Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

New York Times din 19 decembrie 1989 despre revoluţia română: „Relatările martorilor variază mult, numărul morţilor fiind estimat în jos la doi şi în sus la cîteva sute” Octombrie 6, 2009


NYT19dec1Reiau discuţia asupra uneia din dezinformările răspîndite de Ion Iliescu, prin cartea sa „Revoluţie şi reformă”, şi preluată de propagandiştii acestuia din presa românească (în rîndul propagandiştilor fiind destui specializaţi în demagogie anticomunistă): se pretinde că presa străină are vina exagerării numărului morţilor din decembrie 1989, încercînd să se ascundă rolul esenţial avut în această problemă de procesul Ceauşescu organizat la porunca lui Iliescu. La acel proces s-a anunţat oficial un număr al morţilor de 60000. Presa străină, ca şi cea română, a preluat comunicatele oficiale ale FSN, ceea ce e absolut firesc. Anume procesul Ceauşescu a dat credibilitate altor relatări exagerate care existaseră pînă atunci despre numărul morţilor, relatări care erau însă, pînă la acel moment, marginale, nebăgate în seamă de ziarele serioase din Vest sau pomenite cu rezerve. Prezint mai jos ce scria „New York Times” din 19 decembrie 1989 despre revoluţia română. Observaţia mea este că ziarul american a prezentat o relatare obiectivă, în măsura în care acest lucru era posibil în lipsa corespondenţilor străini la faţa locului (lipsă care vine în contradicţie cu teoriile despre plănuirea în avans a evenimentelor din Timişoara de către agenturile străine). Intervenţiile mele în text sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

„Confruntare locală devine protest anti-regim într-un oraş românesc” de Thomas L. Friedman

în timpul sfîrşitului de săptămînă, o confruntare între poliţie şi un conducător bisericesc proeminent a dus la un protest antiguvernamental de amploare în România, despre care se relatează că a provocat multe victime după ce forţele de securitate [„security forces” în engleză, nu se înţelege neapărat Securitatea ci poate avea înţelesul mai larg de forţe de menţinere a ordinii] au răspuns cu tunuri de apă, gaze lacrimogene şi unele focuri de armă.

Ziariştii nu au fost lăsaţi lîngă scena confruntării, în oraşul Timişoara din Vestul României, nu departe de graniţa cu Ungaria. Relatări ale răzmeriţei au fost adunate din bucăţi aici [adică în redacţia New York Times], de la agenţii de presă est europene şi vestice, care au discutat cu martori ce au părăsit România în ultimele două zile. Amănunte au venit deasemenea de la emisiuni de radio monitorizate de Serviciul de Informaţii despre Emisiunile Străine al Departamentului de Stat şi de la informaţii ale funcţionarilor departamentului.

Primele asemenea proteste

Departamentul de Stat [echivalentul american al Ministerului de Externe] a spus astăzi că ambasada americană din Bucureşti, capitala României, care este la aproximativ 500 de mile de zona răzmeriţei, nu poate încă confirma rapoartele despre pierderile înregistrate. Relatările martorilor variază mult, numărul morţilor fiind estimat în jos la doi şi în sus la cîteva sute.

Demonstraţiile au fost primele raportate în România de cînd oamenii din Germania de Est, Cehoslovacia şi Bulgaria au început să iasă în lunile din urmă la manifestaţii stradale paşnice care au forţat conducătorii comunişti să împartă puterea. Aparent, ele au început ca rezultat al tensiunilor etnice dintre regimul comunist dur al preşedintelui Nicolae Ceauşescu şi minoritatea ungurească din ţară, care numără 2 milioane.

Funcţionarii Departamentului de Stat şi agenţiile de presă est-europene au spus că protestele au preluat un caracter larg antiguvernamental, ca şi în alte părţi din estul Europei. Agenţia de presă oficială iugoslavă a spus că poliţia a folosit arme şi tunuri de apă împotriva a 10000 de manifestanţi în Timişoara, care scandau „Libertate!”, „Românilor, ridicaţi-vă!” şi „Jos cu Ceauşescu!”. [Foarte corectă această relatare a agenţiei iugoslave]

„Se pare că vremea României ar putea să fi venit în sfîrşit”, a spus un analist al Departamentului de Stat. „Aş sublinia totuşi cuvintele ‘ar putea’. Ceauşescu are un control solid al locului. Dar se va întîmpla mai devreme sau mai tîrziu”.

