt specifice cazului însuşi al revoluţiei. Cu alte cuvinte, filmul este reflecţia unei vechi şi adînc înrădăcinate dezbateri despre revoluţie în România – şi într-o mai mică măsură din afara României, interpretată prin prisma relaţiilor geopolitice contemporane.

(va urma)

 

17 Responses to “Richard Andrew Hall: Revoluţia română din 1989 ca joc geopolitic de cafenea. Documentarul „Şah-mat” a lui Brandstatter şi ultimul val dintr-o mare de revizionism (1). Mişcări de deschidere”

  1. […] şi primele trei părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  2. […] şi primele cinci părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  3. […] şi primele şase părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  4. […] şi primele şapte părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  5. […] şi primele opt părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  6. […] şi primele nouă părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  7. IN MISCAREA REVOLUTIONARA DIN 1989 NU AU EOST INPLICATE AGENTI STRAINE SI A FOST O BUBA VECHE SI SPER SA NU SE REPETE ADEVARUL CUNOSCUT FACE CA FAPTE SA NU SE REPETE .FRONTUL DEMOCRAT ROMIN MIRICA .

  8. […] şi primele unsprezece părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  9. […] şi primele douăsprezece părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  10. […] şi primele treisprezece părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  11. […] şi primele paisprezece părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  12. […] şi primele cinsprezece părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  13. […] şi primele şaisprezece părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  14. […] şi primele şaptesprezece părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  15. […] şi primele optsprezece părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]

  16. […] şi primele nouăsprezece părţi ale acestei lucrări: – Mişcări de deschidere – El complotează, ei complotează, tu complotezi – Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.