Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

File de istorie: Procesul Memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane noiembrie 29, 2009


Se apropie aniversarea Marii Uniri. Profit de faptul că am primit o colecţie de ziare din 1894, care relatează despre procesul memorandiştilor, pentru a înfăţişa cititorilor acest eveniment care a pregătit unirea din 1918.

Procesul memorandiştilor a fost subiectul de primă pagină a ziarului „Tribuna” din Sibiu, care a relatat amănunţit întreaga sa desfăşurare. Acuzaţii din proces au fost membrii comitetului de conducere al Partidului Naţional Român din Ardeal, care alcătuiseră un „memorandum” în care deplîngeau încălcarea drepturilor românilor, pe care îl trimiseseră împăratului austriac. Printre aceşti acuzaţi: Ioan Raţiu (strămoşul candidatului PNŢCD la preşedinţie din 1990), Vasile Lucaciu, Iuliu Coroian, Septimiu Albini. Autorităţile de la Budapesta (care, în cadrul constituţional austro-ungar, aveau autonomie faţă de guvernul de la Viena) au considerat memorandul un document subversiv şi au deschis proces împotriva iniţiatorilor acestuia. Capetele de acuzare au vizat atît alcătuirea „memorandului” care chema la răsturnarea ordinii constituţionale existente atunci în Austro-Ungaria, cît şi multiplicarea şi răspîndirea acestuia. Am scanat ziarul „Tribuna” din 10 mai 1894 (28 aprilie stil vechi) din două bucăţi, care nu se îmbină perfect, dar nădăjduiesc ca asta să nu deranjeze cititorii.

Începutul procesului este ocupat cu chestiuni procedurale. Este contestat dreptul tribunalului din Cluj şi a curţii de juraţi de a judeca respectivul proces, pe motiv că „instituţiunea curţii cu juraţi în Transilvania este ilegală” şi că „ilegală este tot de cătră ministrul de justiţie şi nu de consiliul miniştrilor emanata ordinaţiune nr. 1885:31482, prin care curtea de juraţi din Sibiiu, care singură ar fi fost îndreptăţită să fungeze amăsurat locului substernerii de acusă – s-a disolvat pentru că a adus verdicte neconvenabile guvernului şi judiciarea ei competentă i s-a concrezut cu tendenţă politică făţişe acestei curţi de juraţi”, după cum a spus în intervenţia sa Amos Frîncu. Obiecţia este respinsă de judecător. Una din problemele ridicate de acuzaţi este faptul că tălmaciul instanţei (Lehmann) ar traduce incorect. Preşedintele instanţei spune că acuzaţii au dreptul să folosească limba maternă în faţa curţii, dar că apărătorii lor trebuie să folosească limba maghiară. Acuzatul Coroianu atrage atenţia că apărătorul său nu cunoaşte limba maghiară. Este susţinut de procurorul Şandor Vita care afirmă că acest apărător n-are calitatea de avocat, deci dispoziţia legală care obligă la folosirea limbii oficiale de către avocaţi nu îi este aplicabilă.

Ziarul „Tribuna” relatează şi despre manifestaţia de susţinere a acuzaţilor care se desfăşura la Cluj şi la care „erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30 de mii de persoane”. După prima zi a procesului, acuzaţii s-au întîlnit cu mulţimea venită să-i susţină şi au ţinut cuvîntări.

„Cînd figura veneratului president, care era însoţit de toţi membrii comitetului, se făcu văzută, a răsunat un strigăt de ‘să trăiască’ cum n-a mai răsunat poate în Cluj. Strigătul acesta a răsunat peste Clujul întreg, şi a adus aminte cetăţenilor acestui arhişovinist oraş cît de puternic va răsuna glasul poporului român întreg cînd lipsa va cere.

La intrarea în grădină membrii comitetului au fost întîmpinaţi cu o scurtă cuvîntare, şi apoi au început calea lor triumfală prin mijlocul poporului înşirat de două părţi. Este nedescriptibilă calea aceasta. Să fi fost cineva de piatră, era cu neputinţă să nu-l treacă fior de emoţiune la vederea entusiasmului de care era însufleţit poporul adunat.

După terminarea cercului membrii comitetului se îndreptară spre centru şi la moment s-a adunat toată mulţimea în giurul lor. Pe o masă improvisată se urcă atunci domnul president Raţiu, pentru a propovedui poporului cuvinte de iubire neclintită de neam şi de ţeară.

După dl. Raţiu vorbi dl. Diamandi Manole, mulţumind comitetului pentru nobilul exemplu ce-l dă luptătorilor pentru causa naţională.

Se urcă apoi între aplause nesfîrşite ţeranul cunoscut, bătrînul moş Herlea din Vinerea, pentru a întreţine pe cei adunaţi cu o preafrumoasă vorbire, plină de cele mai curate şi nepătate sentimente naţionale.

Apoi părintele Lucaciu prin cuvinte însufleţitoare cum numai el ştie rosti a răpit miile de inimi la un entusiasm, care părea a nu se mai putea înfrîna.

