Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi decembrie 1, 2009


„Tribuna” din 22 mai 1894 (10 mai stil vechi) continuă publicarea dezbaterilor de la procesul memorandului. Sînt interogaţi învinuiţii Aurel Suciu, Mihai Veliciu, Rubin Patiţa, Basiliu Raţiu, Gerasim Domide, I. Muntean, Dionisie Roman, I. Duma, acuzaţi că au contribuit la întocmirea sau difuzarea memorandului.

Procurorul va modifica acuzaţiile faţă de unii dintre învinuiţi, respectiv se restrîng acuzaţiile la adresa lui Ioan Raţiu numai la motivul că a dat dispoziţia să se răspîndească memorandul, iar faţă de Patriciu Barbu numai la răspîndirea propriu-zisă a memorandului. Învinuitul Gavril Tripon este scos de sub acuzare şi i se vor aproba despăgubiri pentru cheltuielile de judecată.

„Procurorul: După ce nici în decursul acestei pertractări nu s-a putut constata că acusatul G. Tripon a luat parte la şedinţa comitetului de la 25-26 martie 1892 şi la tipărirea şi răspîndirea Memorandului, îmi retrag acusa faţă de el.
G. Tripon: Onorat tribunal, onorată curte cu juraţi! Vă declar sincer că m-a surprins foarte mult împregiurarea, că dl. procuror suprem şi-a retras acusa faţă de mine, m-a surprins cu atît mai vîrtos, că am cunoscut textul încriminat al Memorandului încă înainte de 25-26 mai 1892 şi că aşternerea, publicarea şi lăţirea acestuia am sprijinit-o în acea conferenţă. Iar astăzi cînd îmi daţi voie a mă depărta de la acest loc de onoare, de pe banca acusaţilor, vă declar sărbătoreşte că inima mea este cuprinsă de adîncă durere cînd trebuie să părăsesc pe confraţii mei acusaţi şi că marea cauză a poporului român numai pe banca acusaţilor se poate pertracta.
Preşedintele: Voiţi să socotiţi spesele?
G. Tripon: La toată întîmplarea mă simt îndreptăţit a cere rebonificarea cheltuielilor mele computînd pe zi 25 fl.
Tribunalul se retrage pentru a cere rebonificarea cheltuielilor. Reintrînd tribunalul anunţă în numele Maiestăţii Sale, că G. Tripon este scos de sub acusă, iar drept rebonificare i se aplacidează 400 fl”
.

„Tribuna” continuă publicarea de telegrame de susţinere a memorandiştilor, care sosesc nu numai din partea românilor din Austro-Ungaria, ci şi a sîrbilor. Deasemenea este prezentată o telegramă din oraşul Alexandria din România.

Mai aflăm din ziar că „amicul şi confratele nostru dl. Ioan Russu Şirianu va ieşi poimîine, mercuri dimineaţa, din temniţă, unde a stat timp de peste şase luni de zile”.

3 ţărani români, Nicolae Herlea, Teodor Onişor şi Gavrilă Trif, plecaseră la Viena „ca să imploreze scut de la bunul nostru părinte Francisc Iosif în faţa persecuţiunilor sistematice îndreptate contra poporului român de cătră stăpînirea maghiară”, iar relatarea călătoriei lor este publicată în ziar. Dorinţa de a intra în audienţă la împărat nu le-a fost îndeplinită, tot ce au putut face a fost să lase o scrisoare la cancelarie.

Din presa maghiară se reproduce, fără comentarii, un articol apărut în ziarul clujean „Kolozsvar” (îl reproduc şi eu mai jos), care cuprinde concluzia: „Iar ceea ce priveşte agitaţia poporului român – faţă cu ea autorităţile administrative sau sînt prea pacienţi [răbdătoare] sau neputincioşi”.

Sub titlul „Năluciri” este publicat un articol care comentează cele scrise de diferite ziare maghiare.

„Seceriş mai bogat n-au avut în viaţa lor ziariştii maghiari, şi îndeosebi clujenii, ca cel de cînd s-a început procesul memorandului. N-au decît să ieie hîrtie şi dau în vileag cele mai ‘sensaţionale’ ştiri… ‘Organisarea moţilor’, ‘agitaţia popilor’, ‘bătăi valahe’, ‘revoluţia valahă’ şi alte asemenea năluciri îşi au rubrică permanentă în foile clujene. (…)

‘Ellenzek’, de pildă, în numărul său din 18 mai are nu mai puţin decît cinci rubrici asupra ‘cestiunii valahe’. Într-un loc i se scrie:

‘La Ormenişul de Cîmpie şi prin comunele vecine valahii ţin cîte 2-3 adunări pe săptămînă. Moţii nici nu tăgăduiesc că se prepară lucruri mari. Aşteaptă numai sfîrşitul procesului de la Cluj, ca apoi la 3 iunie să înceapă revoluţia. (…) Ar fi vremea ca pentru liniştea maghiarilor să se pună odată capăt acestor păcătoase uneltiri valahe’. (…)

Sub titlul ‘Organisarea valahilor în munţi’ scrie:

‘Valahii în munţi au o straşnică organisaţie de a transmite ştirile. Nu se găseşte nicăiri o poştă atît de bună, care să lăţească ştirile cu iuţeala proprie poştei lor primitive, dar admirabil organisată. Prin văi nestrăbătute, peste vîrfuri de munţi şi prin păduri imăsurabile ei duc ştirile cu o iuţeală miraculoasă amicilor din părţile locului, care de altfel se ocupă numai cu furatul ori că stau la umbră’.

Mai citeşte:
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (1)
Anul 1918 şi Marea Unire, relatată de sora bunicului meu (2)
Procesul memorandului (1). Erau adunaţi după cele mai minimale socoţi cel puţin 30000 de persoane
Procesul memorandului (2). Toată suflarea românească este în giurul comitetului naţional, cel numit „ultraist”
Procesul memorandului (3). Jurat: A luat parte acuzatul la deputaţiunea de la Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte

(va urma)

 

One Response to “Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt prea pacienţi sau neputincioşi”

  1. […] la deputaţiunea din Viena? Acuzat: Cu durere trebuie să vă mărturisesc că n-am luat parte – Procesul memorandului (4). Faţă de agitaţia poporului român autorităţile administrative sînt … – Procesul memorandului (5). Verdictul   Lasă un […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.