Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Minciuni anticomuniste marca Sorin Ilieşiu octombrie 23, 2009


Vicepreşedintele Alianţei Civice, Sorin Ilieşiu, a lansat un nou apel, de astă dată către ambasadorul SUA, căruia îi cere o audienţă pentru a-i prezenta un apel pentru condamnarea internaţională a comunismului. Scrisoarea domnului Ilieşiu, la care au aderat 36 de organizaţii civice şi sindicale, e prezentată pe saitul asociaţiei „21 Decembrie” (linc).

Delegaţia care ar urma să discute cu ambasadorul american (sau o fi discutat deja?) este mai cuprinde, pe lîngă domnul Ilieşiu, pe: Teodor Mărieş, preşedinte al asociaţiei „21 Decembrie”, George Costin, declarat „preşedinte executiv” al Blocului Naţional al Revoluţionarilor (este vorba de organizaţia care îl are ca preşedinte de onoare pe Ion Iliescu; conducerea anunţată în presă după ultimul congres al acesteia nu-l includea însă pe George Costin, fie a dezinformat presa, fie în actele depuse la tribunal după congres e o altă conducere decît ceea ce s-a discutat la congres, de faţă cu presa), Antonie Popescu şi Ionuţ Matei, avocaţi ai asociaţiei „21 Decembrie”, Liviu Antonesei, Florian Mihalcea, preşedinte al Societăţii „Timişoara”.

Un lucru mă deranjează însă în scrisoarea domnului Ilieşiu: Afirmaţia categorică că „nimeni nu a fost trimis în judecată pentru masacrul din decembrie 1989”. Această afirmaţie reprezintă o minciună sfruntată. Au fost o mulţime de procese legate de revoluţia din 1989. Numai referitor la revoluţia din Timişoara, avem următoarele cazuri, prezentate de mine în cartea „Curtea Supremă – Procesele revoluţiei din Timişoara (1989)”:

1. „Procesul celor 25”. Inculpaţi: general (r) Ion Coman, şef al secţiei militare şi de justiţie al CC al PCR, Radu Bălan, prim secretar PCR în judeţul Timiş, Ilie Matei, fost prim secretar PCR al judeţului Timiş, Cornel Pacoste, activist PCR, general de securitate Emil Macri, colonel de securitate Ion Popescu, şeful Inspectoratului Timiş al Ministerului de Interne, colonel de securitate Traian Sima, şeful securităţii Timiş, colonel de securitate Filip Teodorescu, locotenent-colonel de securitate Gabriel Anastasiu, colonel de miliţie Ion Deheleanu, şef al Miliţiei Timiş, locotenent-colonel de securitate Gheorghe Atudoroaie, maior de securitate Tinu Radu, locotenent-colonel de miliţie Ion Corpodeanu, colonel de miliţie Nicolae Ghircoiaş, colonel de miliţie Ion Baciu, maior de miliţie Iosif Veverca, maior de miliţie Gheorghe Avram, căpitan de miliţie Valentin Ciucă, căpitan de miliţie Laurenţiu Preda, căpitan de miliţie Eugen Mişea, căpitan de miliţie Tiberiu Grui, locotenent-major de miliţie Eugen Peptan, căpitan de miliţie Viorel Bucur, colonel de securitate în rezervă Gheorghe Ganciu, controlor la secţia cimitire şi crematoriu uman din Bucureşti, maior de miliţie în rezervă Emilian Zamfir Iosef, administrator al crematoriului din Bucureşti. Doi dintre inculpaţi (Radu Bălan şi Emil Macri) au murit înainte de finalizarea procesului, 8 au fost condamnaţi la închisoare (Ion Coman, Cornel Pacoste, Ion Popescu, Traian Sima, Ion Deheleanu, Ion Corpodeanu, Iosif Veverca, Ilie Matei), în 10 cazuri instanţa a constatat vinovăţia dar a stabilit că faptele se încadrează într-un decret de amnistie sau graţiere emis de Ion Iliescu şi în 5 cazuri s-a pronunţat achitare. Ulterior, au fost graţiaţi Ion Coman (de Emil Constantinescu), Ion Corpodeanu şi Iosif Veverca (de Ion Iliescu).

2. Procesul Chiţac-Stănculescu. Inculpaţi generalii M.Ap.N. Mihai Chiţac şi Victor Atanasie Stănculescu, osîndiţi la cîte 15 ani închisoare.

