Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Părerea Parchetului: crimele revoluţiei nu sînt de interes public. Verginia Jugănaru: „Am ştiut tot timpul cine e ucigaşul soţului meu” şi o declaraţie a mea citată inexact în presă Decembrie 22, 2009


Ziarul „Gîndul” din 19 decembrie publică un reportaj despre revoluţie (linc). Se scrie acolo despre moartea lui Dumitru Jugănaru în Calea Girocului, în 17 decembrie 1989 la Timişoara.

Văduva Verginia Jugănaru declară: „Am ştiut tot timpul cine e criminalul soţului meu. Mi-au spus vecinii că e maiorul Paul. Un vecin, Bujor Petrică, ofiter în Armată, care fusese coleg cu Paul la Academia Militară, l-a recunoscut. A stat de vorba cu el. I-a spus: „Paule, nu trage”. „Băi, intră înăuntru ca te împuşc şi pe tine”, i-a răspuns Paul. El a dat ordinul, conducea militarii acolo. Din 1990 am spus în ziarele locale că gloanţele criminale ale maiorului Paul mi-au lăsat familia fără tată, fără soţ”.

Geanina Jugănaru, fiica celui ucis, ajunsă studentă, a aflat după 18 ani de la revoluţie că Paul Vasile, cel responsabil pentru moartea tatălui său, ar putea să-i fie profesor la facultate: „Ultima dată am auzit că este profesor universitar. Chiar eu am făcut master la Facultatea de Vest şi în anul II am avut surpriza să aflu că s-ar putea să-mi fie profesor. Ceea ce eu nu aş fi putut să accept niciodată. A fost şi un articol într-un ziar local şi a fost ciudat… nici nu ştiam. Pînă nu a apărut în ziar poza mea lîngă a lui, eu nu am ştiut cum arată. Nu ştiu dacă el a tras, dar de la el a plecat ordinul. De la el a plecat ordinul, deci e vinovat. Pentru noi e vinovat. Că putea să aleagă. Şi a ales…”, spune Geanina Jugănaru.

Despre acest Paul Vasile, maior în decembrie 1989, ajuns apoi general, răposatul general Ştefan Guşă declara următoarele: “Reuşisem să deblochez tancurile din Calea Girocului, folosind efective conduse de un maior foarte destoinic – Paul Vasile“ (Pavel Coruţ – „Să te naşti sub steaua noastră”, editura Gemenii, Bucureşti 1993, pag. 103)

În perioada preşedinţiei lui Emil Constantinescu procurorul Dan Voinea a pregătit trimiterea în judecată a lui Paul Vasile, care nu s-a realizat fiindcă inculpatul a refuzat să se prezinte la expertiza psihiatrică, care e obligatorie în cazurile de omor. După 2000, revenind la putere Ion Iliescu, procuratura a închis prin NUP dosarul lui Paul Vasile. Din cîte am auzit, acesta a atacat în justiţie hotărîrea procuraturii şi a obţinut inclusiv o hotărîre judecătorească prin care a fost declarat nevinovat. La acel proces nimeni dintre victimele revoluţiei nu a fost chemat, a fost un proces în care s-a încălcat principiul contradictorialităţii (procuratura regimului Iliescu susţinînd şi ea nevinovăţia generalului Paul Vasile).

O altă văduvă a revoluţiei al cărei soţ a fost împuşcat în Calea Girocului, Mihaela Ferkel-Şuteu, a cerut procuraturii să i se comunice soluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul Paul Vasile, pentru a o putea ataca în instanţă. I-a fost refuzat acest lucru. „Referitor la scrisoarea dvs. adresată Secţiei Parchetelor Militare prin care solicitaţi copia xerox a rezoluţiei adoptată în dosarul nr. 4/P/1998 al Secţiei Parchetelor Militare prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de grl. bg. Paul Vasile, cercetat sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 176 alin. 1 lit. b c.p., vă facem cunoscut că nu se poate da curs cererii dvs. întrucît soluţia nu conţine informaţii de interes public iar comunicarea acesteia este permisă doar la solicitarea legală a unei autorităţi sesizate cu soluţionarea unei lucrări referitoare la dosar”, se scrie în răspunsul Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie adresat doamnei Ferkel. Deci, investigarea crimelor revoluţiei nu este de interes public, conform părerii procurorilor, şi nici măcar familiile îndoliate din revoluţie nu pot primi informaţii despre investigarea acestora. Asta, deşi art. 76 cod procedură penală prevede: „organul de urmărire penală sau instanţa de judecată au obligaţia să cheme, spre a fi ascultate, persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune”, lucru care nu s-a întîmplat în cazul scoaterii basma curată a generalului Paul Vasile.

Acelaşi articol din „Gîndul” mă citează şi pe mine, astfel: Pe 19 decembrie, revoluţionarii arestaţi sînt bătuţi în beciurile Miliţiei. Marius Mioc, unul dintre ei, îşi aminteşte prin ce a trecut. „Am fost anchetat toată ziua, cu bătaie, mă întindea pe burtă şi îmi dădeau lovituri de baston peste spate, peste picioare, peste tălpi, ca să recunosc ce am făcut. În final, spre seară am recunoscut acest lucru, am scris declaraţie şi am fost îmbrăcat în haine de puşcăriaş şi dus la beciul Miliţiei. Au tot adus oameni, încît se ajunsese să stăm ca sardelele. Cred că erau într-o cameră 30 de paturi şi noi am stat cîte doi într-un pat”.

Aici sînt puse împreună fragmente din ceea ce am spus unui ziarist despre zilele de 16, 17 şi 19 decembrie 1989. „Au tot adus oameni, încît se ajunsese să stăm ca sardelele” se referă la cele întîmplate la beciul miliţiei în noaptea de 16/17 decembrie 1989. „Erau într-o cameră 30 de paturi şi noi am stat cîte doi într-un pat” se referă la situaţia din penitenciarul de pe strada Popa Şapcă, unde am stat din 17 pînă în dimineaţa de 19 decembrie 1989. Restul declaraţiei se referă la data de 19 decembrie, cînd fusesem dus înapoi în clădirea miliţiei judeţene (comune cu cea a securităţii). Din ce a apărut în ziar se crează greşita impresie că totul se referă la 19 decembrie. Din experienţa mea cu ziariştii, deseori se întîmplă astfel de deformări, le dai o declaraţie lungă dar ei trebuie să se limiteze la cîteva rînduri, şi atunci extrag din declaraţie cîteva fragmente, care nefiind prezentate în contextul potrivit se pot crea confuzii. Cei care vor să se lămurească despre faptele mele din revoluţie să se bizuie pe ceea ce eu însumi am scris (linc), nu pe relatările ziariştilor care, chiar fără rea intenţie, apar trunchiate.

 

92 Responses to “Părerea Parchetului: crimele revoluţiei nu sînt de interes public. Verginia Jugănaru: „Am ştiut tot timpul cine e ucigaşul soţului meu” şi o declaraţie a mea citată inexact în presă”

  1. Valeriu Mangu Says:

    @ TUTUROR

    In esenta, evenimentele din Decembrie 1989 au urmatoarea explicatie:

    a) Departamentul Securitatii Statului (DSS) si Directia Informatii Militare (DIM) au inscenat o agresiune externa avand drept scop dezmembrarea Tarii si, respectiv, inlaturarea lui Nicolae Ceausescu din fruntea partidului si statului. Pentru aceasta, cele doua structuri secrete au ales drept locatie Timisoara, evenimentele urmand sa se deruleze incepand cu dupa-amiaza zilei de 16 decembrie 1989. De asemenea, cele doua structuri secrete i-au alimentat pe Nicolae Ceausescu, pe ministrul Apararii Nationale si pe seful Marelui Stat Major cu informatii false privind pregatirea si, respectiv, desfasurarea unei asemenea agresiuni.
    DSS si-a asumat rolul de organizator si supraveghetor al falsei agresiuni, iar DIM, executant de specialitate, printr-o serie de „celule de atac” instruite sa atace sediul Comitetului Judetean de partid din Timisoara, unitati militare, militari, forte de ordine, sa devasteze magazine etc., sa antreneze populatia municipiului Timisoara in actiuni de strada.

    b) Printr-o asemenea falsa agresiune s-a urmarit producerea de morti in randul populatiei, eveniment de natura sa trezeasca in randul massei o revolta generalizata impotriva lui Nicolae Ceausescu, ca responsabil de represiune.

    c) Incepand cu 21 decembrie 1989, DIM, prin intermediul „celulelor de atac”, a atacat unitatile de Securitate – sedii, cadre etc. -, pentru a lasa falsa impresie ca agresiunea externa ar fi, intr-adevar, reala.

    d) In 22 decembrie 1989, mitingul din Piata Palatului din Bucuresti a fost „spart”, din massa participantilor desprinzandu-se doua grupe care au ocupat Piata Universitatii si, respectiv, Piata Romana. In Piata Universitatii au fost, de asemenea, morti.

    e) Atat la Timisoara, cat si la Bucuresti, dar si in alte orase, atat in 21, cat si in 22 decembrie 1989, cele doua structuri secrete au scos in strada, functie de moment, coloane de muncitori cu precadere din intreprinderile profilate pe productia de tehnica militara.

    f) In dupa-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, DIM a dat dispozitie „celulelor de atac” sa atace diverse obiective publice, unitati militare, intreprinderi s.a. pentru a se crea in randul populatiei falsa impresie ca Nicolae Ceausescu are la dispozitie o armata, incluzand Securitatea (DSS), care actioneaza cu scopul sa-l salveze, iar in randul militarilor, ca Tara este atacata din exterior. Scopul acestei actiuni a fost de a convinge populatia ca este necesara lichidarea fizica a lui Nicolae Ceausescu, ca remediu impotriva actiunii „teroriste”.

    g) Diversiunea terorista a fost desfasurata in comun de DIM si de grupul Brucan-Iliescu-Militaru, acesta din urma erijandu-se in „conducator al Revolutiei” si avand drept tinta acapararea parghiilor statului.

    h) Oamenii cu functii importante apartinand structurii Partidului Comunist Roman, precum si DSS au fost arestati, sub falsa acuzatie ca apartin grupului de sprijin „terorist” al lui Nicolae Ceausescu, iar seful Marelui Stat Major si seful DSS au fost izolati si manipulati.

    i) Diversiunea terorista a fost condusa de la Televiziune, sediul MApN si o locatie apartinand DIM – cel mai probabil Directia Topografica Militara din Bucuresti.

    Al dvs., Valeriu Mangu

    • Kalin Says:

      Cumva, as vrea sa va dau dreptate. Totusi, intre punctele a) si h) exista o contradictie: initiatorul/organizatorul si supraveghetorul ajunge cu oameni arestati,izolati, manipulati. Cum cel care organizeaza ajunge arestat? Cum cel care supravegheaza ajunge manipulat?
      Teoria are si alte cateva neajunsuri. De ex. uciderea cuplului Ceausescu. Aceasta versiune ne lasa sa intelegem ca a fost pur asasinat politic, si mai departe, deci, o razbunare/vendeta. La o buna organizare asta ar fi o greseala inexplicabila.

  2. alex Says:

    asta ii una dintre cele 1000 de ipoteze, bineinteles fara dovezi. Aici rolul revolutionarilor Timisoreni este zero , mai sa fie …

  3. Valeriu Mangu Says:

    @ alex

    Domnule alex,

    Va rog sa (re)vedeti toate postarile din ultimele 9 luni de pe acest blog semnate „Lector”, respectiv cu numele celui care va scrie. Din cuprinsul lor se poate intelege sensul propozitiei introductive a textului meu de mai sus.
    De regula, o revolutie este legata de numele unui lider. In cazul evenimentelor de la Timisoara, liderul LIPSESTE – mai precis spus, nu s-a vazut. Dar acesta trebuie sa fi existat, caci altfel ne-am plasa in situatia unei manifestari haotice, care nu poate fi numita revolutie . Aceasta concluzie este impusa si de izbucnirea tuturor manifestarilor produse la nivelul intregii tari, cu distinctiile facute in text. Or, lider nevazut nu putea fi decat un serviciu secret, repet, cu precizarile textului.
    Tot cu un lider nevazut avem de-a face si in cazul mineriadelor.
    Dl. Ion Iliescu – iar in cazul mineriadelor, dl. Miron Cozma – a aparut DUPA formarea massei, nu inainte.
    Asadar, a fost, la origine, o revolutie impotriva lui Nicolae Ceausescu organizata printr-o diversiune de Securitate, ca lider nevazut, avand ca executant de specialitate DIM, in care rolul fundamental l-a avut massa, ca factor de presiune, dar si de manevra, massa antrenata apoi intr-o alta diversiune, de alti lideri, in parte vazuti, in parte nevazuti.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  4. alex Says:

    D-le Mangu , acel lider despre care spuneti ca nu prea s-a vazut a fost un intreg mai bine zis : ” BALCONUL OPEREI ” . Toata lumea s-a mobilizat langa acest ” lider „

  5. Valeriu Mangu Says:

    @ alex

    Domnule alex,

    Si pana atunci, pana la momentul Balconului, asadar pana in 20 decembrie 1989, deci in zilele de 16, 17, 18, 19 – cine a fost liderul?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  6. Valeriu Mangu Says:

    @ Kalin

    Domnule Kalin,

    Repet: pana in 20 decembrie 1989, organizator si supraveghetor a fost Securitatea, iar DIM, executant de specialitate, prin „celule de atac”. In 21 decembrie, DIM a fabricat o falsa agresiune externa, alta decat cea lansata in 16 decembrie de Securitate. In cadrul acestei a doua false agresiuni, a fost atacata si Securitatea – de precizat ca in 16, 17, 18, 19 decembrie n-a fost atacat nici un sediu al Militiei ori Securitatii. Asadar DIM s-a asumat si rolul de organizator, incercand sa provoace o confruntare Armata si populatie -Securitate. In Timisoara, sediul Securitatii a inceput sa fie atacat abia in dupa-amiaza zilei de 22 decembrie, dar la Sibiu atacul sediului Securitatii a inceput cu o zi mai devreme. Apoi a se vedea cazul Cugirului etc.
    DIM fabricase din vreme legenda ca in Ungaria au fost pregatiti agenti care sa actioneze tocmai pe linia Cluj -Cugir-Sibiu-Brasov, or, aceste atacuri asupra Securitatii incepand din 21 decembrie veneau in acest sens – ca ar fi fost provocate tocmai de acesti agenti.
    Dl. Iulian Vlad n-a muscat provocarea-diversiune, adica n-a dat ordin de risposta armata, riposta care ar fi lovit in realitate in populatia romaneasca. Daca ar fi facut-o, mortii ar fi fost pusi in carca Securitatii, ea urmand sa fie scoasa pana la urma, cum s-a reusit de altfel in prima instanta, vinovata de toti mortii – deci si cei din 17 si 18 decembrie.
    Vazand ca schema nu i-a reusit, DIM a inventat incepand cu 22 decembrie diversiunea asa-zisa terorista, atragand in ambuscade uslasii omorti in Drumul Taberei si soldatii de la Campina, omorati la Otopeni, pe care propaganda a pus eticheta de teroristi.
    In oricare din planuri – cel initial, al Securitatii, precum si cel final, al DIM -, cuplul Ceausescu trebuia eliminat. In planul DIM, si Securitatea trebuia eliminata, ceea ce s-a si reusit, caci aceasta detinea toate dovezile implicarii atat a DIM, cat si a armatei la vedere, de sub comanda generalului Stefan Gusa, in omoruri si oricand putea sa scoata probele la vedere. Ca sa nu mai spunem de dosarele unora care atesta colaborarea lor cu KGB si GRU.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  7. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Ieri mi-a cazut in mana lucrarea ” Demers catre adevar/Romania Decembrie 1989″ a dlui col.(r) Andrei Pasareanu in care se vorbeste si despre „Frontul Democrat din Romania” , care a luat fiinta „in cadrul structurilor informative din vremea anilor 1977” (v. p. 286). Despre aceasta carte l-am auzit la „Nasul” pe dl. Alex Mihai Stoenescu si norocul a facut sa-mi cada in mana – mi-a dat-o chiar autorul. Dupa ce o voi citi va voi putea raspunde despre activitatea acestui „Front” si, respectiv, a dlui Sorin Oprea.
    Daca admitem corecta afirmatia citata mai sus inseamna ca dl. Sorin Oprea, apartinand acestui „Front”, in chip logic apartinea DIM. In felul acesta, dl. Sorin Oprea se inscrie in schema. Dar – repet – voi reveni.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Domnule Mangu, Sorin Oprea a povestit el însuşi despre activitatea lui din decembrie 1989, în cartea „Lumea bună a balconului” de Titus Suciu. Nu a amintit acolo despre nici un fel de „Front” anterior revoluţiei.
      Dar conform zicalei „după război, mulţi viteji se-arată”, pe măsură ce trece timpul se găsesc tot mai mulţi care declară cum au complotat împotriva lui Ceauşescu. Am fost o ţară de complotişti. Oricine a avut un cerc de prieteni în care spunea bancuri despre Ceauşescu sau vorbea urît despre Ceauşescu se consideră complotist.