Relatări despre atacuri ale poliţiei

Ambasadorul american în România, Alan Green Jr., a fost instruit de Departamentul de Stat să înregistreze o plîngere la guvernul domnului Ceauşescu, considerat de multă vreme cel mai represiv guvern din estul Europei după cel al Albaniei. Martori interviaţi de agenţiile de presă ungară şi iugoslavă au spus că ciocnirile au început cînd poliţia a atacat mulţimea care încerca să oprească evacuarea unui popular preot de etnie maghiară, Laszlo Tokes. Martori care au ajuns noaptea în Budapesta au spus televiziunii maghiare că confruntarea s-a prefăcut rapid într-o demonstraţie anti-Ceauşescu, cu mii de participanţi. [O relatare corectă a televiziunii budapestane]

Purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, Margaret D. Tutwiler, a spus că, aparent, cîteva sute de membri ai parohiei domnului Tokes au făcut o demonstraţie sîmbătă „în susţinerea refuzului său de a elibera clădirea bisericii”.

„Demonstraţia se pare că a crescut în amploare şi a luat o orientare antiguvernamentală”, a spus doamna Tutwiler. „Duminică 17 decembrie unităţile de securitate ale guvernului au reprimat cu brutalitate demonstraţia, folosind bîte, gaze lacrimogene şi tunuri de apă”. [Doamna Tutwiler a menajat aici regimul Ceauşescu, nepomenind de folosirea armelor de foc]

NYT19dec2
Un martor citat de televiziunea maghiară a spus că un camion de pompieri a fost incendiat de demonstranţi şi că mulţimea s-a îndreptat către primărie, strigînd că poporul român trebuie să ia exemplu de la ce s-a întîmplat în Cehoslovacia, Ungaria şi Bulgaria.

Nu e mîncare, a spus o femeie gravidă

Alt martor a relatat că o femeie gravidă a arătat către burta ei şi a spus ostaşilor să o împuşte acolo fiindcă oricum nu este destulă mîncare în prăvălii ca să-şi hrănească copiii.

Un alt martor a spus că a auzit că proteste asemănătoare au avut loc în Arad, un oraş lîngă Timişoara [Informaţie falsă, la Arad abia în 21 decembrie dimineaţa au început demonstraţiile]. Personal al ambasadei americane a încercat în repetate rînduri să-l viziteze pe domnul Tokes, a spus doamna Tutwiler, dar a fost oprit de forţe de securitate din jurul casei şi bisericii preotului.

„Atunci cînd guvernul nu are susţinerea poporului, urmează groaznic de greşita cale de a folosi forţele de securitate pentru a reprima o manifestaţie serioasă de nemulţumire populară faţă de politicile regimului Ceauşescu”, a spus doamna Tutwiler. „Chemăm guvernul român să înceteze asuprirea pastorului Laszlo Tokes şi a parohiei sale şi să-i îngăduie să se folosească de libertatea sa fundamentală de exprimare”.

NYT19dec3Ceauşescu în Iran

Ungurii sînt cea mai mare minoritate din România. De mulţi ani ei au avut propriile lor şcoli şi centre culturale, au fost lăsaţi să-şi vorbească propria lor limbă şi au fost promovaţi liber în funcţii guvernamentale. Totuşi, de vreo 10 ani, regimul Ceauşescu a început să reducă treptat aceste privilegii. În timp ce Ungaria şi-a liberalizat politicile şi s-a deschis către Vest în ultimii ani, domnul Ceauşescu a devenit mai bănuitor cu etnicii unguri din ţara sa.

Aparent, el a simţit că are situaţia destul de bine sub control pentru a părăsi azi Bucureştiul pentru o vizită oficială de trei zile în Iran.

Charles Gati, un expert în probleme est-europene de la Union College, a spus că era logic ca guvernul român să folosească violenţa pentru a suprima demonstraţiile. Conducerea, care e dominată de clanul Ceauşescu, a izbutit în mare parte să cureţe serviciile secrete de agenţi sovietici, spre deosebire de serviciile secrete din alte ţări est-europene. Domnul Gati a afirmat că, drept rezultat, capacitatea Uniunii Sovietice de a încuraja reforme treptate, începînd din interiorul Partidului Comunist, este mult mai limitată în România.

Totuşi, domul Gati a spus: „Orice ai putea gîndi asupra teoriei dominoului în Asia anilor ’60, în mod sigur funcţionează în Europa de Est a anilor ’80. Va fi imposibil pentru Ceauşescu să menţină un regim stalinist, cînd chiar regimurile brejneviste au căzut în jurul său”.