Atunci s-a produs un incident neplăcut. Vreun funcţionar deochiat a crezut că-şi va cîştiga merie nepieritoare dacă va provoca poporul, care purta cea mai desăvîrşită ordine, la desordine. Deodată se presentară adecă vreo 8 poliţişti cu baionetele scoase şi vreo 6 călări şi năvăliră între popor provocîndu-l să se împrăştie. E uşor de priceput ce ar fi putut face 14 persoane faţă cu 30 de mii. Poporul într-atîta s-a înfuriat pentru întrevenirea nemotivată a poliţiei, încît voia să rupă în bucăţi poliţia întreagă. Asta a împedecat-o numai părintele Lucaciu, care a rugat poporul să rămînă în pace. Astfel s-a evitat un mare rău şi poliţia a trebuit să se depărteze ruşinată, iar poporul plin de mîndrie a pornit spre cuartirele lor.

Manifestaţia din grădina Banffy a fost atît de grandioasă, încît a stors admiraţiunea tuturor străinilor veniţi la proces, pînă chiar şi contrarilor noştri”.

„Tribuna” mai publică scrisori cu liste de semnături în sprijinul acuzaţilor.

În articolul „Infamia presei jidano-maghiare”, „Tribuna” polemizează cu ziarele ungureşti din Cluj, care nu erau favorabile Partidului Naţional Român (din nou, cer scuze cititorilor că îmbinarea celor 2 părţi scanate ale articolului nu e perfectă).

„Asaltul de dragoste şi de flori pe toată linia trenului ce ducea pe conducătorii poporului român la Cluj. la bara tribunalului, sînt fapte a căror falsificare nu s-a mai putut face nici cu cea mai scîrboasă neruşinare.

Dar totuşi trebuia, ‘ideea de stat’ a pretins ca această manifestaţie a poporului român să fie sciungărită, şi dacă faptul nega nu s-a putut, trebuie să fie presentat nu de o moţiune spontană a iubirii şi a alipirii cătră cei iubiţi cum în adevăr a fost, ci ca o înscenare meşterită.

Iată politica ‘ideii de stat maghiar’.

Şi presa jidano-maghiară pusă în serviciul acestei ‘idei’ desbrăcînd orice onestitate de trei zile începînd nu face alta decît se încearcă din răsputeri să slăbească măreţia acestei manifestaţii şi să zădărnicească tot efectul şi însemnătatea ei.

La început a crezut că-i va succede cu nişte învinuiri ridicole, copilăreşti le poţi zice, cum este d. e. bazaconia unui ziar din Cluj, că ‘ţăranii au năvălit în Cluj seduşi cu poveşti hazlii, că acolo se vor aduna trei împăraţi străini cu o suită splendidă şi o să vadă ce n-o mai văzut: multă şi frumoasă lume’. Văzînd ridiculositatea acestei absurdităţi, cu creierii lor ‘patriotici’ au aflat alte ficţiuni nu mai puţin ridicole, care însă după părerea lor ar fi fost mai uşor credibilie. Au zis că: Românilor s-a spus prin popi şi învăţători agitatori încă cu ocasiunea conferinţei naţionale de astă-vară. că împăratul românilor ardeleni este dr. Ioan Raţiu, iar miniştri sînt membri ‘comitetului central’, şi dr. Raţiu avea să fie încoronat de împărat în Sibiu, dar ungurii au zădărnicit cu forţa această încoronare, şi acum sînt duşi la tribunalul din Cluj din partea maghiarilor, atît împăratul Raţiu cît şi întregul cabinet ministerial.

Au văzut pe urmă că nici aceasta nu este mai puţin ridicolă decît prostia de mai sus, şi că nici oamenii şi decît ei mai mărginiţi nu pot să creadă asemenea absurdităţi, au dat-o pe coarda veche, continuînd cu vechiul lor cîntec: ‘Liga şi banii ruseşti’.

Au văzut că e absurd a crede dela săracul şi chibzuitul ţăran român, să se ducă acum în dricul lucrurilor pe cîmp zile întregi, cu spese enorme pentru sărăcia lui – din dragul alor trei împăraţi străini; s-au apucat deci de Ligă, zicînd că ea plăteşte pe fiecare om cu 30 de cruceri pe zi să meargă să facă manifestaţiuni la Cluj. (…)

Şi aici s-au oprit cu toţii. Toţi au aflat motivul acesta de bun pentru a micşora efectul şi importanţa frumoasei manifestaţiuni (…)

Ei însă n-au ţinut cont şi de aceea, că la ‘procesul monstru’ vor fi şi oameni cu imparţialitate şi cu chibzuinţă judecători, care vor şti că cu 30 cruceri nu poţi să aduni din depărtări mari zeci de mii de oameni dela cîmp; nici chiar ştrengari de-ai lor de pe stradele Clujului nu poţi, de cum oameni muncitori de cîmp, din brezde”.

Teoriile din 1894 despre manifestanţii care ar fi fost plătiţi pentru a sprijini pe conducătorii PNR, îmi amintesc de zvonurile asemănătoare răspîndite în 1990 contra celor care manifestau împotriva lui Ion Iliescu. Iar cele despre „banii ruseşti” implicaţi, seamănă cu cele despre „agenturili străine” care s-ar fi amestecat în decembrie 1989. Toate-s vechi şi nouă-s toate, cum zicea poetul.

(va urma)

Mai citeşte:
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (1)
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (2)

 

3 Responses to “File de istorie: Procesul Memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane”

  1. […] ziarul Tribuna După adunarea populară din grădina Banffy din Cluj, care fusese relatată în “Tribuna” din 10 mai 1894 (linc), o delegaţie de 3 ţărani s-a dus la Viena pentru a interveni la împărat în favoarea […]

  2. […] citeşte, din ziarul “Tribuna” din 1894: – Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoan… – Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.