  8. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    De principiu, nu pot sa nu va dau dreptate. Dar propun sa nu ne grabim in aprecieri. Viitorul poate sa ne rezerve multe surprize – va gandeati dvs., de pilda, acum un an ca eu voi aparea pe blogul dvs.? Eu nu ma gandeam!
    Sau: va gandeati dvs. acum 3 zile ca blogul va avea in 24 de ore 2400 de vizitatori, cum s-a intamplat in perioada 22/23 decembrie a.c. (8.35h-8.35h)?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  9. Valeriu Mangu Says:

    @ alex
    @ Kalin

    Domnule alex,

    Ceea ce am ORGANIZAT eu in 22 decembrie a.c. seamana intr-un anumit sens cu ceea ce a organizat Securitatea in 1989. Mai precis, am postat aici textul numerotat mai sus cu nr. 1, apoi am anuntat aparitia lui pe alte 4-5 bloguri – pe blogurile Anca Alexandrescu, Elena Udrea, Roxana Iordache. Pentru cei care urmaresc blogul si, in mod special indicatorul din dreapta-jos, care indica numarul de vizitatori, pare de neinteles de ce numarul de vizitatori a sarit brusc de la 600-700 pe zi, la 2400 (intr-o zi). Aceasta este, in chip LOGIC, explicatia cresterii numarului de vizitatori. Timpul nu mi-a permis sa fac anuntul pe mai multe bloguri – probabil ca facand anuntul pe cateva sute, numarul ar fi fost spectaculos de mare.
    Pentru vizitatorii obisnuiti ai blogului, „manevra” mea a fost nevazuta, ea simtindu-se doar prin cresterea numarului de vizitatori. Tot asa si in Decembrie 1989 – „manevrele” DSS si DIM au fost in cea mai mare parte a lor nevazute pentru cetateni, dar si pentru Nicolae Ceausescu, pentru diverse cadre militare, care insa le-au simtit intr-un fel sau altul.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Domnule Mangu, mesajul dv. este un exemplu de raţionament inexact bazat pe informaţii incomplete. Este adevărat că în 22 decembrie acest sait a înregistrat un record de 2368 de vizualizări, dar a pune aceasta doar pe seama „organizării” făcute de dv. este inexact. Zilele de aniversare a revoluţiei sînt o perioadă „naturală” de creştere a traficului pe acest sait, s-a întîmplat asta şi în 2008 (la cifre mai mici pe vremea aceea). În 17 decembrie 2009 am avut 2194 vizualizări, de pildă, fără vreo organizare a dv. Desigur că anunţurile făcute de dv. pe alte bloguri au adus unii vizitatori aici, dar efectul nu e atît de spectaculos precum pare să credeţi. Realitatea e mai complexă şi lucrurile nu se pot organiza atît de simplu.

  10. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    1) Eu am vorbit de un rationament LOGIC. Dar inclusiv argumentul adus de dvs. este de tip logic – data a adus vizitatori, nu intamplarea.
    2) Intr-adevar, precum spuneti, realitatea e (mai) complexa si, in cazul analizat de noi, nu se poate reduce la o manifestare a unor nemultumiri care sa fi daramat un intreg sistem.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  11. alex Says:

    D-le Mangu , spuneti va rog de ce toti , accentuez TOTI care sustin prezenta rusilor la revolutie nu vin cu dovezi concrete . Toti sunt fosti securisti incepand cu Radu Tinu care sustine cu nerusinare acest lucru DAR fara dovezi , trebuie sa-i credem pe cuvant ? apoi aceia care sustin ca pe noi cei din opera trebuia sa ne lichideze in noaptea de 21-22 dec. , pai nu au putut ptr-ca si noi aveam arme plus multimea care inconjura opera , era o baricada de netrecut ! Securitatea si trupele USLA au fost ” sufletul ” in reprimarea manifestantilor in 17 dec iar , dupa 22 trupele USLA din Timisoara au stat inchise in unitate 2 saptamani iar familiile lor le duceau mancare de Craciun si anul nou , ei au stat inchisi ca sa spuna ca nu au participat la revolutie dar asta dupa 19 -20 dec cand si-au dat seama ca ” cauza ” era pierduta , iar pe armele lor era urme de funingine , asta s-a uitat . In zona garii de nord din Timisoara a tras militia TF -ului , un ofiter s-a laudat in dimineata de 18 dec cand a venit in cafe- barul din incinta garii : ” am terminat 2 azi noapte in fata farmaciei ” – era adevarat , credeam ca fabuleaza . Dupa revolutie a fost avansat . Deci in concluzie , in Timisoara a inceput armata sa traga urmate de trupele USLA si cadre de militie , iar cei ce vb acum de rusi vor sa scape basma curata , au si scapat de altfel ptr-ca este prea tarziu dar , familiile celor de la USLA stiu prea bine cand sotii , copiii lor au venit acasa in dimineata de 18 dec cu armele din dotare pline de funingine iar in dupa masa de 18 au primit iarasi ordine de intrunire si s-au baricadat in unitate facand pe nevinovatii , iar treaba cu rusii s-o lasam mai moale fara dovezi concrete .

  12. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    (continuare)
    3) Dar poate ca in 17 decembrie 2008 altcineva a facut trimitere spre blogul dvs., de pe alt blog, ceea ce inseamna tot ORGANIZARE. Ramane de cercetat…
    4) Dupa cum ati remarcat, prin exemplul pe care l-am dat nu am vrut decat sa ilustrez principiul potrivit caruia orice efect are o cauza.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  13. alex Says:

    Va urez la toti ” UN CRACIUN FERICIT ” SI ” LA MULTI ANI „

  14. Valeriu Mangu Says:

    @ alex

    Domnule alex,

    Povestea cu „turistii” sovietici nu poate fi decat o „acoperire” si pentru cazul nereusitei planului dlui Iulian Vlad de inlaturare a lui Nicolae Ceausescu, dar si pentru posteritate. Caci este greu de inteles – si de acceptat – ca oameni neinformati si manipulati au fost folositi drept „carne de tun”.
    Atat fostul sef al Filajului Timis, maiorul de atunci Niculae Mavru, cat si colonelul (r) Filip Teodorescu vorbesc in cartile lor memorialistice despre cererile repetate ale superiorilor lor – col. Traian Sima si, respectiv, general-colonel Iulian Vlad – de a li se raporta daca in evenimente sunt implicati straini.
    Dar mai exista o explicatie: nimeni din fosta Securitate nu vrea ca acestei institutii defuncte, implicit fostilor sai lucratori, sa li se asocieze calificativul „tradator”.
    Cat il priveste pe dl. col. (r) Radu Tinu, semnalez un fapt inedit. Anume, acum cateva zile „Realitatea tv.” a difuzat o inregistrare din emisiunile „Europei libere” realizate de dl. Emil Hurezeanu, cel care vorbea la acea vreme despre morti plutind pe Bega (!). In cadrul inregistrarii este inserat un monolog telefonic al unui barbat recomandat a fi timisorean relatand de la fata locului. Vocea acestuia seamana izbitor cu cea a dlui Radu Tinu…
    Al dvs., Valeriu Mangu

  15. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    De principiu, evenimentele din Decembrie 1989 trebuie cunoscute, respectiv intelese de toata lumea, nu numai de interesati ori specialisti. Mai ales de generatiile care n-au cunoscut comunismul, cum sunt, de pilda, in marea majoritate a lor, vizitatorii blogului dnei Simona Ionescu ori cititorii gazetei la care lucreaza.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  16. Valeriu Mangu Says:

    @ alex

    Domnule alex,

    Revin asupra textului dvs. postat la nr. 11.
    In decursul celor 9 luni de cand postez texte pe acest blog – in mod implicit imi asum asadar pseudonimul „Lector” – am facut o serie de rationamente si am adus o serie de informatii, altfel cunoscute, dar integrate intr-o alta logica de desfasurare a evenimentelor din Decembrie 1989 decat cea impusa de oficialitati in perioada imediat urmatoare a acestora.
    Astfel, am aratat ca dl. Iulian Vlad, fostul sef al Departamentului Securitatii Statului (DSS), a ordonat permanent ca nici un securist sa nu foloseasca arma. D-sa avea in principal in vedere cele intamplate in Ungaria, in 1956, cand, datorita participarii la represiune, cadre ale Securitatii ungare au fost macelarite. Dl. Iulian Vlad a evitat pe cat posibil ca un asemenea carnagiu sa se produca la noi.
    Prezenta USLA la Timisoara nu se justifica decat prin nevoia de a se face fata unei eventuale interventii in evenimente a unor agenti „acoperiti” straini, caz in care urma ca acestia sa fie eliminati fizic.
    Pe undeva, pe Internet, exista un material privind expertizele armelor detinute de cadrele de Securitate. Rezultatul expertizei nu conduce la concluzia implicarii acestora in represiunea armata.
    Daca Securitatea ar fi tras, rezultatul ar fi fost catastrofal pentru cadrele ei – ar fi fost mana cereasca pentru procurorii militari care s-au dat peste cap sa gaseasca motive pentru a pune mortii de la Timisoara in carca Securitatii.
    Daca tin bine minte, in 18 decembrie 1989, daca nu chiar din 17, Securitatea Tims a intrat in „Situatia nr. 3”, adica baricadarea in propriile sedii.
    Apoi, nu trebuie confundata Militia cu Securitatea. De asemenea, nu trebuie confundata Securitatea cu cordoanele de ordine, care cuprindeau militari din mai multe zone – Armata, Militie, Garzi Patriotice, Militie-Securitate. Participarea trupelor de militie-securitate, aflate in subordinea dlui Iulian Vlad, in cadrul cordoanelor nu putea fi evitata, dar incidentul de la Otopeni (Bucuresti) ne duce spre concluzia ca militarii apartinand acestei arme nu erau dotati cu munitie de razboi. Aceasta concluzie este confirmata de stenograma CPEx din 17 decembrie 1989 – a se vedea reprosurile adresate de Nicolae Ceausescu dlui Iulian Vlad ca n-a inarmat trupele de militie-securitate.
    O vreme n-am inteles de ce dl. Iulian Vlad a luat trupele de militie-securitate sub aripa DSS. Raspunsul este acesta: pentru a nu se gasi sub comanda lui Tudor Postelnicu. Acesta din urma ar fi putut folosi aceste trupe, cu consecinte catastrofale, mai ales ca exista undeva o informatie ca ar fi planuit o lovitura impotriva lui Nicolae Ceausescu impreuna cu Vasile Milea.
    In schema diversiunii si, respectiv, a manipularii, mortii trebuiau produsi de oricine altcineva decat Securitatea.
    Teza „non combat”-ului avansata de ceva vrme de fosti ofiteri de Securitate este corecta numai in ceea ce priveste folosirea armelor; in rest, Securitatea a organizat incidentele, a coordonat, si-a rezervat rolul de a interveni pe cale de exceptie – de pilda, sa elimine fizic eventualii agenti straini.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  17. Domnule Mangu, Alex ridica la punctul 11 o problema esentiala, care tine la urma urmei de principiile cercetarii stiintifice. Teoriile nu au valoare de adevar decat dupa momentul demonstrarii lor cu probe fizice. Asa a reusit civilizatia umana sa evolueze – acceptand ca teoriile NU reflecta, sub nici o forma, in lipsa probelor inatacabile, vreun adevar.
    Urmaresc postarile dvs. de la inceput si nu cred sa imi fi scapat vreuna. Astept momentul in care veti insoti o logica care poate fi perfecta, cu probe; ori – intelegand ca nu aveti cum sa intrati in posesia unor asemenea probe – macar cu indicii precise despre pasii care ar trebui urmati in obtinerea probelor fizice. Trece timpul (noua luni, douazeci de ani etc) si logica nu e sprijinita de probe.
    Cu majoritatea expunerilor dvs. inclin sa fiu de acord (de ex. cele legate de aspecte constitutionale), dar teoria dvs. ca Securitatea ar fi avut un rol activ (cu rolul pasiv agreez – am mai spus-o) in declansarea Revolutiei nu m-a convins catusi de putin, si mi-am cam pierdut rabdarea asteptand indiciile concrete vizavi de respectiva teorie. Nici n-as mai fi postat daca n-as considera ca demersul dvs. este, in lipsa probelor de care fac vorbire, unul destul de riscant prin contributia lui la reabilitarea fostei Securitati, in conditiile in care – consider ca stiti si dvs. foarte bine – tot mai multe sunt semnalele ca exponenti directi sau indirecti ai Securitatii conduc, de fapt, Romania de azi. Inclin sa cred ca nu asta va doriti, ci adevarul. Ma gandesc ca n-ar fi deloc inutil sa raspundeti punctual intrebarii pe care Alex v-a adresat-o: de ce TOTI cei care sustin prezenta rusilor la revolutie nu vin cu dovezi concrete. E o intrebare buna, care ar putea fi extinsa. Am fost surprins sa constat ca ati revenit asupra pct.11 cu lucruri care nu au legatura cu intrebarea introductiva a lui Alex; si care din nou pun in lumina favorabila fosta Securitate.
    Domnul Mangu, noi ne sacrificam timpul scriind aici fiindca au murit oameni; teoriile nu ii pot inlocui; consider ca aveti datoria ca atunci cand le enuntati sau sprijiniti, sa le argumentati si in asa fel incat sa nu ne putem indoi ca reflecta adevarul.

  18. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    Domnule Iulian Nastasache,

    1) In cartea col. (r) Andrei Pasareanu, despre care am vorbit mai sus, exista doua statistici (v. p. 192-193) privind intrarile si iesirile strainilor in si, respectiv, din tara in perioadele 01-21.12.1989 si 22-30.12.1989. La capitolul URSS (poz. 115 din lista), pentru prima perioada sunt trecute urmatoarele date:

    a) Interes serviciu:
    – intrari: 1.182
    – iesiri: 1.192
    b) turism:
    – intrari: 13.454
    – iesiri: 17.370
    c) tranzit:
    – intrari: 34.432
    – iesiri: 34.325
    d) mic trafic:
    – intrari: –
    – iesiri: –
    e) insotitor mij(loc) trans(port):
    – intrari: 5.873
    – iesiri: 5.902
    f) total intrari: 54.941
    g) total iesiri: 58.974

    Ce rezulta din aceste statistici?! In primul rand ca numarul de iesiri este mai mare decat numarul de intrari!! Si este firesc sa fie asa, caci, in primul rand, incepand cu 17.12.1989 nu s-a mai permis intrarea in tara a cetatenilor sovietici. Diferenta de cca. 4000 trebuie sa provina din numarul cetatenilor sovietici aflati deja pe teritoriul tarii la 01.12.1989.
    Desigur, aceste cifre trebuie intelese nu static, ci dinamic.
    Pentru perioada 22-30.12.1989, numarul total de intrari este 6.976, iar cel de iesiri, 7.519. Si in acest caz se constata ca numarul de iesiri este mai mare decat numarul de intrari.
    Intrebarea care se pune este urmatoarea: unde stau ascunse in aceste cifre zecile de mii de asa-zisi „turisti” de care vorbeste dl. Petre Roman peste un an si de care vorbesc diverse surse din zoa fostei Securitati?
    Ar exista o explicatie: in perioada anterioara a intrat un numar de turisti adevarati, daca pot fi numti astfel, egal cu agentii sub acoperire care au intrat incepand cu 01.12.1989. Pe masura ce agentii au intrat, acelasi numar (aproximativ) de turisti adevarati au iesit, ramanand in tara agentii, care si-au facut de cap la Timisoara, Bucuresti s.a., care au dormit in masini, prin paduri etc. Pentru a verifica o asemenea ipoteza trebuie sa avem statistici ale perioadei anterioare lui 01.12.1989.
    O astfel de statistica ne ofera dl. Sergiu Nicolaescu in cartea sa „Sergiu Nicolaescu acuza!” pentru perioada corespunzatoare a anului 1988, astfel:
    a) intres serviciu:
    – intrari: 986
    – iesiri: 899
    b) turism:
    – intrari:5.481
    – iesiri: 5.996
    c) tranzit:
    – intrari: 13.744
    – iesiri: 14.448
    d) mic trafic:
    – intrari: –
    – iesiri: –
    e) insotitori mijl(oc) transp(ort) :
    – intrari: 3.692
    – iesiri: 3.791
    f) total intrari: 23.903
    g) total iesiri: 25.153

    (va urma)
    Al dvs., Valeriu Mangu

  19. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    (continuare)