3. General M.Ap.N. Constantin Rotariu, locotenent-colonel M.Ap.N. Ion Păun şi căpitan M.Ap.N. Constantin Gheorghe, acuzaţi pentru deschiderea focului împotriva manifestanţilor din Calea Lipovei, în 17 Decembrie 1989. În zonă s-au înregistrat 6 morţi şi 30 de răniţi prin împuşcare. Acuzaţii au fost condamnaţi de Curtea Supremă (Decizia nr. 359 / 2002), dar apoi graţiaţi de preşedintele Ion Iliescu (Decretul nr. 727, publicat în Monitorul Oficial nr. 589 din 8 august 2002).

4. Locotenent securitate Florin Dragomir – învinuit de cercetare abuzivă faţă de Ion Dan Ciataraş, Grigore Beniamin Biscos şi Petru Enache. În noaptea de 18/19 decembrie 1989 cei trei lipiseră afişe anticeauşiste la întreprinderea Garofiţa, unde lucrau. Locotenent Florin Dragomir i-a bătut cu un par de lemn şi cu bastonul de cauciuc şi i-a călcat cu picioarele pe degetele de la mîini pînă la sîngerare, încercînd să obţină astfel informaţii despre organizatorii acţiunilor revoluţionare.

Avocatul inculpatului, domnul Dumitru Ganţ (mai apoi prefect PNŢCD de Timiş; tatăl deputatului Forumului German Ovidiu Ganţ) a arătat că nu poate fi vorba de cercetare abuzivă deoarece inculpatul nu avea calitatea de ofiţer cu cercetarea penală (cu alte cuvinte, tot ceea ce a făcut a fost din exces de zel – nota mea). Inculpatul este vinovat doar de abuz în serviciu, a spus dl. avocat. Ofiţerul de securitate însărcinat cu cercetarea penală – Gheorghe Sălăjan – a fost în proces martor al acuzării.

Condamnat de Tribunalul Militar Timişoara la 4 ani şi 6 luni închisoare (Sentinţa nr. 44 din 2 aprilie 1990), Florin Dragomir va fi eliberat în urma recursului judecat la Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti (judecător Ciobotaru Gheorghe – Decizia nr. 139 din 12 iulie 1990). În motivarea hotărîrii, pe lîngă faptul că învinuitul nu avea calitatea de ofiţer însărcinat cu cercetarea penală, se reţine că pentru a putea exista infracţiunea de cercetare abuzivă o condiţie este ca urmărirea penală să fie începută. Or, „conform art. 228 al. 1 şi 3 c. pr. pen. începerea urmăririi penale are loc numai prin rezoluţia sau procesul verbal emise de organul competent”. Cum asemenea act lipsea, bătaia încasată de cei 3 revoluţionari nu se numeşte „cercetare abuzivă” ci „purtare abuzivă”, infracţiune amnistiată prin decretul FSN din 4 ianuarie 1990.

5. Plutonier major miliţie Constantin Ţeghiu şi plutonier miliţie Dumitru Asaftei – învinuiţi de împuşcarea mortală a lui Marius Nemţoc şi Ioan Măriuţac, în faţa Catedralei în 18 decembrie 1989. Achitaţi (Sentinţa nr. 2 din 17 iunie 1991 a Tribunalului Militar Extraordinar Timiş, definitivă prin nerecurare).

6. Căpitan miliţie Traian Cozma – învinuit că a completat în fals buletine de identitate pentru generalii Nuţă Constantin (pe numele Negrilă Constantin), Mihalea Velicu, Macri Emil şi coloneii Ghircoiaş Nicolae şi Deheleanu Ion. Conform declaraţiei inculpatului, ordinul de a întocmi aceste buletine false a venit de la generalul Nuţă. Instanţa îl condamnă la 3 ani şi 6 luni închisoare, dar constată că pedeapsa este graţiată prin Decretul-Lege nr. 23/1990. (Sentinţa nr. 24 din 26 februarie 1990 a Tribunalului Militar Timişoara şi Decizia nr. 120 din 28 mai 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti).

Ulterior, Traian Cozma şi-a continuat cariera în cadrul Ministerului de Interne, ajungînd şef al Direcţiei de Evidenţă Informatizată a Persoanei din judeţul Timiş.

7. Plutonier major miliţie Vasile Bandula – învinuit că, în 18 decembrie 1989 a rănit prin împuşcare pe Vasile Moldovan, în Piaţa Badea Cîrţan. Victima a rămas invalidă. Inculpatul a fost condamnat la 6 ani închisoare pentru vătămare corporală gravă (Sentinţa nr. 1 din 28 septembrie 1990 a Tribunalului Militar Extraordinar Timişoara şi Decizia nr. 16 din 14 decembrie 1990 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti).

