Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Israel, singura ţară în care se pomeneau şi lucruri bune despre Ceauşescu după 22 decembrie 1989 (New York Times din 29 decembrie 1989) Noiembrie 9, 2009


TL26dec89

„Tineretul Liber” din 26 decembrie 1989 anunţă că autorităţile din Iran sprijină FSN-ul

După răsturnarea lui Ceauşescu, cei mai apropiaţi prieteni ai acestuia se apucaseră să-l înfiereze. Colaboratorii săi apropiaţi, inclusiv cei care aprobaseră măsurile de reprimare a revoluţiei, nu-l mai scoteau din „tiran” şi „odios”, ministrul de interne Tudor Postelnicu mărturisea că „a fost un dobitoc” ascultîndu-l. Fostul său tovarăş de joacă (linc) pusese la cale omorîrea sa iar ziarele îi scriau numele cu literă mică. Pe plan internaţional guvernele se întreceau în a felicita poporul român care scăpase de odioasa dictatură. Chiar şi autorităţile iraniene, care se întîlniseră cu Ceauşescu cu cîteva zile înainte, se arătau alături de noua orientare politică a României.

În acest climat de condamnare aproape generală a lui Ceauşescu, într-o singură ţară se auzeau glasuri disonante: în Israel. Shimon Peres, actual preşedinte al Israelului şi laureat, în 1994, al premiului Nobel pentru pace, pe atunci viceprim-ministru, a subliniat public unele merite ale lui Ceauşescu într-o vreme cînd nimeni nu se mai ocupa de aşa ceva. Acelaşi lucru l-a făcut şi un demnitar din partidul Likud, formaţiune aparţinînd primministrului Iţac Şamir (Itzhak Shamir). Despre aceasta a scris New York Times din 29 decembrie 1989. Cred că este interesant să reamintesc aceste aspecte, azi cînd circulă teorii conspiraţioniste despre implicarea Mossadului în răsturnarea lui Ceauşescu, cît şi despre implicarea arabilor în apărarea acestuia. Teoriile implicării arabilor în apărarea lui Ceauşescu au fost lansate de FSN chiar în perioada aşa-ziselor lupte cu teroriştii, cînd era nevoie să se ofere gloatei o explicaţie a apariţiei acestora, dar au şi azi adepţi care conspectează conştiincios dezinformările acelor zile (vezi aici şi aici). Ce motivaţie ar fi avut arabii să-şi rişte viaţa de dragul lui Ceauşescu (nu e vorba aici doar de o simpatie generală faţă de acesta) e greu de înţeles, în condiţiile în care politica sa nu a fost chiar atît de pro-arabă precum se pretinde recent (cel puţin, după aprecierea lui Shimon Peres). De altfel, numărul total al palestinienilor care făceau pregătire militară în România în decembrie 1989 este de opt, după cum a scris „Jurnalul Naţional” din 15 septembrie 2009 (linc). E greu de crezut că cei opt s-au gîndit să opună rezistenţă armată unor transformări politice care nu îi priveau în mod direct. Alţi arabi aflaţi în România erau studenţi la medicină sau alte specializări civile, cărora autorităţile ceauşiste nu le dădeau voie să poarte arme.

Un alt aspect interesant în articolul din New York Times este dezminţirea zvonurilor despre faptul că guvernul israelian a plătit bani României pentru a îngădui emigrarea evreilor. Aceste zvonuri, dezminţite în decembrie 1989 de surse israeliene, au devenit acum istorie oficială a României, fiind considerate adevăr istoric în raportul despre dictatura comunistă al comisiei Tismăneanu, raport care în partea legată de această problemă se bizuie pe cartea lui Radu Ioanid „Răscumpărarea evreilor. Istoria acordurilor secrete între România şi Israel”, publicată la editura Polirom cu o prefaţă de Elie Wiesel şi o postfaţă de Ion Mihai Pacepa. Interesantă şi aprecierea făcută atunci în Israel conform căreia în regimul Ceauşescu evreii au avut „libertate de cult şi cultură”, se vorbeşte chiar de ocrotirea asigurată evreilor români de domnul Ceauşescu („Mr. Ceausescu’s protection of Rumanian Jews”), apreciere care contrastează cu fraze de felul „perioada Ceauşescu a marcat o extindere a antisemitismului”, pe care le găsim în raportul comisiei Tismăneanu.

Mai jos se poate vedea articolul din New York Times şi tălmăcirea sa. (fiindcă nu mi-a intrat întreg articolul în scaner l-am scanat în două părţi; se citeşte pe coloană în jos)

NYT29121989_0008

Israel. O naţiune cu două stări de spirit despre căderea lui Ceauşescu

de Alan Cowell

Subtitlu: Israelienii sînt bucuroşi pentru români, dar îşi amintesc ajutorul primit de la [fostul] conducător

Ierusalim, 27 decembrie. În ultimele zile Israelul a trimis 6 tone de ajutoare medicale către România, a lăudat apariţia democraţiei şi a condamnat violenţa cu care forţele credincioase fostei dictaturi de la Bucureşti încearcă să înăbuşe revoluţia.

Dar răspunsul Israelului la înlăturarea lui Ceauşescu este încărcat de îngrijorare faţă de potenţialul unei reînvieri a antisemitismului românesc faţă de mica comunitate evreească [din România] şi de amintirea activităţii guvernului lui Ceauşescu de intermediar între arabi şi israelieni şi a rolului său important în ajutarea evreilor să emigreze în Israel.

„Din punct de vedere evreesc socoteala nu este simplă”, a spus viceprimministrul Shimon Peres într-un interviu la radio în 23 decembrie, două zile înainte de executarea lui Nicolae Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena, de către un pluton de execuţie.