    Domnule Iulian Nastasache,

    Ideal ar fi fost sa avem statistici pe zile, dar in lipsa lor sa vedem totusi ce putem deduce din cele puse la dispozitie de dl. Sergiu Nicolaescu si dl. col. (r) Andrei Pasareanu.
    Trebuie retinut din capul locului un fapt extrem de important: incepand cu 17.12.1989 n-a mai intrat pana in 22.12.1989, oficial vorbind, nici un picior de cetatean sovietic in tara. Doar a iesit. Analizand datele prezentate mai sus rezulta ca numarul celor inregistrati ca turisti care au iesit din tara in parioada 01.12.1989-21.12.1989 este cu cca. 4.000 mai mare decat numarul celor intrati. Si este firesc sa fie asa, caci cei intrati in luna noiembrie vor fi si iesit in prima decada a lunii decembrie, fara sa existe o compensare cu noi veniti astfel incat cifrele sa se echilibreze, intrarile fiind sistate. In acest sens este de observat ca in aceeasi perioada a anului1988 exista la acest capitol un oarecare echilibru – 5.481 intrari si 5996 iesiri, diferenta fiind de aproximativ 10% din intrari.
    Sa retinem ca in categoria de care vorbim – Turism – trebuie inclusi cei cu bilete, cu cazare, rezervari s.a. Sa mai retinem ca, teoretic, in 21.12.1989 nu mai exista in Romania un numar semnificativ de cetateni sovietici inclusi in aceasta categorie – functie de perioada de sedere, in 21.12.1989 nu mai puteau exista in tara decat cei veniti, sa zicem, incepand cu ziua de 10 ori 11 ori 12 a lunii, pana pe 16, adica, la medie, exact cei 4.000 in plus la iesire.
    Socotind pe 16 zile de intrari rezulta o medie de intrari de 840 turisti/zi. Daca perioada de sedere in Romania a fost de 4-5 zile, cifrele se acopera. Daca insa socotim serii turistice de 10-12 zile urmeaza ca in tara au ramas pentru perioada 18-21.12.1989 cca. 4.000 de turisti. Dar acest numar este contrazis de numarul de iesiri consemnat pentru perioada 22-30.12.1989, de 1864. Cel mai probabil cifrele se echilibreaza la mijloc. Asa se face ca mare parte din cei iesiti dupa 22 trebuie sa fie dintre cei intrati pana in 16, pe care evenimentele i-au prins in tara. Activitatea turistica se poate sa se fi reluat dupa 26-27.12.1989, dar numarul 1309 de intrari nu trebuie compensat in totalitate cu numarul de iesiri – mare parte din cei intrati incepand cu 26-27 trebuie sa fi iesit dupa 01.01.1990, multi dintre ei fiind veniti probabil pentru Revelion.
    Din analiza sumara de mai sus rezulta ca nu in aceasta categorie trebuie cautati cele cateva zeci de mii de eventuali agenti sovietici sub acoperire de care s-a vorbit veniti sa-i incite pe timisoreni, pe bucuresteni, pe clujeni etc.
    Al doilea capitol care ne atrage atentia este cel al cetatenilor sovietici in tranzit. Aici avem, intr-adeva,r o problema.
    Din cifre rezulta ca atati cati au intrat pana pe 17.12.1989, atati au iesit, diferenta fiind nesemnificativa – 107. Aceasta inseamna ca in tara a ramas incepand cu 17.12.1989 un numar de cetateni sovietici egal cu cel al celor care au intrat pana in 30.11.1989 inclusiv, dar care n-au fost inregistrati la iesire. Media pe perioada 01.12.1989 -16.12.1989 este de 2152 intrari/zi. Cum un tranzit al tarii de la cel mai indepartat punct N-E al tarii pana la cel mai indepartat punct S-V se cifreaza la 16-24 ore, putem vorbi la prima vedere de cca. 2.000 de cetateni sovietici in tranzit care lipsesc la numaratoare – ori care au disparut. Dar, desigur, cifrele trebuie rafinate, caci in ipoteza unei invazii „acoperite”, maximul tranzitului trebuie stabilit undeva in perioada 10-15.12.1989, perioada despre care fac referire generalii Milea si Plesita. Adica: numarul celor care lipsesc trebuie diminuat drastic, ceea ce conduce la concluzia ca sub acoperirea tranzitului au intrat in tara un numar de cateva sute de cetateni sovietici ori, mai clar spus, agenti sub acoperire.
    Nu poate fi exclusa aparitia in tara a catorva sute de agenti sovietici, dar este nerational de pus pe seama lor producerea evenimentelor in atatea localitati. Cel mai probabil ei au venit cu sarcini de ordin informativ si poate ca au fost introdusi pentru a sustine anumite actiuni ulterioare, incepand cu 22.12.1989.
    (va urma)
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      O întrebare pe care am mai pus-o apropo de teoria zecilor de mii de sovietici, declaraţi nu simpli turişti ci agenţi KGB, majoritatea acestora fiind consideraţi basarabeni (ceea ce explică şi cunoaşterea limbii române de către aceştia – vezi şi afirmaţia lui Alex Mihai Stoenescu că Basarabia a fost centrul operaţiunilor împotriva României în 1989).
      Cîţi angajaţi avea KGB în întreaga RSS Moldovenească? (mă refer la angajaţi care pot fi trimişi în misiuni peste hotare, nu la simpli informatori) Pînă la urmă putem ajunge la concluzia că în decembrie 1989 Basarabia devenise teritoriu fără KGB-işti, fiindcă toţi îşi făcuseră bagajele şi plecaseră în România.

  20. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    (continuare)

    Domnule Iulian Nastasache,

    Existenta tabelelor despre care am vorbit mai sus spulbera legenda ca in perioada pe care o analizam n-au existat deloc inregistrari ale cetatenilor straini veniti in tara din spatiul socialist, in particular din URSS. Dimpotriva, Securitatea trebuia sa tina sub un control strict acest fenomen tocmai pentru a nu avea de-a face cu surpriza unei invazii.
    Desigur, surprinde numarul mare de turisti si, respectiv, de persoane in tranzit pentru primele 21 de zile – mai exact primele 16 – ale lunii decembrie 1989, comparativ cu aceeasi perioada a anului 1988. Ar fi insa absurd sa admitem ca o crestere de la 5.481 turisti in 1988 la 13.454 in 1989 se datoreaza simplei activitati turistice desfasurate de institutiile de resort – agentii de turism etc. La fel si in ceea ce priveste numarul persoanelor in tranzit. Pe de alta parte insa sa nu uitam ca anul 1989 nu mai era pentru Europa de Est ce fusese anul 1988.
    Intensificarea numarului de cetateni sovietici veniti in Romania in prima parte a lunii decembrie 1989 – turisti, persoane in tranzit – ofera o acoperire perfecta pentru actiunea conjugata a DSS si DIM – iata! Sovieticii au declansat evenimentele! Da, numai ca la analiza rezulta altceva, anume cateva sute de agenti ale caror actiuni nu se regasesc nici in rapoartele fostului sef al Filajului Timis, nici in sintezele colonelului Filip Teodorescu. Tocmai acestia doi au adus proba neimplicarii sovieticilor in evenimentele din strada – in cartea sa, col. (r) Filip Teodorescu povesteste cum a fost apostrofat de catre dl. Iulian Vlad ca nu da informatii privind o asemenea implicare, informatii cerute, asteptate de conducerea superioara a partidului si statului. Pai ce informatii sa dea daca n-au fost?
    In logica expusa pana acum – a se vedea asadar si postarile anterioare -, manipularea potrivit careia sovieticii urmau sa invadeze tara trebuia sustinuta. Iar daca dl. Mihail Gorbaciov a hotarat detronarea lui Nicolae Ceausescu, atunci a fost un fleac sa stimuleze sporirea numarului de turisti de la 5.481 la 13.454, pentru a sustine manipularea DSS-ului cu invazia. La fel si in ceea ce priveste categoria persoanelor de tranzit – ca un facut, ministrul Vasile Milea si generalul Stefan Gusa se intalnesc pe drumul de intoarcere de la niste aplicatii militare, parca in 15.12.1989, cu celebrii „turisti” si nu ma intalnesc eu ori dvs.! Trebuia sa fie manipulat cine trebuie! Bineinteles ca Securitatea stia de aplicatii si care este drumul de intoarcere al celor doi.
    Manipularea continua si azi, din motive pe care le-am expus in parte in postarile anterioare. Cam ce consecinte ar produce, de pilda, o declaratie a dlui Iulian Vlad ca, intr-adevar, totul a fost regizat de Securitate si executat de DIM?
    Raspunzand punctual, cei care sustin implicarea sovietica in evenimentele de strada nu vin cu dovezi fiindca o asemenea implicare n-a existat – dimpotriva, putinele dovezi pe care le avem la dispozitie, anume marturiile celor doi nominalizati mai sus, dovedesc contrariul.
    2) Daca Securitatea a facut lucruri rele in cursul existentei sale nu inseamna ca trebuie sa-i punem in carca si ce nu a facut. A afirma ca Securitatea nu a tras nu inseamna reabilitarea ei, ci reabilitarea adevarului. Acest adevar – ca Securitatea nu a tras – a inceput sa fie rostit cu jumatate de gura abia acum de oameni din grupul Ion Iliescu – v., de ex., dl. Gelu Voican-Voiculescu in emisiunea „3×3” de la „Realitatea tv.” de acum o saptamana. Dar atunci de ce a fost asrestat dl. Iulian Vlad?! Fiindca – zice dl. Gelu Voican-Voiculescu – nu prezenta incredere!!
    Cine a pus in carca Securitatii acuzatia ca a tras, si inainte, si dupa 22 decembrie 1989?! Cei care au pus atunci mana pe stat!
    Securitatea trebuia lichidata fiindca – repet – avea toate datele, toate informatiile privind evenimentele. Date si informatii care se puteau intoarce impotriva unor capi din Armata, in particular din DIM, din grupul Brucan-Iliescu-Militaru. Mai avea si dosarele privind colaborationismul unora cu KGB si GRU, tocmai cocotati in fruntea bucatelor.
    In Sentinta nr. 6/9 decembrie 1991 a Curtii Supreme de Justitie data in asa-numitul Proces „Timisoara”, acuzatiile aduse fostelor cadre M.I. – Securitate si Militie – Ion Popescu, Traian Sima, Ion Deheleanu, Ion Corpodeanu, Filip Teodorescu, Gabriel Anastasiu, Tinu Radu, Emil Macri etc. sunt sistemice, daca se poate spune asa, nu concrete – ca au facut plutoane, ca au facut harti, ca au cules informatii. Nici un militar MAp.N n-a fost inculpat. De ce?! Fiindca Securitatea, alaturi de partid, trebuia sa joace rolul criminalului.
    3) Fiind unul dintre cititorii care au urmarit postarile mele, ati putut, cred, remarca faptul ca unele afirmatii le-am insotit de elemente de sprijin, in masura in care mi-au fost imediat la indemana. Altele sunt sprijinite de bun-simt – de pilda, ar fi absurd sa admitem ca Securitatea a stat ca un simplu spectator; dimpotriva, Securitatea a facut tot ce i-a stat in putinta sa creeze falsa impresie ca Tara urmeaza sa fie tinta unui razboi „special”, actiune la care a participat din plin DIM. Ceea ce s-a intamplat incepand cu 21 decembrie 1989 este insa un capitol incalcit caruia ii vom da de capat in toate intimipatile sale.
    Iata unul dintre ele: inca din 17.12.1989, dimineata, generalul Stefan Gusa a fost manipulat, respectiv izolat informational. Aceasta izolare s-a produs si incepand cu dupa-amiaza zilei de 22 – cum Dumnezeu sa comanzi o intreaga armata de la un singur telefon din sediul C.C.?
    4) Dvs. asteptati dovezi de la institutii care, ca regula, nu lasa urme ale participarii lor. Cum ar fi putut dl. Iulian Vlad, dl. Stefan Dinu sa lase urme ale activitatii lor, care i-ar fi dus inevitatil, in cazul in care rasturnarea lui Nicolae Ceausescu nu reusea, in fata plutonului de executie?
    5) Faptul ca dl. Iulian Vlad mi-a spus la Targul „Gaudeamus” ca vrea sa stam NEAPARAT de vorba imi este suficient – daca ceea ce am spus ei aici si, respectiv, in carte n-ar fi adevarat, nu vad de ce s-ar fi exprimat astfel.
    6) Tot ceea ce am afirmat in carte si aici, pe blog, cu o singura exceptie, este sprijinit de tot ce am citit in ceea ce priveste desfasurarea evenimentelor. Nu exista in desfasurarea evenimentelor o singura logica, ci mai multe planuri care, repet, au mers o vreme impreuna, apoi s-au despartit, apoi s-au confruntat.
    7) N-as putea sa spun acum de ce, dar am sentimentul ca dl. Iulian Vlad va iesi cat de curand din tacerea (auto)impusa.
    8) Fiti, va rog, convins ca nu caut decat adevarul. In problema pe care o dezbatem acesta convine unora si nu convine altora. Mie, in toate cazurile, imi convine. Si cred ca si dvs.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  21. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Buna!!
    Al dvs., Valeriu Mangu

  22. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    Domnule Iulian Nastasache,

    Faptul ca fosta Securitate s-a regrupat si a monopolizat o parte din Romania de azi nu are, principial vorbind, nici o legatura cu evenimentele de acum 20 de ani. Dar o asemenea situatie este consecinta mai multor factori, intre care si ce s-a intamplat atunci. Nu mai pun la socoteala specializarea fostei Securitati in operatiuni comerciale externe si atatea alte specialitati.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  23. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    Domnule Iulian Nastasache,

    Cercetarea tabelelor de care vorbeam mai sus infatiseaza cateva lucruri interesante care pot oferi o explicatie a cresterii numarului de turisti sovietici si a persoanelor de tranzit provenind din acest spatiu. Astfel, comparand cifrele pentru 01.12 – 21.12.1988 cu cele corespunzatoare pentru aceeasi perioada a anului 1989 constatam o scadere dramatica la capitolul turism pe relatia cu tarile din Est, cu exceptia URSS. Cifrele sunt urmatoarele (1988/1989)

    – Ungaria: 30.612/13.512
    – Bulgaria: 7899/5890
    – Cehoslovacia: 1487/1029
    – Iugoslavia: 71.550/13.046
    – Polonia: 8.695/5.616
    – R.D.Germana: 851/206

    Explicatia sta, in cea mai mare masura, in largirea de la un an la celalalt a posibilitatilor de circulatie a cetatenilor din aceste tari catre Vest, ceea ce le-a permis sa nu mai aleaga destinatii turistice din tarile socialiste, ci din cele occidentale. In fata unei astfel de situatii catastrofale la capitolul „turism”, responsabilii autohtoni trebuie sa fi cautat o compensare in spatiul sovietic, unde cetatenii erau inca supusi restrictiilor de circulatie. Reiese asadar ca, din aceasta perspectiva, marirea numarului de turisti dinspre URSS catre Romania n-are nici o legatura cu evenimentele din Decembrie 1989.
    Urmarind capitolul „tranzit intrari” se constata un fenomen in general invers, cu exceptia Ungariei:

    – Ungaria:420/85
    – Bulgaria: 15.445/17.540
    – Cehoslovacia: 457/419
    – Iugoslavia:201/158
    – Polonia: 16.700/22.253
    – R.D. Germana: 22/11

    Aici cifrele pentru 1989 sunt, desigur, valabile numai pentru primele 16 zile ale lui decembrie 1989, data fiind restrictia impusa pe 17.12.1989. Pentru a avea o comparatie reala, la ele ar trebui adaugate, in medie, 1/3 din cifrele date pentru 1989, pentru a se acoperi si perioada de prohibitie 17-21.12.1989. Am obtine pentru Ungaria 111, nesemnificativ in raport cu cifra din 1988, la Bulgaria si Polonia ar creste – Bulgaria cca.23.490, iar Polonia cca. 29671 – , la Iugoslavia si R.D.Germana s-ar echilibra, la Cehoslovacia ar sari peste cifra anului 1988 cu cca.100.
    Din date rezulta o abtinere aproape totala a cetatenilor din Ungaria de a veni in Romania in tranzit (!!), pe cand bulgarii si polonezii au inceput sa bantuie prin Europa, probabil in scop comercial – cu polonezii avem o istorie mai veche la acest capitol.
    Din aceasta analiza trebuie sa tragem concluzia ca fenomenul cresterii de la un an la celalalt a numarului de persoane in tranzit provenind din fosta URSS – de la 13.744 la 34.432 – are in parte aceeasi explicatie ca si pentru cazurile Bulgariei si Poloniei. Dar, desigur, ramane un procent care ar putea fi pus pe seama evenimentelor de care ne ocupam, insa nu de proportiile prezentate de cei care sustin teoria agentilor sovietici „acoperiti”, care ar fi fost de cca. 30.000.
    Numarul 30.000 a fost aruncat pe piata extragandu-l din statisticile pe care le-am folosit fara nici o analiza de genul celei pe care am facut-o.
    Ceea ce este important de subliniat este ca se poate admite ca la 21.12.1989 existau in Romania cateva sute de cetateni sovietici cu sarcini speciale, ca sa spunem asa, numar insuficient insa pentru a putea rasturna ordinea statala. Se mai poate admite ca in perioada 10-15.12.1989 a existat un tranzit masiv dinspre URSS cu scopul de a alimenta manipularea falsei invazii, persoanele de tranzit fiind insa retrase aproape in totalitate pana in 17.12.1989, dupa cum arata cifrele.