8. Căpitan contrainformaţii Vasile Joiţoiu – învinuit de împuşcarea lui Vasile, Lepa şi Ioana Bărbat în 17 decembrie 1989 în Piaţa Libertăţii, Lepa Bărbat murind ca urmare a rănii. Osîndit la 18 ani închisoare de Tribunalul Militar Extraordinar Timiş (Sentinţa nr. 1 din 15 februarie 1991), Joiţoiu va fi achitat de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti (Decizia nr. 2 din 21 mai 1991). Apoi, hotărîrea de achitare va fi anulată, iar procesul se va rejudeca. În 2003, cînd îmi scriam cartea despre procesele revoluţiei din Timişoara, procesul încă nu fusese finalizat. Victima Vasile Bărbat a fost deputat în legislatura 1990-1992 (ales pe lista Partidului Democrat al Muncii).

9. Locotenent major miliţie Petru Voican (şchiopul) – învinuit de cercetare abuzivă împotriva lui Ioan Geangu, Mihai Grigore şi Doru Berejovschi. Achitat (Sentinţa nr. 92 din 7 august 1990 a Tribunalului Militar Timişoara şi Decizia nr. 238 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti).

10. Locotenent securitate Florin Iaru şi civil Stelian Drăgoi, după 22 decembrie 1989 s-au pus la dispoziţia Garnizoanei Timişoara pentru a ajuta la lupta „antiteroristă”. Învinuiţi de furt – în 25 decembrie 1989 organizînd o percheziţie la locuinţa cetăţeanului iordanian Jarrar Bassel, şi-ar fi însuşit unele bunuri ale acestuia. Instanţa a schimbat încadrarea juridică în „abuz în serviciu”, osîndindu-i pe învinuiţi la cîte 1 an şi 6 luni închisoare (Sentinţa nr. 162 din 4 septembrie 1991 a Tribunalului Militar Timişoara).

11. Ofiţer M.Ap.N. Ilie Andreoiu – învinuit că a împuşcat 3 persoane (Drăgoi Mihai – fost preşedinte al Asociaţiei „17 Decembrie”, Şeitan Ion şi Simion Ion) în noaptea de 22/23 decembrie 1989 lîngă Poligrafia din Timişoara, avînd impresia greşită că acestea sînt terorişti. Condamnat la 4 ani închisoare (Sentinţa nr. 223 din 22 decembrie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, Decizia nr. 111 din 4 octombrie 2000 a Curţii Militare de Apel şi Decizia nr. 1093 din 1 martie 2001 a Curţii Supreme – secţia penală). Culmea este că, fiind deja inculpat, Andreoiu a primit titlul de luptător în revoluţie anume pentru vitejia dovedită în lupta antiteroristă (Monitorul Oficial nr. 568 bis din 22 noiembrie 1999, pag. 16). Referitor la cazul Andreoiu, îmi arog meritul de a fi fost primul care l-a dezvăluit public, prin articolul „O confuzie în timpul revoluţiei”, în ziarul „Timişoara” din 17 iulie 1991. După 10 ani justiţia a confirmat, definitiv şi irevocabil, că tot ce scrisesem în acel articol este 100% adevărat.

Acestea sînt numai procesele penale legate de revoluţia din Timişoara, pe care le cunosc. Se mai adaugă la acestea şi alte procese, precum cel al C.P.Ex.-iştilor, al revoluţiei din Cluj (cu generalul Topliceanu), al măcelului de la Otopeni. Nu îmi pun ca scop să fac o listă a tuturor celor trimişi în judecată în procesele revoluţiei (parchetul general ar trebui s-o facă), dar este sigur că nu se poate spune că „nimeni n-a fost trimis în judecată” ca urmare a revoluţiei. A spune aşa ceva înseamnă a minţi. E vorba desigur de o minciună anticomunistă, dar personal n-am nici o simpatie faţă de acest fel de minciună, care nu face decît să compromită pe termen lung anticomunismul.

Au existat şi există, în ceea ce priveşte procesele legate de revoluţie, multe probleme. Unele procese (mai ales cele care vizau inculpaţi din M.Ap.N.) n-au putut fi începute decît în 1997, după ce Iliescu pierduse puterea. O problemă importantă este că marea majoritate a acestor procese se referă doar la perioada 16-22 decembrie 1989. Pentru diversiunea cu „teroriştii” de după 22 decembrie, care a pricinuit cea mai mare parte a victimelor, cunosc doar două cazuri ajunse în instanţă: Otopeni şi cazul mărunt Ilie Andreoiu de la Timişoara. După cum spuneam într-un alt articol pe acest blog, a mai rămas o problemă de lămurit: teroriştii de după 22 decembrie (linc). Unii inculpaţi au fost graţiaţi, alţii au evitat ispăşirea pedepsei pe motive medicale, s-au folosit tot felul de tertipuri juridice pentru ca unii să scape de pedepsele cuvenite. În multe cazuri investigaţiile justiţiei au fost sabotate, sau s-au inventat false mărturii pentru inducere în eroare. S-a dus o campanie de falsificare a istoriei care a ajuns pînă într-acolo încît acoliţi ai lui Ceauşescu, implicaţi direct în reprimarea revoluţiei (şi probabil şi în diversiunea teroristă de după 22) au fost declaraţi eroi naţionali în unele mijloace de informare în masă. Nimic din toate acestea nu justifică însă răspîndirea de minciuni de felul celei din scrisoarea lui Ilieşiu.