Domnul Peres, conducătorul Partidului Muncii, a recunoscut că fostul lider român „era un om care a folosit metode foarte dure, ca nimeni altul de la Stalin încoace”.

A recunoscut Israelul

Dar, a adăugat, guvernul domnului Ceauşescu „a fost unicul dintre ţările comuniste care ne-a recunoscut şi a continuat relaţiile diplomatice într-o perioadă de secetă diplomatică referitoare la Israel”.

România a fost singura dintre ţările Blocului de Est care a menţinut legăturile cu Israelul după războiul din 1967 din Orientul Mijlociu – un gest care a cîştigat recunoştiinţa israeliană, şi a oferit o bază de contacte diplomatice formale în Estul Europei.

Israelul şi-a format deja o relaţie strînsă cu România din cauza atitudinii Bucureştiului de după cel de-al doilea război mondial în problema emigrării evreilor, un considerent care a amuţit criticile israeliene legate de situaţia drepturilor omului în România.

NYT29121989_0009
Domnul Peres a spus că e „foarte important” că domnul Ceauşescu „a îngăduit la sute de mii de evrei să ajungă pe ţărmurile Israelului şi să se unească cu făuritorii Israelului, noua noastră patrie”.

Mulţi au plecat în Israel

Un demnitar al partidului Likud aparţinînd primului ministru Iţac Şamir a spus: „În 1945 erau între 450000 şi 500000 de evrei în România. Cei mai mulţi dintre ei au venit aici. Chiar şi în timpul celor 25 de ani ai [domniei] lui Ceauşescu, s-a îngăduit emigrarea a 100000 de evrei”.

Evreii de obîrşie românească, a spus demnitarul, formează cel de-al doilea grup ca mărime din Israel, socotit după ţara de naştere, după evreii marocani.

În România, a spus acesta, „toţi evreii care au vrut să emigreze în Israel, pînă la urmă au fost în stare s-o facă”. El a adăugat că cei care au rămas, numărînd acum între 18000 şi 20000, au avut „libertate de cult şi cultură”.

Bucureştiul a slujit deasemeni ca principal punct de tranzit pentru evreii sovietici care emigrau în Israel.

O problemă pentru Israel

Prezenţa continuă a evreilor în România şi atitudinea Bucureştiului faţă de emigrare a confruntat totuşi Israelul cu o problemă pe măsură ce guvernul domnului Ceauşescu devenea tot mai asupritor.

„Pentru că era dispus să accepte emigrarea evreilor români, chiar dacă pentru un anume preţ, şi reţinînd restul ca răscumpărare” a scris ziarul Jerusalem Post într-un editorial din 24 decembrie, „Israelul a fost întotdeauna constrîns să-l trateze pe Ceauşescu cu mănuşi”.

Alte ziare israeliene au citat demnitari exprimînd îngrijorare că ocrotirea asigurată evreilor români de domnul Ceauşescu îi poate face acum vulnerabili la manifestări de antisemitism.

Un punct de contact pentru arabi

Demnitarul partidului Likud a dezminţit zvonurile foarte răspîndite că Israelul a plătit României pentru ca evreii români să fie lăsaţi să emigreze.

În ultimii ani Bucureştiul a fost un loc de întîlnire pentru o serie de contacte între arabi şi israelieni. Diplomaţii au vorbit despre manevre tainice ale domnului Ceauşescu pentru a deschide uşi între Israel şi adversarii săi, în mod special Egiptul în anii ’70 şi posibil Maroc.

„Cred că el susţinea sincer pacea dintre noi şi arabi”, a spus domnul Peres. „Cred că a jucat un anume rol în a-i aduce pe israelieni şi egipteni împreună [la dialog]”.

Ministrul de externe israelian a spus că afirmaţiile lui Peres sînt părerile proprii ale acestuia, şi nu reprezintă o declaraţie oficială a guvernului.

Mai citeşte: Mijloacele de informare în masă străine despre revoluţia română din 1989

 

3 Responses to “Israel, singura ţară în care se pomeneau şi lucruri bune despre Ceauşescu după 22 decembrie 1989 (New York Times din 29 decembrie 1989)”

  1. Porecla Says:

    dle Mioc ai „grije” ca nu-i 1 aprilie! daca presa israeliana a scris in favoarea lui Ceausescu inseamna ca Mossadul nu a fost implicat?!!! Alte argumente mai ai?….pina nu-ti pun tichia de margaritar! ce fente ai in cap!!!

  2. Lucidul Says:

    Aici este esentialul: “Pentru că era dispus să accepte emigrarea evreilor români, chiar dacă pentru un anume preţ, şi reţinînd restul ca răscumpărare” a scris ziarul Jerusalem Post într-un editorial din 24 decembrie, “Israelul a fost întotdeauna constrîns să-l trateze pe Ceauşescu cu mănuşi”.

    Deci s-a platit.

    Doi: Israelul a avut intotdeauna o strategie demografica. Statul Israel a avut nevoie de o masa de oameni pentru a putea mentine raportul etnic dintre evrei si arabi in Israel.
    Sursa foarte importanta dupa 1945 pentru „aprovizionare” a fost Romania. Din diferite motive s-a considerat ca evreii trebuie sa plece din Romania. Explicatia mea: asimilarea era un mare pericol, iar politica antisemita – foarte bine mascata si perfida – a lui Ceausescu a dat lovitura de gratie.

    In comparatie cu Romania, Ungaria, de exemplu, a fost etichetata ca o tara care „trebuie mentinuta”, nu trebuie „evacuata”. Cauzele nu le stim sigur, numai le banuim.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s