    La cele expuse in postarile precedente as mai adauga o serie de consideratii generale privind regulile care guverneaza activitatea serviciilor secrete de aiurea. Astfel, noi traim o insatisfactie pentru faptul ca nu apar documente care sa ateste ori sa infirme o teorie sau alta privind desfasurarea evenimentelor din Decembrie 1989, mai precis implicarea ori neimplicarea serviciilor secrete autohtone si, respectiv, straine. Dar noi ignoram tocmai metodele de lucru ale acestor servicii, in primul rand de a nu lasa urme privind anumite actiuni. Iar cand este vorba despre rasturnarea de catre ele a unui sef de stat, apoi urmele trebuie sa lipseasca in mod desavarsit. Sa mai luam in calcul si perierea drastica a arhivelor romanesti, dupa 22.12.1989, apoi mortile suspecte ale unora dintre cei implicati, apoi tacerea absoluta privindu-i pe cei capturati sub acuzatia de a fi teroristi – peste 1.000 -, apoi lichidarea Securitatii intai prin arestarea C.I.-stilor, in 22.12.1989, pe urma prin subordonarea ei Armatei, prin arestarea capilor DSS, a ofiterilor superiori de la Timisoara etc.
    Exista variante mari de lucru: a) DSS a organizat pana la un moment dat totul; b) agenti straini au provocat evenimentele din Timisoara; c) evenimentele din Timisoara au izbucnit in mod natural; d) evenimentele din Timisoara au fost provocate de o forta autohtona, alta decat DSS. Eu m-am oprit asupra primeia din considerente de bun-simt.
    Varianta d) trebuie exclusa – o asemenea forta trebuia sa aiba acoperire nationala si internationala, ori numai DSS si DIM aveau asa ceva. A admite ca numai DIM a organizat si, respectiv, executat, DSS luand pozitia de „non combat”, nu poate fi admisa, caci DSS trebuia sa aiba informatii de la DIM macar pentru a „acoperi” aceasta structura in fata lui Nicolae Ceausescu. Apoi, DIM trebuia sa fie sigura ca nu va fi anihilata de DSS, ceea ce presupune ca sefii acestor institutii vor fi stat de vorba, se vor fi inteles etc.
    Varianta c) este, de asemenea, exclusa, fiindca ar fi putut duce la orice rezultat, risc pe care DSS nu si-l putea permite.
    Varianta b) este, de asemenea, exclusa, putand duce la ocuparea tarii, la dezmembrarea ei, implicit la dizolvarea DSS si a DIM.
    Municipiul Timisoara a fost ales ca locatie a debutului evenimentelor fiindca indeplinea o serie de conditii in lipsa carora actiunea conjugata a DSS si DIM n-ar fi fost posibila. Aceste conditii pe care trebuia sa le indeplineasca locatia care le-am inventariat in carte, dupa cum urmeaza:
    a) sa fie resedinta de judet;
    b) sa aiba populatie numeroasa;
    c) sa fie apropiata de granita, dar nu in vecinatatea URSS;
    d) sa dispuna de unitati militare suficient de puternice si diversificate ca specializare pentru a putea face fata chiar unei invazii reale;
    e) sa dispuna de aeroport, gara;
    f) sa aiba stationate pe raza ei trupe de militie-securitate;
    g) sa dispuna de unitati de invatamant superior, de spital militar, de unitate militara de aparare locala antiaeriana, de penitenciar, de targ periodic de produse;
    h) populatia localitatii sa aiba un nivel de trai peste media tarii;
    i) localitatea sa ofere posibilitatea micului trafic de frontiera;
    j) localitatea sa fie locuita cu preponderenta de romani, dar minoritatea maghiara sa fie semnificativa – cca. 10-15% din populatie;
    k) localitatea sa gazduiasca organizatii internationale, reprezentante diplomatice;
    l) localitatea sa fie acoperita de o puternica retea contrainformativa;
    m) localitatea sa permita, prin plasarea ei interitoriu, captarea unor posturi radio-tv. straine;
    n) pe raza localitatii sa existe suficiente intreprinderi, printre care si intreprinderi profilate pe productia de tehnica militara.
    Cercetand toate localitatile tarii, Timisoara indeplinea toate aceste conditii.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  24. Apreciez efortul dvs. de a pune cap la cap cifrele (cred ca nu va e chiar usor sa parcurgeti pagini si pagini ca sa le identificati); si logica iarasi aproape perfecta. Sa fie insa serviciile secrete atat de performante incat nici macar un singur agent, cu nume si prenume, in carne si oase, sa nu fie prins actionand pt. declansarea Revolutiei, si sa nu transpire catre opinia publica datele lui personale si detaliile despre actiunile lui? E clar ca nu vom afla niciodata adevarul daca serviciile secrete sunt atat de performante. Eu nu cred ca sunt, sau ca au fost in 1989, atat de performante. Mai curand cred ca mizeaza pe incapacitatea noastra de a obtine informatii de profunzime.

  25. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    Domnule Iulian Nastasache,

    Numarul celor care au cercetat – sau cerceteaza – evenimentele de acum 20 de ani este foarte mic. Vorbesc, desigur, de o cercetare organizata, sistematica. Aproape toti au facut-o – ori o fac – folosind metodele specifice istoriei ori ale Dreptului penal. Pentru domniile lor, un eveniment a existat, s-a produs, daca exista dovezi – inscrisuri, marturii, expertize etc. Eu m-am hazardat sa realizez o altfel de cercetare, dupa cum am tot precizat, LOGICA. Adica independenta de fapte, pornind doar de la o serie de premise cu care sa fie toata lumea de acord – asadar de bun-simt. Ajungand prin rationament la concluzii, n-am facut altceva decat sa le verific folosind informatiile adunate uneori cu mare efort de ceilalti.
    Vreau sa subliniez ca am fost ajutat enorm in acest demers de cei – iar, putini – care aici, pe blog, mi-au contrazis, care au ridicat probleme, care au pus intrebari. Cu ajutorul dvs., de pilda, am putut lamuri, macar partial, in raport cu datele pe care le avem la dispozitie, problema celor 30.000 de mii de „turisti” de care vorbea dl. Petre Roman; s-a vazut ca n-au de unde sa iasa. Daca n-ar fi existat, pe dl. Dan Danescu ar fi trebuit sa-l inventez eu. Nu mai vorbesc de dl. Marius Mioc, al carui aport a fost esential – daca munca d-sale nu exista, nu existau nici postarile mele, nici carticica pe care am publicat-o.
    Trebuie sa-l mentionez, desigur, si pe dl involutia1989 dar, mai ales, sa-i mentionez pe vizitatorii tacuti ai blogului, pe care nu i-am vazut la fata, dar a caror existenta am simtit-o prin indicatorul din dreapta-jos; aceleasi multumiri le datorez si domniilor lor pentru ca mi-au permis sa ma desfasor, neantrenandu-ma in dialoguri sterile, pentru ca m-au urmarit.
    Am, pe alte cai, din ce in ce mai multe semnale ca tot ceea ce am scris aici, dar si in carte, are efect. Dar societatea romaneasca nu este pregatita inca, la fel ca si autoritatile statului, sa se confrunte cu adevarul. Este nevoie de un gest de curaj, fie din partea Presedintelui Romaniei, fie din partea dlui Iulian Vlad, pentru ca pisica sa fie rupta in doua. Eu mai mult nu pot face.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Domnule Mangu, cred că o cercetare care să fie independentă de fapte nu are şanse să ajungă la adevăr. Iar cu premizele dumneavoastră nu a fost de acord toată lumea. De pildă, eu pornesc de la premiza că securitatea a fost un tigru de hîrtie https://mariusmioc.wordpress.com/2009/07/11/securitatea-un-tigru-de-hirtie/ , premiză de la care am pornit şi în acţiunile mele din decembrie 1989. Dumneavoastră porniţi de la o altă premiză – că e imposibil ca securitatea să nu fi plănuit ceva împotriva lui Ceauşescu. Pornind de la premize diferite, e firesc să ajungem la concluzii diferite. Pînă la urmă tot faptele sînt cele care trebuie să „arbitreze” care premize sînt corecte.

  26. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Tot un „tigru de hartie” a fost forta care v-a arestat?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  27. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Inca: faptele de care am luat cunostinta cu totii nu contrazic retroscenariul.
    Si inca: atunci cand ati iesit dvs. in strada aveati pe cineva in cap drept inlocuitor pentru Nicolae Ceausescu?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  28. mariusmioc Says:

    Domnule Mangu, eu cînd am hotărît să particip la manifestaţia anticeauşistă, n-am făcut-o cu gîndul că voi fi arestat, ci că vom răsturna regimul Ceauşescu. A fost un pic mai greu decît îmi închipuiam eu iniţial, dar totuşi s-a realizat.
    Nu am avut o persoană anume în cap ca înlocuitor pentru Ceauşescu, mă gîndeam la o evoluţie de tip RDG – manifestaţii care cresc în amploare cu timpul, pînă cînd chiar în conducerea de partid se va găsi cineva care să-l înlocuiască pe Ceauşescu.

  29. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    Manifestarea dvs. de acum 20 de ani poate fi calificata, dupa raspunsul pe care l-ati dat, mai degraba drept rebeliune, razmerita, revolta, decat revolutie. Liderul nevazut al evenimentelor, nimeni altul decat DSS, recte dl. Iulian Vlad, v-a provocat la asa ceva, printr-o actiune care, rupta de context, ar putea fi catalogata drept crima. Dar asa cum am facut eu rationamente post-factum, de buna-seama ca si DSS, respectiv dl. Iulian Vlad vor fi facut la randul lor la acea vreme, ajungandu-se la concluzia, expusa de altfel de dl. Stefan Dinu, seful DIM la acea vreme, in cartea d-sale ca era singura solutie posibila pentru inlaturarea lui Nicolae Ceausescu – provocarea unei revolte, unei rebeliuni, unei razmerite. Acesti factori au vazut, au gandit insa lucrurile mai departe, ce-i drept, fiecare in felul lui, spre deosebire de dvs. si de atatia altii, antrenati, ca sa nu spun manipulati, in evenimente – dovada ca a iesit cum nu a gandit dl. Iulian Vlad si, poate, nici cum a gandit dl. Stefan Dinu.
    Revolutia inseamna nu numai inlaturarea capului statului, ci inlaturarea unui sistem statal nelegitim si inlocuirea lui cu cel legitim, ceea ce, iata, dvs., dar si majoritatea participantilor din strada la evenimente, n-au avut numaidecat in vedere – massa a dorit, pur si simplu, inlaturarea lui Nicolae Ceausescu, revoltata de crimele comise.
    Dar nici in raport cu sensul dat evenimentelor incepand cu 22 decembrie 1989 nu se poate vorbi despre o revolutie, de vreme ce dl. Ion Iliescu vorbea despre valorile socialismului pe care dorea sa le salveze, intinate – nu-i asa?! – de Nicolae Ceausescu. Caracterul revolutionar al evenimentelor a fost, abstractie facand de schimbarile rapide de situatii, imprimat de presiunea exercitata de cei care au sustinut ideile dlui Dumitru Mazilu.
    Dar constat ca ati evitat sa raspundeti la intrebarea principala – forta care v-a arestat a fost sau nu „un tigru de hartie”? Tot asa gandeati si acum 20 de ani, cu teava pistolului ori a pustii intre coaste – ca Securitatea a fost „un tigru de hartie”? Ori este doar o licenta, o gaselnita gazetareasca apartinand invingatorului – dar, pana la urma, pe cine a invins massa?
    Dupa cum am spus-o si cu alt prilej, este greu pentru unii sa accepte ce Securitatea a fost, prin actiunea pe care a organizat-o in Decembrie 1989, nationala. Invingatorul trebuie sa ia totul, nu-i asa? Dar invingatorul n-a fost, din pacate, massa, ci un grup de profitori care au confiscat statul in alt mod decat Nicolae Ceausescu. Sintagma „Am luat puterea!” folosita de acestia demonstraza cat se poate de clar acest lucru. Ca nu traim in democratie o demonstreaza in modul cel mai limpede fracturarea massei in „putere” si „opozitie”. Si atunci despre ce revolutie vorbim noi?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  30. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    In razboaiele clasice, armatele se infrunta folosind trupe, arme, tehnica de lupta etc. Cei care sunt trimisi in linia intai sunt trimisi in mod deliberat la moarte de comandanti. Scapa cine are noroc. De regula, cei din linia intai nu sunt constienti ca sunt trimisi la moarte. Iar cei care sunt constienti o fac fie de frica tribunalului militar, fie pentru ca sentimentul national ce-i stapaneste este mai puternic decat instinctul de (auto)aparare.
    In Decembrie 1989, populatia a fost scoasa in linia intai intr-o confruntare cu un dusman – Nicolae Ceausescu, poate chiar statul comunist, printr-o operatie ingenioasa de manipulare. Dusmanul a fost manipulat sa traga. Mortii pe care acestia i-a lasat pe strazi au dat nastere unei revolte, unei razmerite generalizate. Nimanui din strada nu-i trecea prin minte decat sa-l darame pe Nicolae Ceausescu, fara a fi pronuntata vreo alternativa. Prin Proclamatia din 20/21 decembrie de la Timisoara se cerea capul lui Nicolae Ceausescu, drepturi si libertati, organizarea de alegeri libere (pct. II, 1). In mod cu totul neverosimil, dar altfel de inteles, data fiind lipsa de experienta etc., redactorii Proclamatiei nu si-au propus infrangerea statului nelegitim, ci cereau dialog cu acesta (” I. Frontul Demoratic Roman este o organizatie politica constituita la Timisoara pentru a realiza un dialog cu Guvernul Romaniei in scopul democratizarii tarii etc.”). Reiese de aici ca ceea ce s-a intamplat pana la 20/21 decembrie 1989 in Timisoara nu se poate numi revolutie caci aceasta inseamna, repet, inlaturarea statului nelegitim si inlocuirea lui cu cel legitim.
    Frontul Democrat Roman propunea insa o revolutie „de catifea”. Doar propunea. Revolutie care, paradoxal, sa fie realizata de statul nelegitim, caci numai acesta ar fi putut sa organizeze alegerile.
    Frontul a facut atunci o imensa greseala: nu Guvernului trebuia sa se adreseze, ci Partidului Comunist Roman, detinatorul prin confiscare, potrivit Constitutiei din 1965, al puterii politice. De fapt, adresandu-se Guvernului, Frontul il invita pe acesta la o lovitura de stat, mai precis contra Constitutiei – sa-l inlature el pe Nicolae Ceausescu, sa organizeze alegeri libere, deci ca statul nelegitim sa se autodesfiinteze.
    Abia in 22 decembrie s-a simulat, la Bucuresti, o revolutie. Revolutia simulata l-a avut drept lider pe – nu-i asa?! – revolutionarul de profesie Ion Iliescu. Dar, pana la urma, aceasta actiune nu a fost altceva decat o simpla lovitura neconstitutionala, de vreme ce nu urmarea decat inlaturarea lui Nicolae Ceausescu.
    Ceea ce s-a intamplat la Timisoara poate capata denumirea de criza prerevolutionara. Iar ceea ce s-a intamplat la Bucuresti in 22, specularea acestei crize de catre tovarasii din esalonul doi.
    Dar ratiuni pe care le-am expus pe blog ale diverselor forte implicate au facut ca evenimentele sa ia alt curs, conducand la prabusirea sistemului comunist. Adevarata revolutie s-a produs – repet – prin impunerea principalelor idei expuse de dl. Dumitru Mazilu, precum si prin demonstatiile de strada din luna ianuarie 1990 si urmatoarele.
    Desigur, prin cele prezentate mai sus nu caut sa neg eroismul celor care au iesit in strada la Timisoara. Am vrut doar sa clarific unele lucruri, pentru ca altele sa fie intelese mai bine.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  31. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    (continuare)

