Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Pe scurt, cîteva afirmaţii de la conferinţa despre revoluţie desfăşurată la casa Adam Muller Gutenbrun din Timişoara (10-11 decembrie 2009) decembrie 12, 2009


Au fost mulţi vorbitori, nu i-am ascultat chiar pe toţi, dar cîteva chestii interesante pe care le-am auzit le consemnez aici:

Nicolae Dabija, redactorul şef al săptămînalului „Literatura şi Arta” de la Chişinău, care avea peste 200000 de exemplare tiraj în 1989, fiind publicaţia literară cu cel mai mare tiraj din Europa în acea vreme, era în 1989 deputat în Sovietul Suprem de la Moscova. Cînd a început revoluţia, deputaţii moldoveni auziseră de ea de pe la Europa liberă şi alte surse şi îi cereau informaţii lui Gorbaciov, care le răspundea că nu ştie nimic. Prin 21 decembrie au auzit că un grup de cetăţeni români au cerut URSS să se constituie o comisie internaţională care să investigheze crimele de la Timişoara, din care comisie să facă parte scriitori moldoveni precum Grigore Vieru şi alţii. Nu a mai fost actuală această propunere datorită căderii lui Ceauşescu. [L-am întrebat în particular pe domnul Dabija cine erau acei români care s-au adresat URSS, a spus că nu ştie, dar că erau din Timişoara. L-am rugat pe domnul Dabija să-mi trimită textul pe care l-a citit la conferinţă, sau partea legată de revoluţia română. Dacă îmi va transmite materialul îl voi publica aici, nu vreau să deformez cu memoria mea inexactă cele spuse de domnul Dabija].

Anneli Ute Gabanyi s-a referit la mai multe probleme. Am reţinut opinia ei că Ceauşescu nu a dorit să restituie datoriile externe ale României ci a fost silit să o facă, cică a văzut dînsa nişte documente care dovedesc asta. România a fost prima ţară din blocul estic care a aderat la Fondul Monetar Internaţional, şi prima ţară comunistă care a stabilit relaţii diplomatice cu RFG, schimbînd şi politica externă a acestei ţări, ceea ce a fost benefic (anterior, RFG refuza să stabilească relaţii diplomatice cu ţările care aveau relaţii diplomatice cu RDG, dar din pricina României acest lucru s-a schimbat). La începutul anilor ’80 F.M.I. a pus nişte condiţii de neacceptat României, că dacă Ceauşescu le accepta „eraţi în stradă în 1983, nu în 1989”. De aici dorinţa lui Ceauşescu de a restitui datoriile [adevărul e că tot Ceauşescu le făcuse]. RDG nu a fost presată să restituie datoriile, şi cînd s-a unificat cu RFG a avut 48 de miliarde datorie.

Ion Caramitru a povestit că, atunci cînd s-a hotărît transformarea FSN în partid politic, propunerea lui Brucan a fost ca şefia partidului să fie preluată de Caramitru. El a refuzat, nu a vrut să fie figura onorabilă în spatele căreria să-şi facă mendrele persoane dubioase, cum e cazul cu Johannis. În 1990, în biroul CPUN, Iliescu a prezentat o scrisoare de la regele Mihai care cerea să viziteze România. Inclusiv reprezentanţii partidelor istorice au spus că nu este oportun, el Caramitru fiind singurul care a fost de acord. Certificate de revoluţionar au primit o mulţime de securişti, inclusiv securistul Mureşan care s-a ocupat de teatre. Acest securist i-a spus lui Caramitru că l-a salvat înainte de 1989, că venise propunerea să fie înfundat sub pretexte economice. Cînd şi-a văzut dosarul de la CNSAS, era acolo o notă făcută chiar de Mureşan care spunea că împotriva lui Caramitru nu se pot lua alte măsuri decît pe linie economică. Întreaga lege despre certificatele de revoluţionar e considerată nefastă de Caramitru. El a dat două declaraţii ca să ateste participarea la revoluţie – una lui Otto Weber, care era bătrîn şi l-a rugat asta, că „se cîştigă ceva la pensie”. După cîteva zile l-a rugat şi Margareta Costea, soacra lui Mircea Geoană. Caramitru nu-şi amintea clar dacă a văzut-o la revoluţie, dar i-a dat declaraţie. Apoi a refuzat să mai dea astfel de declaraţii, chiar şi la persoane care realmente au fost acolo, deşi au fost zeci care l-au rugat. Familia Caramitru a dat 25 de voturi lui Crin Antonescu, dar a fost dezamăgit de alianţa făcută de acesta cu Mircea Geoană. E disperat de situaţia actuală a României. [Cuvîntarea lui Caramitru a fost filmată, dacă pun mîna pe înregistrare o voi pune şi pe acest blog, chiar merită văzută].

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.