Violenţă prevăzută

„Dacă schimbarea urmează să vină în România, aproape sigur va trebui să fie violentă”, a continuat. „Nu se poate întîmpla paşnic ca pretutindeni altundeva”.

Funcţionarii Departamentului de Stat au spus că este greu de confirmat orice număr referitor la victime sau să ofere o relatare amănunţită a evenimentelor, datorită distanţei dintre Bucureşti şi Timişoara, un oraş de vreo 200000 de locuitori. [de fapt vreo 350000 de locuitori]

Cea mai gravă relatare despre victime a venit de la Radislav Dencic, absolvent al Universităţii din Timişoara care a fost în oraş pentru o săptămînă şi s-a întors luni [18 decembrie] în Iugoslavia. El a fost citat de agenţia Reuters spunînd că forţele române de securitate au tras asupra protestatarilor din stradă şi din elicoptere. „Sute de oameni au căzut pe caldarîm, în faţa ochilor mei”, a spus el reporterilor. [A existat un elicopter din care s-au urmărit mişcările demonstranţilor de la Timişoara însă după revoluţie nu s-a dovedit că s-a tras din el. Au fost şi sute de oameni care au căzut pe caldarîm. Nu toţi aceştia au murit, unii au fost numai răniţi iar alţii doar s-au aruncat pe jos la auzul rafalelor, ca să nu fie atinşi. Un martor aflat la distanţă nu putea să cunoască exact cîţi dintre cei căzuţi jos au murit, dar la auzul tirurilor intense (parţial în aer) putea să presupună un număr de morţi de cîteva sute, realitatea fiind că la Timişoara au fost 73 de morţi şi cîteva sute de răniţi pînă în 22 decembrie 1989]

Mai citeşte, despre relatările mijloacelor de informare în masă străine despre revoluţia română:
Televiziunea CBS despre revoluţia română, în 22 decembrie 1989 (video)
New York Times din 21 decembrie 1989 despre revoluţia română
Cum s-a aflat în lume despre evenimentele din Timişoara
Ruşii şi revoluţia română – două păreri opuse: Ion Raţiu şi Virgil Măgureanu

 

3 Responses to “New York Times din 19 decembrie 1989 despre revoluţia română: „Relatările martorilor variază mult, numărul morţilor fiind estimat în jos la doi şi în sus la cîteva sute””

  1. OPRESTE MARIUSE RAZBOIU PSIHOLOGIC ESTE IN ROMINIA DESPRE REVOLUTIE ESTE SCRIS CERT NU TOT SI CE A VRUT SA SE CUNOASCA DEACEIA AU DISPARUT ACTELE MELE DIN 21 DEC.1989 DINCA A AVUT DREPTATE SISTEMATIC PSIHOLOGIC NU TI SE DA CUVINTU CE FACI CIND ACEST DINCA NU A FOST SURPRINS DE PARA PHINTOZA DIN MOMENTU DISCUTI ALFEL TACEA DIN GURA PRIN URMARE POATE SA SPUNA CE O VREA INDIVIZI PROSTI EI SPUN CA SINT DESTEPTI NUSI DA NICI NUMELE PE COMENTARI DE CE // ???? ASA INTELEG EI DEMOCRATIA CUM A INTELES SI COMUNISTI DEMOCRATIA MARIUS POTI STERGE DAR RAZBOIUL INPOTRIVA PROSTI PHIHOLOGICE IN ROMOINIA IA AMPLOARE STIU CA NU O SA CREZI SI CA TINE ALTI DAR ASTAI ADEVARUL ARE LEGATURA CU CE VREI TU DAR TREBUIE SA TE GINDESTI RAZBOIUL PSIHOLOGIC ASUPRA ROMINIEI MIRICA FRONTUL DEMOCRAT ROMIN INDUCEREA IN EROARE PRIN DECLARATI MINCINOASE SAU CU INFLORITURI NU ADUCE NIMIC BENEFIC ROMINIEI SI NICI ROMINILOR DIN AFARA , NU VA BATJOCORITI TARA CA TOT IN EA TE INTORCI POATE.

  2. […] realiste asupra revoluţiei române. De pildă “New York Times” din 19 decembrie [vezi linc] pomenea de un număr de morţi între doi şi cîteva sute (“as low as two and as high as […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s