    Revolutia inseamna, de principiu, razboi. Un caz fericit este „revolutia de catifea”, tot o confruntare, dar nu sangeroasa. Cu lovituri nevazute de public.
    Revolutia urmareste, dupa cum am precizat deja, inlaturarea statului nelegitim si, respectiv, inlocuirea lui cu cel legitim. In 1989 s-a dorit, al origine, de catre populatie inlaturarea unui dictator troglodit, in logica lucrurilor cu unul luminat. Dar rationamentele arata ca un astfel de lucru nu era posibil. Tot rationamentele, facute pe datele concrete, au aratat ca singura solutie era inlaturarea pe cale militara. Lovitura militara a fost mascata printr-o revolta. Cei patati de sange trebuiau insa slavati, incat s-a inventat terorismul. De situatie a profitat gruparea Brucan-Iliescu-Militaru. Desigur ca DIM si gruparea sus-citata au luat in calcul o confruntare Armata-Securitate, pregatindu-se si pentru o asemenea eventualitate. Iar in scopul inlaturarii Armatei de la masa tratativelor vizand constiuirea noii puteri civile, aceasta a fost atrasa intr-un razboi cu holograme si asa-zisi teroristi. Asa se face ca generalul Stefan Gusa a ajuns sa comande Armata de la un singur telefon, din C.C. – dar, in realitate, nu conducea decat o armata imaginara -, si mai apoi sa poarte un razboi virtual de la MApN.
    In toata aceasta desfasurare, interpretii au inceput sa se elimine unul pe celalalt. Iar populatia a fost folosita in mod corespunzator cand de unul, cand de celalalt.
    Nu massa face istoria. Ea doar ii ajuta pe unii sa-si puna ideile, tintele in practica. Massa este o entitate care doar se MANIFESTA – ea actioneaza instantaneu pentru a-si manifesta bucuria ori pentru a se elibera de o presiune sufleteasca insuportabila ce-i stapaneste pe componenti. Dupa ce asa ceva s-a intamplat, massa dispare ca entitate, prin faramitare.
    Massa nu gandeste. De gandit, gandeste doar omul, care, cuprins in massa, doar se manifesta. Daca dvs. ati fi gadit atunci cu adevarat, ati fi ajuns la concluzia ca cel mai probabil urma sa fiti arestat. Apoi v-ati fi dat seama ca nu cu pieptul gol se rastoarna Nicolae Ceausescu, ci pe cale armata. Hotarand s-o faceti, ati fi purces la organizare etc. Dvs. ati fost doar cuprins in massa – ori, altfel exprimat, luat de val.
    Altii, in schimb, au gandit si au procedat cum au procedat. Si a iesit, in final, ceea ce a iesit.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  32. alex Says:

    acesti ” turisti ” sovietici care au dormit in masini au fost niste bieti amarati care au venit inaintea sarbatorilor sa faca si ei un ban , iar noi ii facem agenti rusi , saracii de ei . asa am fost si eu imediat dupa revolutie cand ne-am dus cu miile din timisoara la beograd cu suruburi , rulmenti , piulite , iar dupa un timp a inceput razboiul , oare sarbii nu ne considera si pe noi agenti ? mai stii …

  33. Valeriu Mangu Says:

    @ alex

    Domnule alex,

    Explicatia pe care o dati este in orice caz corecta pentru perioada imediat urmatoare lui Decembrie 1989, cand, de pilda, piata bucuresteana „Crangasi”, in perimetrul careia locuiam, era plina de „rusi”, mai precis de persoane din spatiul ex-sovietic, de regula din fosta RSS Moldoveneasca, veniti sa vanda fel de fel de ustensile.
    Dar cercetarea tabelelor despre care am vorbit mai dezvaluie o serie de lucruri spectaculoase, despre care voi vorbi intr-o postare viitoare.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  34. alex Says:

    concluzia ar fi ca pe noi ne-au manipulat rusii si americanii ( dupa unii ) dar , rusii nu au putut sa impiedice caderea URSS-ului si americanii se chinuie de cativa zeci de ani sa-l dea jos pe castro . Concluzie falsa , comunismul in romania trebuia sa cada ca si in toata europa , nu se putea sa fim noi mafalda , a aparut tokes si asta a fost sfarsitul si i-am luat total nepregatiti ptr-ca erau prea multe structuri la armata si securitate , fiecare cu un conducator nepriceput sau , invidios pe celalalt , si fiecare de capul sau au condus represaliile in mod propriu , la sfarsit acuzandu-se intre ei . ei nu se asteptau ca evenimentele sa ia aceasta amploare si au clacat . acum se pun TOTI de acord cu prezenta strainilor care , ar fi incitat la revolta dupa care au tras , ei saracii care au bantuit prin timisoara vreo 3 zile sunt nevinovati .

  35. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    Domnule Iulian Nastasache,

    Intre comentariile la postarea „O greseala judiciara etc.” exista unul semnat „Lucidul” care face trimitere la un articol de ziar in care un ziarist rus vorbeste despre un protocol privind dublarea numarului de turisti proveniti din spatiul sovietic. Iata deci o confirmare a ceea ce am dedus mai sus – ca autoritatile romanesti au cautat sa umple lipsa turistilor din Est cu turisti sovietici.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  36. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    Domnule Iulian Nastasache,

    Iar daca e sa cautam acel Protocol – Ei bine, tin minte ca am citit acum catava vreme ca arhiva Ministerului Turismului a disparut! Si atunci despre ce dovezi vrem sa vorbim noi?
    Nu ne ramane decat logica, bat-o vina!
    Al dvs., Valeriu Mangu

  37. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    Domnule Iulian Nastasache,

    Pe site-ul „Inforusia”, ziaristul Viaceslav Samoshkin a postat la 21 decembrie 2009 articolul „Povestea turistilor sovietici”, in care explica modul in care s-a ajuns la marirea numarului de turisti sovietici de la finele anului 1989.
    Iata adresa (daca nu gresesc vreun caracter):

    http://www.inforusia.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=1278=povestea-turistilor-sovietici&catid=58:politica&Itemid=70

    Al dvs., Valeriu Mangu

  38. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu

    Referinta la postarea mr. 37.

    Ziaristul Viaceslav Samoshkin afirma ca N. Ceausescu ar fi cerut ca numarul de 35000 de turisti sovietici sa fie dublat!? E usor sa zica si destul de greu sa dovedeasca ca asa ceva a cerut Ceausescu! Dovada, unde-i dovada (?), vorba „sinistrei”! Fara dovezi, nimic nou sub soare!

    Apropo de „turistii” sovietici cazati la fostul hotel Majestic in timpul fenomenului Piata Universitatii: toate registrele hotelului din acea perioada au fost ‘luate’ de SRI chiar din toamna anului 1990! Acele registre au luat calea Moscovei? N-as fi surprins!

    Al dvs., Dan Danescu

  39. Andrei Pasareanu Says:

    Analiza facuta de dl. Mangu referitor la „turistii rusi” aflati in Romania in luna dec.’89, este riguroasa si dovedeste competenta si calitatile de f. bun analist, logic si rational al evenimentelor.
    Analiza are un viciu care pericliteaza veridicitatea concluziilor :
    Se analizeaza amanuntit datele din perioada Dec. ’89 fara sa fie comparate cu cele din anul 1988 aceiasi perioada. Este adevarat ca in cartea scrisa de mine „Demers catre adevar” sunt prezentate numai datele din 1989, care au fost luate din lucrarea – document „Cartea revolutiei romane dec. ’89” scrisa de Sergiu Nicolaescu cu ajutorul unui colectiv de militari.
    In aceasta lucrare, care constituie o baza de date ampla f. utila pentru cei care vor sa afle adevarul despre cele intamplate in dec. ’89, sunt prezentate si tabelele similare cu persoanele intrate – iesite din Romania in dec. 1988.
    Comparand aceste situatii statistice oficiale, referitor la persoanele din URSS se constata :
    Intrari: 01-21.12 … 54.941/’89 ; 23.903/’88 (+31.038)
    22-30.12 … 1289/’89 ; 6976/’88 ( – 5667)
    Rezulta o crestere de aprox. 25.000 persoane la intrari in 1989 fata de 1988 si este interesant ca intrarile „turistilor” in perioada 22-30.12 a scazut in ’89 fata de ’88 cand logic ar fi trebuit sa creasca pentru ca de sarbatori adevaratii turisti se inmultesc.
    Este o analiza a unor cifre care pentru cei obisnuiti cu astfel de analize statistice (cum este si cazul d-lui Mangu) au importanta lor si valoarea de adevar indubitabil, insa pentru analiza de ansamblu a „Ev. din dec. ’89 ” si mai concret pentru
    a clarifica „ce rol au avut sositi in numar f. mare in romania” (nu numai in dec’89, pentru ca sunt informatii de la serv. secrete ca inca din vara anului 1989 au fost semnalate grupuri de turisti rusi care aveau clar comportari de <non turisti) si cum au contribuit ei la derularea actiunilor anticeausiste din dec.'89.
    Este imbucurator pentru mine sa constat ca sunt oameni lucizi care incearca sa clarifice cele intamplate in 1989.
    Clarificarea lor, absolut necesara pentru istoria si viitorul poporului roman, este f. dificila din lipsa probelor concrete si veridice pentru analiza, dar si din starea de incertitudine si ambiguitate in care este mentinut in continuare poporul roman. Aceasta stare convine f. bine unui numar foarte mare de persoane care au devenit deja o categorie sociala care poate fi denumita , categorie care nu este legata direct de revolta populara din dec. ’89 dar care a stiut si stie in continuare sa foloseasca la maxim aceasta revolta iar pentru aceasta este nevoie ca in continuare sa fie mentinuta ambiguitatea despre evenimentele din dec. ’89.
    Este cunoscut faptul ca in dec.’89 a existat o ca „arma a razboiului psihologic” folosid cele mai moderne metode si mijloace.
    Aceasta manipulare continua si va continua atata timp cat poporul roman nu se va trezi din primita prin socul suportat la evenimentele sangeroase din dec.’89 si intretinuta intentionat de si in prezent.
    Rolul scoaterii din aceasta stare, care pentru multi a devenit cronica tranformandu-i in ( neurastenici sau
    chiar pranoici) greu de recuperat, revine celor inca lucizi, asa cum am impresia ca sunt cei care scriu pe acest blog.
    Pentru mine este imbucurator si datator dev speranta faptul ca este luata in discutia si cartea care asa cum se deduce din titlu este o incercare de a ajunge cat mai aproape posibil la adevar despre cele intamplate in dec.’89.
    Asa cum este prezentata srisa de un col. in rezerva, de la inceput ridica unele susspiciuni asupra valorii de adevar si credibilitatii ( asta referitor si la manipularea si psihoza mentinuta) dar cei care nu au idei preconcepute si doresc sa faca o analiza cat mai obiectiva posibil, vor intelege multe din lucrarea respectiva deoarece ea nu este scrisa de un simplu col din armata populara comunista, ci este srisa de un as pute spune, dublu licentiat, ( absolvent a fac. de electronica in 1960 si fac. de Filosofie Univ. Buc. in 1973)
    Ca electronist am lucrat in Armata, in cercetare stintifica ca ing. militar cu ultim grad de col. in 1990, rezultatele activitatii mele sunt importante si au fost apreciate prin decorarea cu pentru realizari deosebite in constructia si modernizarea in domeniul
    Dar asta nu are mare importanta pentru dorinta de a clarifica Ev. din dec.’89, aceasta fiind determinata de studiile facute la fac. de filosofie ca a 2-a fac. (1967- 1973) din dorinta de a intelege nu functioneaza asa cum prevedea teoria si cum trambita propaganda de partid.
    Concluziile la care am ajuns sunt prezentate in carte ca are in cuprins :
    – Planul militar pentru inlaturarea lui Ceausescu
    – Operatia aeriana pregateste interventia cu trupe
    – Actiunile terorist-diversioniste terestre provocatoare
    – Gorbaciov renunta la interventie. De ce ?
    – Bilantul evenimentelor din dec.;89 pentru URSS si SUA
    – Continuarea luptei pentru dominare politica intre SUA si URSS
    – Din destainuirile unui agent CIA. Contributia SUA la Ev.
    – Primele mineriade instrumentate de serv. secrete
    – Procesul comunismului sau procesul comunistilor?
    – Fantoma comunismului arma politica eficienta
    – Marea manipulare a poporului roman
    – Ceausescu, scop sau pretext ?
    – Utopia comunista
    – Axioma prostului

    Cine are curiozitatea sa citeasca cele prezentate in cartea care face o alta analiza a evenimentelor din dec.’89 folosind un alt mod de abordare si date si informatii neutilizate in abordarile de pana acum, o poate face. Cartea se gaseste la Libraria Eminescu
    Sunt curios si nerabdator so aflu parerile vizitatorilor acestui blog si parerile d-lui Mangu care mi-a dat cartea am citit-o si astept sa ma sune ca sa discutam.

    Va doresc la toti
    LA MULTI ANI

    A.P.!

    • mariusmioc Says:

      Domnule Păsăreanu;
      Ceea ce scrieţi „este interesant ca intrarile “turistilor” in perioada 22-30.12 a scazut in ‘89 fata de ‘88 cand logic ar fi trebuit sa creasca pentru ca de sarbatori adevaratii turisti se inmultesc”, are o explicaţie în chiar acţiunile regimului Ceauşescu, dezvăluită de ziarul „Pravda” din 20 decembrie 1989: „reprezentanţilor “Inturist” [agenţie de turism sovietică] în RSR li s-a spus în mod surprinzător că primirea grupurilor care trebuiau să sosească în perioada 18 decembrie – 5 ianuarie din URSS se amînă “din cauza condiţiilor meteorologice proaste”. Sute de turişti sovietici vor fi nevoiţi să-şi schimbe planurile”.
      Vezi https://mariusmioc.wordpress.com/2009/11/05/pravda-din-20-decembrie-1989-despre-revolutia-romana/
      După 22, cînd luptele cu „teroriştii” erau în toi, probabil nu au fost atît de mulţi doritori de turism în România.

  40. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Din statisticile la care m-am raportat rezulta pentru 1989 fata de 1988, pentru perioada 01 -21. 12. 1989, abstractie facand de hotararea de care avem cunostinta comunicata in 17.12.1989 privind embargoul, urmatoarele reduceri la intrari turisti pe relatia Est, abstractie facand de URSS:

    – Bulgaria: 2.009 (=7.899-5.890)
    – Cehoslovacia: 458 (=1.487-1.029)
    – Iugoslavia: 58.504 (=71.550-13.046)
    – Polonia: 11.084 (=16.700-5616)
    – R.D. Germana: 1805 (=2011-206)
    – Ungaria: 17.100 (=30.612-13.512)

    In ceea ce priveste URSS avem in toata luna decembrie 1988 un numar de 6687 (=5481+1306) turisti, iar in 1989, in primele 21 zile (mai exact, primele 16), 13.454, iar pentru perioada 22-31.12.1989, un numar de 1.309, deci un total de 14.763 (13.454+1.309).
    Din statistici nu rezulta in nici un caz ca in 1988 ar fi intrat in decembrie 1988 un numar de 35.000 turisti; statisticile inregistreaza insa un numar de 30.879 (=23.903+6.976) de cetateni din fosta URSS intrati in decembrie 1988, pentru toate capitolele – interes serviciu; turism ; tranzit; mic trafic; insotitori mijloace de transport. Pentru primele 21 zile (idem) ale lui decembrie 1989 exista un total de 54.941 intrari, cu cresterea spectaculoasa la „tranzit” – de la 13.744 in 1988 la 34.432 in aceeasi perioada (idem) a lui1989. Rezulta ca in primele 21, recte 16 zile ale lui decembrie 1989 se inregistreaza la tranzit o crestere de 20. 688, comparativ cu aceeasi perioada a lui 1988.
    Rezulta din cifre ca, excluzand URSS, pe relatia Est s-a inregistrat pentru perioada 01-21.12.1989 (cu observatia de mai sus) o scadere la capitolul „turisti intrati” cu 90.960 fata de perioada corespunzatoare a anului 1988. In decembrie1988 au intrat in primele 21 zile, exceptand URSS, un numar de 130.259 turisti Est; in 1989, in aceeasi perioada (idem), doar 39.299, deci un deficit dramatic de 90.960, cu toate consecintele sale. Dar probabil ca deficit s-a inregistrat in tot anul 1989. Cel mai probabil graficul deficitului a fost ascendent, cu maxim exact in perioada la care se refera materialul ziaristului rus. Probabil ca, in disperare de cauza, oficialii turismului romanesc s-au adresat lui Nicolae Ceausescu sa intervina pe langa oficialitatile sovietice, poate si pe langa cele iugoslave, unde scaderea este intr-adevar dramatica, pentru a se compensa cumva deficitul. Prabusirea turismului romanesc, in sensul celor analizate aici, cu cca. 3/4 nu-i deloc un lucru de neglijat . Este asadar rezonabil sa creditam afirmatiile ziaristului rus.
    Si pe relatia Vest s-au inregistrat scaderi, astfel (primele 21 zile ale lui decembrie 1989, aceeasi observatie ca mai sus, comparativ cu primele 21 zile ale lui decembrie 1988):

    – Anglia: 41/97 (scadere)
    – Austria: 175/254 (scadere)
    – Belgia: 12/47 (scadere)
    – Canada: 38/64 scadere)
    – Elvetia: 46/37 (crestere)
    – Franta: 58/131 (scadere)
    – Grecia: 195/189 (crestere)
    – Israel: 114/270 (scadere)
    – R.F. Germana:1.442/2.001 (scadere)
    – SUA: 151/205 (scadere)
    Turcia: 276/314 (scadere)