Mă miră prezenţa printre semnatarii scrisorii a unor persoane precum Teodor Mărieş şi Florian Mihalcea, care ar trebui să cunoască inexactitatea celor scrise acolo. De ce aceştia nu i-au atras atenţia lui Ilieşiu asupra faptului că ceea ce scrie nu e adevărat? Probabil s-au gîndit că mesajul politic anticomunist e mai important decît exactitatea, dar asta este o greşeală. Apare, se pare, dorinţa de a fi pe lista celor care combat reacţiunea şi teama că refuzul de a iscăli o asemenea scrisoare poate însemna ştergerea de pe „lista oficială a anticomuniştilor”. Dorinţa de a dovedi implicarea cetăţenească semnînd tot felul de petiţii şi apeluri, fără a studia atent conţinutul lor, nu este specifică doar României. Mai jos puteţi vedea un filmuleţ despre aceleaşi mentalităţi, manifestate în spaţiul de limbă engleză.

E vorba de strîngerea de semnături pentru interzicerea dihidrogenurii de oxigen – ceea ce înseamnă nimic altceva decît apă (H2O). Li s-a explicat oamenilor că dihidrogenura de oxigen a ajuns acum în rezervoare, în lacuri şi este folosită de tot felul de companii, precum centrale nucleare, fabrici de pesticide, care o deversează în natură. Respectiva substanţă s-a infiltrat pînă şi în mîncarea pe care o cumpărăm din prăvălii, chiar şi în mîncarea pentru bebeluşi, şi poate provoca transpiraţie şi urinare excesivă. Este peste tot – e nevoie să interzicem folosirea acestei substanţe! În urma acestei argumentaţii, o mulţime de persoane au semnat respectiva petiţie, care cere interzicerea apei.

 

10 Responses to “Minciuni anticomuniste marca Sorin Ilieşiu”

  1. duna dumitru Says:

    De ce Apa-Nova(franceza) in Romania ne fura la facturi?

  2. VAD CA AU FOST MAI MULTI CONDAMNATI PENTRU DECEMBRIE 1989 DAR PUTIN TOTUSI CU TOT CE SA INTIMPLAT MIRICA FRONTUL DEMOCRAT ROMIN NOROC BUN.

  3. Ene Viorel Says:

    Aceeasi echipa dezinformeaza si in cazul represiunii din iunie 1990.
    De cand Maries este considerat ,,anticomunist” cand el a declarat recent la radio ca ,,a jucat la Dinamo””?

    • mariusmioc Says:

      Nu ştiu dacă Mărieş a jucat la Dinamo, eu auzisem că juca fotbal la o echipă din Caransebeş. Dar nu înţeleg de ce a fi fotbalist, fie şi la Dinamo, înseamnă ceva incompatibil cu anticomunismul.

  4. […] pentru participare la reprimarea revoluţiei, după cum am mai arătat deja pe acest blog (vezi “Minciuni anticomuniste marca Sorin Ilieşiu” – linc). Adevărul nu a fost însă niciodată o piedică pentru ziariştii care au o misiune […]

  5. […] cand spune ca “nimeni n-a fost trimis în judecată pentru masacrul din decembrie 1989″. Or, pe blogu-ti, tu chiar asta ne spui, bey, cascatzelule, aloo […]

  6. Nica Leon Says:

    Se vede treaba ca prostia este o boala extrem de contagioasa, deosebit de periculoasa, ce se manifesta si pe meleagurile prezentate in film, dar si in Romania, unde este de mult o molima.
    Pai, cum o sa accepte evreul Gitenstein condamnarea inaintasilor lui, care au inventat si au experimentat bestiala lor inventie – ciuma rosie?! Ce diversiune mai este si aceasta?!

  7. […] cand spune ca “nimeni n-a fost trimis în judecată pentru masacrul din decembrie 1989″. Or, pe blogu-ti, tu chiar asta ne spui […]

  8. […] când spune ca “nimeni n-a fost trimis în judecată pentru masacrul din decembrie 1989″. Or, pe blogu-ti, tu chiar asta ne spui, bey, căscățelule, aloo […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.