Încercare de a include mişcările din Valea Jiului 1977 şi Motru 1981 în legea revoluţionarilor

Pe baza îndemnului „Politicieni, facem licitaţie! Cine dă mai multe drepturi materiale pentru anticomunişti şi recunoaşte merite anticomuniste la mai multe persoane va cîştiga concursul de anticomunism!” (linc), lansat pe acest blog, senatorul Laurenţiu Florian Coca (PSD Vîlcea; este şi secretar al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor) a propus includerea în Legea 341/2004 legată de revoluţionarii din decembrie 1989 şi a participanţilor la mişcările protestatare din Valea Jiului (1977) şi Motru (1981).

Dezbaterile din senat cu privire la această iniţiativă legislativă au avut loc în 9 septembrie. Înregistrarea video a dezbaterilor se poate vedea pe pagina web a senatului (linc), de la minutul 16:20 la minutul 48 sînt dezbaterile legate de iniţiativa senatorului Coca.

Guvernul a propus respingerea legii, pe motiv că există deja Decretul-Lege 118/1990 cu drepturi pentru deţinuţii politici, în care s-ar încadra cei care au avut de suferit din partea regimului comunist după acele acţiuni protestatare. Ceea ce guvernul n-a spus este că există şi persoane care, deşi au participat la acele mişcări, n-au avut deloc de suferit. Iniţiativa senatorului Coca cred că la asta se referă, pe modelul legii revoluţionarilor care acordă drepturi nu numai celor care au suferit la revoluţie (răniţi, arestaţi, urmaşi ai celor ucişi) ci şi celor care au avut o contribuţie activă fără să fi suferit mai apoi.

De pildă, Constantin Dobre, liderul mişcării din Valea Jiului din 1977, nu a fost băgat la puşcărie, deci nu poate cere nici un drept pe seama Decretului-Lege 118/1990. El a fost primit în anii ’80 la cursurile Academiei Ştefan Gheorghiu, care pregătea activişti de partid. După revoluţie, în 1990 a fost angajat pe postul de casier al Ambasadei române din Londra. De acolo a cerut azil politic în Marea Britanie, pe care l-a primit cu destulă greutate (în primă instanţă cererea i-a fost respinsă, deşi pe atunci – după mineriada din iunie 1990 – era destul de lesne de primit azil politic în Vest). În România, prin sentinţa penală din 27 noiembrie 1992, Constantin Dobre a fost condamnat la 5 ani închisoare sub acuzaţia că ar fi fugit cu banii Ambasadei române din Londra, scriu Cristina Diac şi Florin Mihai în „Jurnalul Naţional” din 05.08.2007 (linc).

Fiindcă s-a cerut echivalarea mişcărilor din Valea Jiului 1977 şi Motru 1981 cu cea din decembrie 1989, iar mişcarea din Braşov 1987 deja a fost inclusă în Legea 341/2004 (corectă mi se pare observaţia senatorului Raymond Luca că aceasta a fost o greşeală), e folositor să facem o comparaţie între decembrie 1989 şi alte mişcări protestatare. Cred că există cîteva deosebiri fundamentale:

1. În decembrie 1989, amploarea şi duritatea represiunii din decembrie 1989 a depăşit cu mult tot ce s-a mai înregistrat în cei 25 de ani de domnie a lui Ceauşescu. În 1989 au fost peste 1000 de morţi, cîteva mii de răniţi şi de arestaţi, în Valea Jiului 1977, Motru 1981 sau Braşov 1987 numărul morţilor a fost zero, iar al arestaţilor de ordinul zecilor. Decembrie 1989 a fost singurul moment istoric cînd regimul Ceauşescu a poruncit deschiderea focului împotriva populaţiei.

2. O altă diferenţă esenţială o constituie natura revendicărilor. În decembrie 1989 problema locului de muncă a lui Tokes a devenit secundară, a fost doar un pretext. Deşi autorităţile se arătau dispuse să negocieze cu Tokes, aceste negocieri au devenit irelevante, revendicările concentrîndu-se pe problema mai largă a libertăţilor democratice. Încă din 16 decembrie 1989 s-a scandat „libertate”, „vrem alegeri libere”, „jos Ceauşescu”. La Braşov ’87 şi Valea Jiului ’77 revolta a pornit de la probleme legate de salarii şi condiţii de muncă (la Braşov tocmai fusese zi de leafă şi se tăiaseră lefurile pentru nerealizarea planului). În 1977 în Valea Jiului, chiar dacă s-a început cu lozinca „Jos Ceauşescu!”, după ce fostul preşedinte a făgăduit satisfacerea revendicărilor minerilor mulţimea a scandat „Ceauşescu şi minerii!”, „Ceauşescu şi poporul!”, cum ne informează un articol a lui Călin Tebieş din „Hunedoreanul” din 6 august 2008 (linc). Poate de aceea represiunea a fost mai blîndă în aceste cazuri, nu s-a deschis focul împotriva demonstranţilor.

Punctul 9 al Proclamaţiei de la Timişoara (linc) afirmă: „Timişoara nu a făcut revoluţie pentru salarii mai mari sau pentru avantaje materiale. Pentru acestea era suficientă o grevă”. Aici este sintetizată una din diferenţele esenţiale, deşi puţin înţelese, dintre decembrie 1989 şi celelalte mişcări protestatare.

3. O a 3-a diferenţă esenţială o constituie rezultatul: dacă în decembrie 1989 chiar s-a realizat răsturnarea regimului Ceauşescu, celelalte acţiuni protestatare nu au izbutit aşa ceva. În unele cazuri poate nici nu şi-au propus. Din punct de vedere al rezultatului obţinut, o „lege a recunoştiinţei” este logic să existe doar legată de evenimentele din decembrie 1989, fiindcă numai atunci s-a realizat o schimbare politică pentru care poporul român poate fi eventual recunoscător. Pentru celelalte mişcări anti-regim, onorabile dar cu rezultate zero, poate exista eventual o lege a compasiunii, a milei sau a reparării suferinţelor îndurate, dar nu a recunoştiinţei.

4 A 4-a diferenţă, este campania de ponegrire şi de falsificare a istoriei, care are ca obiectiv principal doar revoluţia din 1989. N-am observat campanii similare împotriva revoltaţilor de la Braşov, Motru sau Valea Jiului (despre mişcarea din Braşov ’87 am auzit o opinie singulară a unui ofiţer fost în CADA, parcă Viorel Tocan se numea, că ar fi fost pusă la cale de Gorbaciov; n-a existat însă o campanie de presă pentru a impune această idee în public). Motivul acestei campanii, după părerea mea, este că revoluţionarii din 1989 sînt percepuţi ca o primejdie tocmai pentru că s-au dovedit eficienţi în lupta lor de răsturnare a regimului şi fiindcă au cerut trimiterea în judecată a unor înalţi demnitari comunişti.

Notez că în final propunerea legislativă a senatorului Coca a fost respinsă. S-a sugerat în cursul dezbaterilor să se facă o lege separată legată de evenimentele din Valea Jiului şi Motru.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.