    Dar, de fapt, dat fiind embargoul din 17.12.1989 se poate spune ca cifrele pentru Vest sunt comparabile, deci ca se echilibreaza.
    La capitolul „turisti” sovietici se constata intr-adevar o dublare, chiar mai mult, pentru primele 21 zile ale lunii decembrie – de la 5.481 in decembrie 1988 la 13.454 in 1989, cu observatia privind embargoul. Cat priveste ultimele 10 zile, se constata o (aproximativa) stationare – 1.206 in 1988 si 1.309 in 1989.
    Deci nu-i vorba in nici un caz de 30.000-35.000 turisti. Dar este interesant de analizat cifrele de la toate capitolele pentru aceste ultime 10 zile.
    Cat priveste „Piata Universitatii” nu ma pot pronunta deocamdata, neavand informatii de ansamblu, de amanunt s.a.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  41. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Intamplarea joaca, nu de putine ori, un rol hotarator in istorie – dar oare, pana la urma, exista vreun eveniment care este rodul intamplarii? Schimbarile produse in 1989 in tarile estice au condus la scaderea dramatica a turismului romanesc la capitolul „intrari” pe aceasta relatie, cu exceptia URSS. Situatia a obligat la un „import” de turisti din spatiul sovietic. Acest „import” a constituit o „acoperire” ideala,s-ar putea spune nesperata, pentru DSS si DIM a rezboiului pe care l-au declansat impotriva lui Nicolae Ceausescu. Asta a fost si nimic mai mult…
    Al dvs., Valeriu Mangu

  42. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu

    Domnule Valeriu Mangu,

    Am citit cu atentie intreaga analiza a domniei voastre cu privire la cifrele turistilor sovietici. Am doar doua observatii:
    1) spuneti dvs ca circa 2000 de turisti sovietici, din categoria celor „in tranzit”, nu ies la socoteala pentru inceputul lunii decembrie sau luna decembrie, turisti care pot fi socototi ca „invazie acoperita” pentru evenimentele din decembrie 1989. Ati facut precizarea ca chiar cifra de 2000 ar putea fi suspectata ca fiind foarte exacta si ca cel mai probabil numarul turistilor sovietici („invazia acoperita”) s-ar cifra la nivelul catorva sute. Observatia mea e aceasta: chiar si o „invazie acoperita” (specializata in diversiuni si provocari) de NUMAI cateva sute de oameni e arhi-suficienta pentru ceea ce s-a ‘intamplat’ in decembrie 1989;
    2) a doua obsrvatie pe care doresc s-o fac e aceea ca, din pacate, cifrele oferite spre analiza NU sunt oferite pe zile. Acest amanunt, „pe zile”, creeaza mari dificultati la analize care rezulta, cu inadmisibile marje de eroare. Nivelul marjelor de eroare sunt cele care viciaza masiv analizele marsate de pana acum.

    Al dvs., Dan Danescu

  43. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Statistica pe zile ne-ar fi dus, desigur, la concluzii mult mai presise.
    Tot atat de adevarat este ca numai cateva sute de agenti „acoperiti” ar fi fost suficienti, dar cu o conditie: sa accepte DSS si, respectiv, DIM. Si sa nu uitam celelalte sisteme informative – al partidului, al Militiei, al Externelor etc.
    Dar sa mai cercetam!
    Al dvs., Valeriu Mangu

  44. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu

    Domnule Valeriu Mangu,

    Se cunoaste foarte bine ca civili si militari au fost ucisi (inainte de 22 dec., in seara aceleeasi zile cat si dupa) intr-un mod foarte specific (parca ritualic): cu lovituri precise, exact intre ochi! Oricat de odiosi si salbatici i-am considera pe cei de la DSS cat si cei din DIM, bunul simt ne indeamna sa credem ca acestia N-AR FI FOST CAPABILI SA UCIDA IN ACEL FEL. De acord?

    Al dvs., Dan Danescu

  45. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Am ctit. Revin.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  46. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Atunci cand nu esti in miezul unui lucru nu poti vorbi despre acesta decat teoretic, dar de cele mai multe ori folosind imaginatia. Un astfel de lucru este si partea nevazuta a statului.
    Tin minte ca o televiziune a difuzat acum ani buni – vreo 10 – un material cu un barbat facand parte, zicea el, din categoria celor ce se pot numi „asasinii statului”. Barbatul, mascat, isi exprima dezacordul cu masura Presedintelui Romaniei, pe numele sau de cetatean Emil Constantinescu, de desfiintare a acestei categorii profesionale, daca i se poate spune asa.
    Nici un stat nu recunoaste – ori, daca recunoaste, o face cu jumatate de gura – ca in zona sa nevazuta exista o astfel de meserie, respectiv ca prenumara oameni angajati sa ucida la ordin, fara sa intrebe de ce.
    Toti cei care au facut armata au tras, in cadrul sedintelor de instructie, in tinte de carton infatisand oameni. Intre ochi, in inima, in stomac etc. Si, tragand, dorinta de a trage se amplifica – pentru a se obtine cat mai multe puncte. Dar una-i sportul de a trage in tinta de carton si altceva este de a trage intr-un om in carne si oase. Pentru cazul din urma este nevoie de o anumita constitutie psihologica pe care nu o are oricine, asta in cazul in care nu-i vorba de legitima aparare, desi si intr-un astfel de caz urmeaza mai intotdeauna remuscarile.
    O persoana care la tragerile in tinta obtine numarul maxim de puncte nu este si un asasin. Iar in misiune nu sunt trimisi olimpici la tinta, ci executanti capabili sa traga fara sa puna intrebari, fara sa-si puna siesi intrebari. Pentru o astfel de meserie sunt necesari oameni care ii privesc pe ceilalti oameni, pur si simplu, tinte de carton. Ori DUSMANI.
    Cand cel care ordona unui astfel de meserias un asasinat, el trebuie sa fie sigur ca cel care primeste ordinul este si capabil, psihologic vorbind, sa-l execute. Or, acest lucru nu il poate afla decat, teoretic vorbind, punandu-l, ca exercitiu, sa omoare un om. Un om nevinovat. Fie ales la intamplare dintr-o multime, fie din categoria celor a caror moarte n-o plange nimeni ori a carei disparitie n-o reclama nimeni. Abia dupa ce se va fi convins ca are de-a face cu acel caracter psihologic necesar unei astfel de meserii, cel care ordona il indica dusmanul statului care trebuie eliminat.
    Ceea ce am spus eu mai sus este, desigur, teorie. O astfel de metoda de testare este, evident, ilegala, dar despre (i)legalitate nu se poate vorbi decat in zona vazuta a statului. Zona nevazuta nu exista juridic decat daca cel care ordona ridica imunitatea.
    Un caz de acest gen este cel pestrecut in Rusia acum cativa ani, cand niste persoane au luat ostatici intr-un teatru. Cei care au folosit gaze toxice stiau, bineinteles, ca gazul va produce victime si printre cei sechestrati, asadar printre cei nevinovati. Executantii gazarii i-au privit pe toti din interiorul teatrului, fara distinctie, simple tinte de poligon. Nimeni n-a fost pedepsit pentru moartea unor nevinovati.
    Bunul-simt respinge asasinarea unui nevinovat. Ratiunea insa se vede ca admite teoria „victimelor colaterale”.
    Nu exista nici un temei ca statul roman sa faca exceptie de la regula generala – de a avea asasinii sai profesionisti, daca li se poate spune astfel. Oameni care ochesc direct intre ochi, direct in inima etc., fara sa (se) intrebe de ce, cum s.a.m.d. , dupa anumite ritualuri etc. Ce ne-am face daca am avea doar olimpici pe tinte de carton in cazul unui atac terorist de genul celui din Rusia?
    Trebuie calificati acesti oameni drept odiosi si salbatici?! Nu. Caracterizarea lor este simpla: asasinii statului.
    A avut, respectiv are statul roman astfel de asasini ai sai? Emisiunea de care am vorbit poate constiui un raspuns. Si ceea ce s-a intamplat in Decembrie 1989 poate constitui un raspuns. Si atatea morti suspecte pot constitui un raspuns. Si asasinatele politice ale anilor ’50 pot constitui un raspuns. Si executarea celor doi Ceusescu poate constitui un raspuns.
    Zona nevazuta a statului este data in administrare Presedintelui Romaniei. Parlamentul are datoria sa vegheze ca toate actiunile si inactiunile care se produc in aceasta zona sa fie legitime. A ridica neautorizat voalul pus prin lege pe aceasta zona constituie infractiune. Dar nu numai atat – ridicarea voalului poate sa aduca prejudicii mari tarii, implicit fiecaruia dintre noi. Tocmai de aceea n-am adancit in carte subiectul, rezumandu-ma doar la sintagma „armata invizibila a Tarii”. Si nici nu mi-am batut capul sa aflu cum este constituita, din cine etc. aceasta armata. Oricat de curiosi am fi, in acest caz trebuie sa ne oprim. Caci legitimitatea n-o hotaraste decat poporul. Cand poporul va hotari, voalul se va ridica.
    „Armata invizibila” este precum vantul: se simte, dar nu se vede. N-avem ce face, trebuie s-o luam asa, caci altfel am distruge ultimul scut de aparare.
    Cei care in Decembrie 1989 au avut morti in familie, care au ramas infirmi pe viata nu pot intelege acest comandament. Dar asa cum ratiunea si, respectiv, instinctul de (auto)aparare ne opresc sa ne sinucidem pentru a afla ce taina se ascunde dupa moarte, tot asa aceste doua capacitati TREBUIE sa ne opreasca sa aflam taina „armatei invizibile”, respectiv a „asasinilor statului”. Dar pentru a intelege acest comandament este necesar ca statul sa dea dovada ca este al cetatenilor sai, ca este cel LEGITIM, sa insufle acestora INCREDERE in el. Ceea ce, din pacate, nu s-a intamplat in acesti 20 de ani care s-au scurs de la evenimentele din Decembrie 1989.
    Statul trebuie sa fie mijlocul cel mai puternic la dispozitia fiecarui cetatean in masura sa-i permita acestuia libera dezvoltare a propriei personalitati. Din nefericire n-a fost sa fie asa. Si fiindca n-a fost sa fie asa, vinovatii trebuie sa plateasca. Si trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a plati, ca actiune de autoaparare legitima a fiecaruia dintre noi.
    Statul, recte Presedintele Romaniei, trebuie sa explice evenimentele din Decembrie 1989 in asemenea mod incat, fara a periclita securitatea noastra, sa intelegem ce s-a intamplat. Vorbind despre respectivele evenimente am avut in vedere mereu acest imperativ. Poate ca tot ce am spus este fundamental gresit, poate ca am mai dedus unele lucruri, pe care nu le-am spus. Poate m-am apropiat de adevar, poate m-am departat de el. Dar tot demersul meu a fost animat de intentia de a face bine, atat fiecaruia dintre noi, cat si statului in ansamblul lui.
    Incet-incet, lumea se va obisnui cu ideea ca adevarul trebuie privit cu calm si cu necesitatea de a trece sub tacere anumite parti ale lui. Caci asa cum este legitima drptatea, tot atat de legitima este si (auto)apararea.
    Poate ca secretul evenimentelor din Decembrie 1989 sta in originea lor. Asa cum secretul existentei noastre sta in originea tuturor lucrurilor care sunt in noi si, respectiv, in afara noastra.
    Aspiratia noastra catre ADEVAR este insa legitima. Este ratiunea de a fi a omului. Ea nu este, la o adica, infranta decat de frica de moarte. Aceste doua elemente sunt singurele care ne tin in viata. Mortii din Decembrie 1989 se constituie in esecul nostru, al tuturor, izvorand din esecul omului de a fi sub vremi. Aceste morti ne tin in viata si nu ne vom gasi linistea pana nu vom afla cine le-a produs.
    In 1990 i-am cerut dlui Mugurel Florescu, pe atunci procuror general-adjunct, sa-mi dea lista mortilor din Decembrie 1989, s-o public. Era de fata si procurorul Popov. A refuzat, cerandu-mi taios sa nu tulbur apele, sa las familiile sa-si planga mortii. Am publicat atunci prima lista – in decembrie 1990 -, cuprinzand 1292 de nume. Pana si astazi Parchetul General minte – atunci au murit nu 1033, nu 1104, ci in jur de 1600, cum s-a exprimat de curand, in doua randuri, Presedintele Romaniei. Printre acesti 1600 se gasesc si numele unora dintre cei care au actionat dinlauntrul „armatei invizibile”. Pana la urma ii vom afla pe toti, dar probabil ca unii dintre noi nu vor mai apuca momentul. E drept, e nedrept?
    Asa este construit statul – dintr-o fata vizibila si, respectiv, una invizibila. Una nu poate sa existe fara cealalta. Iar noi nu putem sa existam in afara statului.
    Asa este constituita viata noastra: din bucuria aflarii adevarului si, respectiv, taina mortii.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  47. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Sunt in masura sa dau exemplu de un „asasin al statului”. Acesta se numeste Dorin Carlan.
    Cand, in decembrie 1989, ni s-a prezentat filmul asa-zisului proces de la Targoviste, identitatea celor care i-au executat pe cei doi Ceausescu – dar s-o luam asa, anume ca au fost amandoi executati atunci – a fost protejata. Acum cateva zile am aflat de la dl. Dorin Carlan, la OTV, ca a auzit cu urechile sale cum judecatorul Gica Popa a pronuntat Sentinta „cu recurs in termen de 10 zile”. In ciuda acestui fapt, dl. Dorin Carlan a executat ordinul de a-i impusca pe cei doi imediat. Este limpede ca atat ordinul, cat si executarea lui au contravenit legii penale, dar ordinul-actiune a fost considerat de Procuratura ca fiind act de putere nevazuta a statului ori, mai precis, de suveranitate nationala, asadar necuantificabil juridic.
    Zilele trecute am avut surpriza sa gasesc intr-o carte a dlui Romulus Cristea reproducerea unui decret al Presedintelui Romaniei, din 1992 sau 1993, prin care dlui Dorin Carlan i s-a acordat Medalia „Revolutia 1989”.
    Si atunci cum poate fi calificat dl Dorin Carlan – ucigas sau erou? Nici una, nici alta, ci „asasin al statului” aparat de legea ce reglementeza activitatea partii nevazute a statului. S-ar putea chiar spune, prin extensie, ca dl. Dorin Carlan a fost un functionar public ca oricare altul, care si-a indeplinit functia.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  48. Valeriu Mangu Says:

    @ Andrei Pasareanu

    Domnule col. (r) Andrei Pasareanu,

    Va rog sa cititi toate comentariile de mai sus, de la nr. 1 pana la ultimul. Veti vedea ca analiza mea se bazeaza pe cifrele date de dl. senator Sergiu Nicolaescu atat pentru 1989, cat si pentru 1988. Dvs. dati in carte numai cifrele pentru 1989.
    Am citit din cartea dvs., pe care deja am anuntat-o aici, pe blog, primele 100 pagini. Am si promis ca voi vorbi despre „Frontul” constituit de dvs. O voi face dupa ce voi finaliza lectura.
    Primul lucru pe care vreau sa-l semnalez este urmatorul: ca amandoi am identificat, in mod independent, cauza principala care a declansat deciziile de la Moscova privitoare la perestroika si, respectiv, glasnosti – anume „Razboiul stelelor”.
    Al doilea lucru: prezentarea facuta de dvs. „Razboiului aerian” mi-a permis sa-mi clarific anumite aspecte ale evenimentelor.
    Inchei cu urmatoarea intrebare: este absolut cert ca „Razboiul aerian” radioelectronic nu putea fi realizat decat de SUA?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  49. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Precizare:
    Cei trei „asasini ai statului” care i-au executat pe Nicolae Ceausescu – Ionel Boeru, Dorin Carlan si Octavian Gheorghiu – au primit Medalia „Revolutia romana din decembrie 1989” prin Decretul nr. 30/20.02.1992 (v. Anexa 3).
    Sursa: Romulus Cristea, Marturii de la Baricada, ed. Romania pur si simplu, 2007, p. 233 si urm.
    Dar interesant acest decret – mai precis, anexele sale!
    Al dvs., Valeriu Mangu

  50. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu

    Domnule Valeriu Mangu,

    Revin cu alte doua observatii:
    1) Va citez: „Incet-incet, lumea se va obisnui cu ideea ca adevarul trebuie privit cu calm si cu necesitatea de a trece sub tacere anumite parti ale lui. Caci asa cum este legitima drptatea, tot atat de legitima este si (auto)apararea.”
    Trecerea sub tacere a anumitor parti de adevar (in special cand e vorba de asasinate) nu poate fi justificata sub nici-o forma sau fel. Omorul cu premeditate, indiferent de ratiuni, TREBUIE cunoscut si autorii pedepsiti. Caci despre ce fel de dreptate poate fi vorba aici? Dreptul ucigasilor la (auto)aparare sub protectia statului? Nuuuu, nici vorba de asa ceva! Sau nu ar trebui sa existe asa ceva! Aici e vorba doar de dreptatea celor ucisi cu sange rece si in mod premeditat si bestial – dreptate care trebuie indeplinita cu orice pret, indiferent de ratiuni!
    2) Ucigasii Ceausestilor nu sunt „asasini ai statului”! Ei sunt asasini politici; au ucis la comanda politica! Si nu orice fel de comanda politica si pe fondul isterizarii si istericalelor la scara nationala si internationala – isterie programata si pusa in practica cu ceva ani premegatori anului 1989! Cu alte cuvinte, e vorba de „black propaganda” cu centre convergente atat la Moscova cat si la Washington.
    Adevaratii „asasinii ai statului” actioneaza, intr-adevar, din ordin, indiferent de contextul politic. Ionel Boeru, Dorin Carlan si Octavian Gheorghiu sunt niste asasini banali care-au actionat in special sub impactul isterizarii anti-Ceausestilor! Vi-i puteti imagina pe cei trei amarati sa fie atat de cool si chiar sub protectia absoluta si discreta a statului roman sa-l execute pe presedintele SUA sau regina Marii Britanii?
    Medaliile acordate celor trei sunt medalii politice, acordate chiar de catre ce-l cea hotarat asasinarii Ceausestilor!

  51. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Este evident ca asasinatul fara ratiune nu este legitim. Dar puterea statului este astfel construita incat unora le este conferit dreptul de a stabili ce este si, respectiv, ce nu este legitim. Fara o astfel de regula, statul n-ar exista.
    Tot atat de adevarat este ca in cazul evenimentelor din Decembrie s-a facut abuz – si e putin spus – de dreptul de a se hotari ce este si ce nu este legitim. Pana la urma, responsabilitatea urca pana la Preseditele Romaniei si, respectiv, Parlament.
    Cei trei nu au executat un ordin politic, ci militar. Alta-i insa situatia celui care a dat ordinul. Aici revenim la cazul inaltei tradari.
    Prin „asasin al statului” inteleg orice persoana care ucide la ordin, careia statul i-a acordat imunitate. Din aceasta categorie au facut parte cei care executau condamnarile judiciare la moarte. Cei trei despre care discutam au beneficiat – si beneficiaza – de imunitate, de vreme ce Parchetul nu s-a autosesizat.
    In cazul acestei profesii se pot distinge specializari, ca in orice profesie – unii doar fac parte din plutoane de executie, altii urmaresc condamnati la moarte care se sustrag sentintei, altii primesc insarcinari punctuale etc. In raport cu definitia, inclusiv militarii sunt „asasini ai statului”.
    In legatura cu aceasta discutie, prin 2006 s-au adus unele amendamente Codului penal. Adica sunt pasibili de pedeapsa militarii, politistii, procurorii s.a. care savarsesc un omor in timpul serviciului. Cu alte cuvinte, „asasinilor statului” li s-a ridicat imunitatea. O asemenea dispozitie penala s-a aplicat in cazul Stanculescu – Chitac. Nu-i locul aici de dezvoltat, dar ma intreb ce se poate intampla in situatia in care Presedintle Romaniei, in calitate de comandant al Armatei, ordona „Foc!, iar generalii refuza. Din doua, una: ori generalii sunt impuscati, ori Presedintele Romaniei este impuscat. O astfel de dispozitie legalizeaza lovitura de stat.
    Tot asa si cu militarii pe front: orice ucidere a unui inamic este fapta penala!
    In partea nevazuta a statului n-are cum sa opereze legea ce reglementeaza partea sa vazuta, caci, de exemplu, gardianul de inchisoare ar putea fi acuzat de lipsire ilegala de libertate ori chiar acesta s-ar putea opune la executarea unei sentinte judecatoresti, pe motiv ca este ilegala. Candva, cineva ar putea proceda ca dl. Dumitru Mazilu – ar reclama, iar gardienii ar putea fi condamnati.
    Analiza este laborioasa. Legea existenta nu defineste starea de necesitate – si nici n-are cum, fiind o stare de exceptie, asadar care nu poate fi cuantificata, descrisa etc.
    De fapt nu este clar inca faptul ca „executarea” este una, iar „impunerea executarii” este alta.
    Repet: eu n-am cum sa raspund daca nu mi se pun intrebari, daca nu sunt provocat cu rationamente, cu probleme. Cand provocarile sunt logice, raspund in masura in care ma pricep. Dialogul nostru s-a inscris, in general, in limitele logicului si ale decentei, asa ca n-aveti de ce sa va cereti scuze. Dupa cum am precizat deja, multe din concluziile – bune, proaste – la care am ajuns in problema de fond pe care o dezbatem aici se datoreaza provocarilor dvs. Nu pot decat sa va multumesc pentru asta si sunt onorat de increderea pe care mi-o acordati, de aprecierile pe care le-ati facut acum ceva vreme la adresa mea, care valoreaza pentru mine mai mult decat cine stie ce recunoastere din partea nu stiu carei autoritati. Pornind de la premisa ca in spatele semnaturii „Dan Danescu” se ascunde alt nume, poate apropiat, valoarea aprecierilor dvs. este si mai mare – pe un exemplu paralel, marii maestrii din literatura s-au impus si au ramas nu fiindca au placut criticilor, ci fiindca au placut cititorilor anonimi.
    Al dvs., Valeriu Mangu

    • mariusmioc Says:

      Domnule Mangu, schimbările aduse codului penal în 2006 n-au avut influenţă în procesul Chiţac-Stănculescu. Cei doi au fost trimişi în judecată în 1997 şi fuseseră deja condamnaţi în 1999 şi 2000, condamnări doar confirmate la rejudecarea procesului, după recursul în anulare.
      Dreptul preşedintelui României de a porunci asasinate nu era înscris în legislaţia comunistă, nemaivorbind de faptul că Ceauşescu, nefiind ales democratic de către popor, nu poate pretinde că era un reprezentant legitim al statului.
      Dar nici actualul preşedinte Băsescu, care este legitim (fiind ales democratic de către popor) nu are drept de a hotărî omorîrea unor oameni după chef. Vă dădeam mai demult exemplul cu o eventuală poruncă a lui Traian Băsescu de a fi omorît Mircea Geoană, care ar fi pedepsibilă penal.

  52. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Poate ca termenul „asasin” din sintagma „asasinul statului” este dur ori nepotrivit, dar folosindu-l am cautat sa elimin conotatia penala ori peiorativa – „criminalii statului” ori „ucigasii statului” ar fi in orice caz formule nepotrivite. Desigur ca omorul trebuie, de principiu, sa fie strain ratiunii, dar, dupa cum se vede, el exista. Iar in raport cu multitudinea de situatii, prea putin studiat, mai ales din punct de vedere juridic – de pilda, cei care au gazat in Rusia oameni nevinovati sunt „asasini ai statului” sau criminali?
    Al dvs., Valeriu Mangu

  53. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu

    Domnule Valeriu Mangu,

    Am citit. Revin.

    Al dvs, Dan Danescu

  54. Valeriu Mangu Says:

    Domnule Marius Mioc,

    1) In procesul Stanculescu-Chitac a fost aplicat principiul, nu textul, care, evident, nu exista in 1999.
    2) Nu orice fapta a omului are conotatie penala. Sunt situatii in care ANUMITI oameni sunt exonerati de raspunderea penala – de exemplu, minorii -, precum si o serie de oameni cu fubctii speciale ori care actioneaza in situatii speciale.
    3) Noi nu avem acces la hotararile emise de CSAT, la deciziile Presedintelui Romaniei, la ordinele directorului SRI ori al DGIA s.a., care sunt norme OBLIGATORII, incat n-avem de unde sa stim care fapte, ce oameni au „acoperire” penala. Dar, repet, un stat nu poate exista fara partea sa „nevazuta”. Chiar si in situatia in care luam cunostinta – prin accident, chiar in mod deliberat – de unele fapte produse in aceasta parte „nevazuta” si care au semnificatie penala, nu intotdeauna si incepe urmarirea penala, chiar daca ele produc scandal public, tocmai pentru ca ele sunt „acoperite”.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  55. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu

    Domnule Valeriu Mangu,

    Pentru a elimina orice confuzie, permiteti-mi va rog sa fac urmatoarele precizari:
    1) scuzele da la postarea cu nr. 50, pe care vi le-am adresat, s-au referit strict la faptul ca acea postare n-am sfarsit-o cu deja cunoscutul meu salut „Al dvs., Dan Danescu”. Aceasta precizare nu diminueaza cu nimic respectul pe care vi l-am acordat si continui sa vi-l acord.
    2) Am retinut dintr-o poastare anterioara a domniei voastre, la alt topic, ca ati interpretat tacerea mea cu privire la cartea ce mi-ati oferit-o ca fiind de acord cu domnia voastra. Regret ca trebuie sa v-o spun, si va rog sa nu o interpretati ca o lipsa de respect, dar INCA nu am citit cartea oferita. Si aceasta, din simplul motiv ca inca nu i-a venit randul; inca n-am sfarsit cu cititul si conspectatul altor carti oferite sau cumparate, inaintea primirii cartii domniei voastre. Cand va voi citi cartea, promit sa revin cu impresii si eventual argumente, pro sau contra. Dar pana atunci, raman la convingerea mea, divergenta de cea a domniei voastre, cu privire la evenimentele anului 1989.

    Cu stima,

    Al dvs., Dan Danescu
    (va urma)

  56. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    N-am interpretat tacerea dvs. in sensul respectiv, am subliniat doar ca aceasta tacere mi-a permis sa urmaresc un fir logic propriu.
    Cat priveste divergentele la care va referiti, astept cu interes explicatia dvs. cu privire la evenimentele de care ne ocupam, in TOATE fazele sale.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  57. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    Domnule Iulian Nastasache,

    Dl. Ion Iliescu n-avea, in nici un caz, in cap capitalismul, de vreme ce se straduia sa reabiliteze asa-zisele valori ale socialismului, intinate – nu-i asa?! – de Nicolae Ceausescu. Nici dl. Mihail Gorbaciov n-avea – „miscarea” sa a cautat sa insele SUA, sa stopeze „Razboiul stelelor”, sa recupereze decalajul tehnologic.
    Solutia gandita de dl. Iulian Vlad a fost cea a regimului militar. Insusi dl. Victor Atanasie Stanculescu recunoaste in cartea-interviu cu dl. Dinu Sararu ca dl. Iulian Vlad i-a reprosat ca l-a tradat.
    Mai nimeni in afara de cei care iesisera in Occident n-avea idee cum arata capitalismul – ori societatea pluralista, economia de piata etc. Sau majoritatea avea ideiile din manualele de „Socialism stiintific”.
    Unii au facut imediat bani fiindca fie au avut ceva bani si au riscat, fie au avut relatii, fie au fost cooptati in cercuri economico-financiare create de initiati, fie au creat „capuse”, fie au carat cu carca produse din Turcia etc. In orice caz, piata era vida si, respectiv, avida de produse mai mult sau mai putin folositoare, mai mult sau mai putin sclipitoare – aduceti-va, va rog, de pilda aminte de reclamele la „Boni-Bon” si „Titan ice”.
    Tot atat de adevarat este ca varfurile fostei Securitati s-au regrupat repede si au exploatat din plin informatiile de tot felul pe care le detineau. Nu mai vorbesc de cei care lucrasera in Comertul Exterior.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  58. Valeriu Mangu Says:

    @ Iulian Nastasache

    Domnule Iulian Nastasache,

    I-am uitat pe cei care si-au „tras” legi de privatizare, ordonante de urgenta de scutiri de vama, pe cei care au facut diverse „inginerii financiare”, pe cei care au manevrat jocurile piramidale, pe cei care au deturnat bani de la bugetul de stat ori bugetele locale, pe cei care au cumparat creantele statului la preturi de nimic, pe cei care au speculat prostia ori saracia improprietaritilor cu pamant etc. etc. Asta sub Inaltul Patronaj al dlui Ion Iliescu…
    Al dv., Valeriu Mangu

  59. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu

    Domnule Valeriu Mangu,

    In primul rand doresc sa va informez ca au existat cetateni sovietici (‘turisti’) care s-au amestecat in evenimentele din decembrie 1989. Unii dintre ei au fost raniti in luptele cu trupe romanesti, au fost grav raniti si internati in spitale sub paza militara dar din ordinele date de la „centru”, au fost externati din spitale (inainte de vindecare a ranilor) si lasati sa plece catre Bucuresti. Notele informative ale fostului DSS au facut referiri frecvente la acestia iar numele unora dintre ei se afla si acum in registrele de consultari medicale – camera de garda – pe luna decembrie a anului 1989. Asadar, evidente inca exista dar trebuie sa se stie unde sa se caute.
    In curand voi reveni cu argumente la problema de fond.

    Al dvs, Dan Danescu

  60. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Daca ati fi citit cartea mea pana acum ati fi putut constata ca am tratat si acest subiect. Prezenta USLA, de pilda, la Timisoara avea tocmai acest scop – sa anihileze eventualii straini care se implica in evenimente. Sa nu uitam repetatele ordine date de dl. Iulian Vlad – sa se monitorizeze implicarea strainilor.
    Desigur, cand vorbim despre documente ale vremii relative la evenimente ne confruntam cu o mare problema: reflecta ele intotdeauna realitatea? Adica, in cazul semnalat de dvs: daca o persoana prezinta documente din care rezulta ca este cetatean strain, chiar este el cetatean strain? Asa cum, daca tin bine minte, fostul sef al Inspectoratului M.I. Timis a folosit un numar de inmatriculare fals, tot asa si diversi autohtoni puteau folosi documente false din care sa rezulte ca ar fi fost straini. In fond, „dovedirea” unui strain prin documente false nu venea decat in sprijinul manipularii – ca Tara se confrunta cu o invazie straina formata din luptatori civili.
    Sa nu uitam nici o clipa un lucru: ca organizator a fost SECURITATEA, specialista – si chiar abilitata prin lege – sa lucreze „acoperit”. Adica, in particular, ca cineva sa se dea, la o adica, drept altcineva. Toti „strainii” la care ne referim au disparut FIZIC fara urma. De ce?! Iata o intrebare filozofica…
    Dar este util sa indicati notele DSS despre care vorbiti. Eu – recunosc – n-am intalnit, dupa lectura a mii de pagini publicate privitoare la evenimente, nici una.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  61. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu
    @ Marius Mioc

    Domnule Valeriu Mangu,

    Domnule Marius Mioc,

    Intr-adevar, e vorba de cazul turistilor sovietici raniti si internati la spitalul nr. 1 din Craiova in decembrie 1989. Iata si link-ul:
    http://www.cvlpress.ro/articol.php?id=7802

    Doar doua observatii: 1) nici pana azi acest caz nu a fost lamurit, in sens legal, desigur, si 2) redactia ziarului din Craiova afirma ca ar exista note informative ale DSS despre acest caz. S-ar putea ca cei de la redactia acelui ziar sa si detina copii ale acelor note informative.

    In ce priveste asertiunea domnului Valeriu Mangu ca acei sovietici raniti ar fi putut fi romani cu documente/pasapoarte sovietice, nu pot fi de acord. Caci una e sa detii, ca roman, documente false romanesti (vezi „fostul sef al Inspectoratului M.I. Timis a folosit un numar de inmatriculare fals” – caz in care detinatorul documentului romanesc fals nu implica nici-un fel de comportament si/sau schimabare de personalitate adaptabila la acel numar de inmatriculare fals) si cu TOTUL altceva, tot ca roman, sa detii un pasaport sovietic, cand totul, ABSOLUT TOTUL (de la infatisare, trasaturi, gesturi, imbracaminte, vorbit, ras, grimase de durere, cuvinte, franturi de cuvinte etc etc) TREBUIE, fara dubii, sa-i probeze cetatenia sovietica. Si inca ceva, mult mai important: una e sa mimezi impostura sovietica la antrenamente, in fata comisiilor de examinare, in oglinda chiar – care poate fi o mimare perfecta -, si cu totul altceva sa mimezi impostura sovietica PERFECTA atunci cand esti ranit (chiar grav, cazul sovieticilor din Craiova) si „on live” cu un auditoriu suspicios si numai ochi-si-urechi.

    Al dvs., Dan Danescu

  62. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    O doamna cu numele Nadejda Melniciuc apare pe internet ca responsabila a filialei Edinet a asociatiei non-profit „Femeile din Moldova”, inregistrata ca persoana juridica in Republica Moldova in 1998. Aceasta informatie ma conduce la a lua in calcul si ipoteza unor persoane venite in tara cu cine stie ce scop umanitar – sau sub o astfel de „acoperire” -, ca atatea persoane venite dupa 22 decembrie 1989 din Occident, si care s-au nimerit intr-un moment nepotrivit intr-un loc nepotrivit. Ziaristul Jeean-Louis Calderon chiar a murit, fara sa existe vreo proba ca l-ar fi trimis vreo oficina occidentala. Exemplul dat de dvs. nu-i asadar suficient pentru a lua in calcul in mod concludent ipoteza participarii unor agenti „acoperiti” din URSS vorbitori ai limbii romane la actiuni de strada organizate si desfaurate masiv de URSS.
    Redactia ziarului poate sa afirme orice; lipsesc notele.
    Pentru manipularea lui Nicolae Ceausescu era, de pilda, suficient sa i se spuna ca au fost capturati sovieticii cu numele citate de materialul la care faceti trimitere – ori altele. TVR (L) a aratat acum 20 de ani zice-se teroristi, dar dormind, sedati deci. Tot asa si cu niscaiva „sovietici” capturati: „Tovarase Secretar General, au fost prinsi, dar nu pot sa vorbeasca deocamdata fiindca sunt sedati, sunt sub influenta drogurilor etc. Ii aducem la dvs. dupa ce se trezesc, dupa ce ii anchetam!”. Desigur ca Nicolae Ceausescu n-a mai putut sa vada un astfel de sovietic la fata, sa-l intrebe el personal ce si cum. Si nici nu i-ar fi stat capul la asta, in 20 sau 21 sau 22 decembrie 1989 – ce mai fac agentii capturati in 17; avea altceva pe cap.
    In rest, nu pot sa va contrazic – n-am de unde sa stiu dupa ce criterii sunt trimisi unii cetateni ai unei tari in alta tara cu identitatea tarii de destinatie. Dar, in orice caz, daca sunt trimisi, trebuie sa aiba asemenea calitati incat sa insele la cel putin un control sumar.
    Al dvs., Valeriu mangu

  63. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Adaug:
    „Cuvantul libertatii” este singura publicatie din Romania care a reusit performanta de a-i lua dlui Iulian Vlad singurul interviu pe care l-a dat dupa 1993, in care insa n-a suflat un cuintel despre Decembrie 1989. A dracului potriveala – ca tot „Cuvantul libertatii” sa vorbeasca pe 6.01.2010 despre prezenta – nu-i asa?! – masiva a „turistilor” sovietici prin Dolj, despre note DSS care nu pot fi decat in arhivele SRI, la obroc!
    Ce vrea sa ne convinga textul de ziar? Ca n-a fost operatiunea DSS-ului si a DIM-ului? Cam stravezie manevra… Si cam subtire facatura…
    Al dvs., Valeriu Mangu

  64. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu

    Domnule Valeriu Mangu,

    Asadar, ranitii sovietici din Craiova puteau fi orice: trimisi cu ajutoare umanitare, turisti de orice fel, diversionisti etc, dar totusi SOVIETICI. In nici-un caz sau fel NU PUTEAU fi romani din faimoasele „celule de atac” / „armata invizibila” (varianta domniei voastre) ale amiralului Dinu si implicit ale lui Iulian Vlad, care ar fi putut fi „proba materiala” pentru a-i insela vigilenta lui Ceausescu si a-l face sa creada ca intradevar ar fi fost vorba de o diversiune/invazie straina.
    Cu alte cuvinte: ipoteza dvs. „ca cineva sa se dea, la o adica, drept altcineva” ar fi insemnat un SHOW cu actori si regizori impecabili/perfecti. SHOW CARE POATE FI JUCAT DOAR PE SCENELE TEATRELOR (cu public spectator educat si tinand in maini programul si continutul acelui show), DAR IN NICI-UN CAZ PE SCENA REALA A UNEI TARI.

    Al dvs., Dan Danescu

    • mariusmioc Says:

      Acei sovietici au fost răniţi lîngă Craiova după 22 decembrie. E o precizare importantă, căci în viziunea mea evenimentele din decembrie 1989 se împart în 2 perioade distincte: pînă în 22 decembrie – răsturnarea lui Ceauşescu şi după 22 decembrie – luptele cu aşa-zişii terorişti. După 22 decembrie s-au deschis graniţele şi au ajuns în România mulţi străini, inclusiv ziarişti, din care o parte au fost răniţi sau ucişi. De pildă, la Timişoara avem cazul ziaristei italiene Modica Pasquale şi a ziaristului american John Tagliavne răniţi prin împuşcare, la Bucureşti pe cel a lui Calderon şi altele. Dar toţi aceştia au fost răniţi după 22 decembrie 1989.

      • Dan Danescu Says:

        @ Marius Mioc

        Domnule Marius Mioc,

        Sunt de acord cu domnia voastra. Singura curiozitate pe care o am: ar fi interesant de aflat continutul interogatoriilor la care au fost supusi acei sovietici raniti langa Craiova. Ar putea cineva sa ajute?

        Al dvs., Dan Danescu

      • mariusmioc Says:

        Nu ştiu dacă există vreun interogatoriu luat respectivilor. Procurorul Dan Voinea s-a ocupat într-o vreme de dosar, el ar trebui să ştie. Sau poate Mărieş, dacă a primit copie după dosarul revoluţiei.

  65. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Departe de mine gandul ca sunteti autorul – ori executantul – unei operatiuni de intoxicare/manipulare aici, pe blog. Dar insistenta dvs. de a insera cazul celor de care vorbeste „Cuvantul libertatii” intr-o schema a unei invazii sovietice este cel putin fortata. De ce, de pilda, sa fie interogati? Daca au fost impuscati – dar nici macar nu stim din text ca au fost raniti prin impuscare – pe strada ca orice alta persoana care circula, atunci se cheama ca sunt victime – nu? Daca s-au nimerit intr-un loc nepotrivit, la un moment nepotrivit? Daca au fost folositi fara sa stie, ca atatia altii, in operatiuni generale? Am citit acum cateva zile, cred ca intr-una din cartile dlui senaor Sergiu Nicolaesu, despre cazul unor cetateni sovietici care, tocmai intrati in tara venind din Iugosllavia, au fost intampinati cu foc. Exemplele date de dl. Marius Mioc vin si ele sa ilustreze multitudinea de situatii care s-au produs atunci.
    Iar, departe de mine gandul ca imi intindeti capcane, dar nu pot sa nu constat ca subiectul lansat de dvs. a dus analiza intr-o zona periferica a evenimentelor, ori eu caut sa aduc la lumina – cand spun „eu” ma gandesc la demers, nu neaparat la concluzii – trasaturile fundamentale ale acestora, urmand ca mai apoi sa ne ocupam de amanunte, de informatii punctuale, sa vedem in ce masura sunt sau nu ele compatibile cu schema generala, schema prenumarand, dupa cum am vazut, numeroase rasturnari de situatii.
    Eu, spre deosebire de dvs., nu sunt implicat emotional in evenimente, chiar daca am fost saltat de pe strada si dus la Jilava. Eu nu caut dreptatea din propria perspectiva, cum o cautati dvs., ci din punct de vedere general. Eu nu caut adevarul meu, ci adevarul care este independent de fiecare dintre noi, in masura sa ne ofere fiecaruia imaginea de ansamblu in care sa ne regasim in mod individual. Eu nu fac o ancheta, cum lasati dvs. impresia ca faceti – dar ce altceva faceti cand scoateti idei, vorbe izolate din context, la citat, insistand pe ele, pe contradictia lor cu altele, pe caracterul lor cateodata ambiguu ori insuficient sustinut? -, ci ma stradui sa descopar procesele in dinamica lor. Nu va aduc o acuzatie – dimpotriva, unele din astfel de interventii ale dvs. ma ajuta sa merg mai departe, dar nu pot nici sa „musc” din orice provocare, orice sens am da termenului.
    Eu nu vad in dvs., dupa cum am precizat deja, un adversar, ci un aliat in procesul atat de complicat al aflarii adevarului, animat de buna-credinta., anume a acelui adevar de care vorbeam inainte. Recompansa nu poate fi decat morala. Ar fi pacat sa picam amandoi in plasa si imoral sa-i atragem pe vizitatorii blogului intr-o capcana.
    V-am rugat sa expuneti explicatia pe care o aveti despre evenimente. O astept inca.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  66. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan Danescu

    Domnule Dan Danescu,

    Manipularea nu este altceva decat un show care, daca este bine facut, isi atinge scopul.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  67. Dan Danescu Says:

    @ Valeriu Mangu

    Domnule Valeriu Mangu,

    Fac referinta la textul domniei voastre de la postul cu nr. 65.

    Am insistat pe tema sovieticilor raniti langa Craiova pentru simplul motiv de a evidentia apartenenta lor la cetatenia sovietica (interogatoriile ne-ar fi lamurit pe deplin). Desigur, odata evidentiata si stabilita cetatenia sovietica a acelor despre care facem vorbire, s-ar fi demonstrat si falsitatea asertiunii/ipotezei domniei voastre ca acestia ar fi putut fi romani deghizati din faimoasele, nu-i asa! „armate invizibile”/”celule de atac” aflate sub comanda imediata a amiralului Dinu si a super-cool-lui suprem „dirijor”, Iulian Vlad; vezi Doamne, cu intentia de a-i insela vigilenta lui Ceausescu despre o iminenta diversiune/invazie straina. Atat, si nimic mai mult, despre sovieticii raniti langa Craiova. Nu a fost vorba de nici-o manipulare/diversiune din partea mea si nici, Doamne fereste, de vreo capcana in care sa „cadeti”.

    Referitor la deosebirea dintre noi doi privind „implicarea emotionala in evenimente”, sa fim seriosi! Dumneavoastra nu stiti nimic si nici eu n-am povestit pe paginile acestui blog despre ce-am facut in timpul evenimentelor despre care vorbim.
    Spre deosebire de mine, dvs. sunteti cel care va implicati emotional/subiectiv afirmand urmatoarele: “Daca dl. Iulian Vlad tine, ii pot spune care este raspunsul meu in mod personal. Dupa cum am spus, stiu ca dsa urmareste acest blog – stiu de la una din persoanele pe care le-am nominalizat pe blog de-a lungul timpului. Si as putea sa-i spun ceva care il intereseaza, la care tine. Stie cum sa ma gaseasca”; „Faptul ca dl. Iulian Vlad mi-a spus la Targul “Gaudeamus” ca vrea sa stam NEAPARAT de vorba imi este suficient – daca ceea ce am spus eu aici si, respectiv, in carte n-ar fi adevarat, nu vad de ce s-ar fi exprimat astfel” sau „N-as putea sa spun acum de ce, dar am sentimentul ca dl. Iulian Vlad va iesi cat de curand din tacerea (auto)impusa”.

    In finalul textului domniei voastre, spuneti: „V-am rugat sa expuneti explicatia pe care o aveti despre evenimente. O astept inca.”
    Eu nu m-am aventurat sau oferit vreodata sa emit sau sa expun vreo explicatie globala despre evenimente. Dimpotriva, dvs. sunteti cel care ati emis/oferit o „schema logica” a evenimentelor, invitind cititorii acestui blog sa comenteze pe marginea ei. „Marul discordiei” privind „schema” oferita spre dezbatere, a fost, in principal, rolul ACTIV si INITIATOR al DSS-lui (Securitatii), respectiv Iulian Vlad („liderul nevazut”), de rasturnare de la putere a lui Nicolae Ceausescu. Asadar, la invitatia si provocarea domniei voastre, pe parcursul a mai multor luni de zile, am intervenit si eu cu unele precizari si observatii (pe care le-ati apreciat si pentru care mi-ati multumit cordial), dar, in special cu un mai lung text (opus „retroscenariului” domniei voastre) pe care l-ati persiflat de trei ori cu expresia ne-eleganta „Domnule Dan Danescu, Rabdare!” si la care nu ati avut amabilitatea sa raspundeti vreodata. Re-postez acel text, in speranta ca, in sfarsit, ve-ti gasi timpul necesar sa raspundeti. Iata-l (postat la data de 24 iulie 2009, cu nr. 87, la topicul „Securitatea, un tigru de hîrtie” de pe acest blog):

    „87.Dan Danescu Says:
    iulie 24, 2009 at 12:19 am

    Domnule Valeriu Mangu, alias Lector,

    Ne-coplesit sau complexat de personalitatea domniei voastre, va declar ca sunt pregatit si onorat sa purced la lupta de idei, pentru scoaterea adevarului la lumina zilei, privind rolul Securitatii in decembrie 1989, si nu numai.

    Propun sa incepem chiar cu cuvantul lui Iulian Vlad, la al treilea sau proces.
    La prima vedere, cuvantul lui Iulian Vlad, daca-ar fi sa-l credem, induce, intr-adevar, ideea ca, prin ordinele date contrare ordinelor lui Ceausescu, Securitatea ar fi actionat pentru inlaturarea lui Ceausescu. Mai mult, admitand ca Iulian Vlad a actionat contrar ordinelor lui Ceausescu, conduce automat la o alta idee logica, anume ca a avut un plan propriu de inlaturare a lui Ceausescu si, in mod firesc si tot asa de logic, ar fi trebuit sa fi vizat unul sau doi potentiali inlocuitori ai lui Ceausescu, fie Nicu Ceausescu sau Ilie Verdet. Sa mai admitem ca din grija fata de poporul roman, Iulian Vlad a gandit si a actionat astfel. Sigur, admitand, ca idee, scenariul de mai sus, Iulian Vlad nu a luat in calcul sau poate a ignorat hotararea lui Gorbaciov, care la voit pe Ion Iliescu ca inlocuitor a lui Ceausescu.

    Hai acum sa vedem ce fel ratiuni se opun scenariului de mai sus.
    1) Este in fiinta umana, de cind lumea si pamantul, instinctul primar de autoaparare si protejare in cazul unor iminente primejdii. Iulian Vlad, colegii lui de la varful DSS si chiar toate cadrele de Securitate, nu puteau sa fie imuni la acest instinct primar de autoaparate si protejare. Vorbim aici de doua primejdii iminente, impotriva carora Securitatea trebuia sa se apere si protejeze, anume: primejdia interna, venita din partea cetatenilor, si, a doua, primejdia externa, venita de la Rasarit si de aiurea. Sa le luam pe rand.
    a) Primejdia interna nu putea veni decat din partea cetatenilor Romaniei, exceptie activistii comunisti (din prima linie sau liniile urmatoare, nu are importanta). Cauzele primejdiei interne sunt multiple si destul de nuantate, se stiu si nu e cazul sa fie enumerate aici. Cert e faptul ca Securitatea, de la soldat la Iulian Vlad, era foarte constienta de aceasta primejdie interna si iminenta. Pentru ilustrare, citez, din nou, pe primul adjunct al lui Iulian Vlad, general-maior in rezerva, Alexie Stefan, intr-o discutie de taina cu Vlad si gen. Emil Macri – discutie in urma careia toti erau constienti ca, citez: “Era clar ca undeva va fi o explozie”. Iata, in extenso, citatul din dialogul dintre gen. Alexie Stefan si Alex Stoenescu:
    “Pe perioada anului 1989 aveam unele discutii particulare, rabufniri, nu intelegeam ce se intampla in partid. Esti om, trebuie sa ai o supapa, discutam cu ei. Uneori participa la aceste discutii si generalul Macri. Nu era oltean, era de la Galati, dar erau anumite chestiuni pe care le discutam altfel, probleme legate de situatia din tara. Prin fereastra se vedea coada la un magazin, o vedeam si stiam cind se aduce marfa. Se aducea rar. Atunci era o nebunie, coada, lume nemultumita. Glumeam cu Macri, care raspundea de Directia II economica, ca n-aveam nevoie de el, ca este suficient sa ne uitam pe fereastra. …. Era clar ca undeva va fi o explozie.”
    b) Primejdia externa era tot asa de reala si iminenta ca si cea interna. La fel, cauzele se stiu, repet pe cele mai principale: teama de a nu se repeta scenariul rusesc cu cadrele securitatii din fosta Cehoslovacie, 1968; prabusirea fostelor regimuri comuniste-satelit din jurul Romaniei si concluziile intalnirii de la Malta dintre reprezentantii lumii bi-polare de la acea vreme.
    Ei bine, logic si din instinctul primar de auto-aparare si protejare, Iulian Vlad, reprezentantul de varf al DSS si, cei drept, respectat de toate cadrele Securitatii, NU a avut de ales decat, 1) sa dispuna ordine contrare ordinelor lui Ceausescu de a se trage in populatie, 2) ascunderea sau distrugera dosarelor UM 110 (vezi ascunderea voluminoaselor dosare “Corbii” intre pereti dubli, recuperate apoi de Virgil Magureanu), 3) ignorare, toleranta si chiar protejare a agentilor, in special pro-rusi; cel mult monitorizare si cam atat, si 4) atitudine tacita dar perversa, la inceput de neimplicare in fata avantului revolutionar pana la “fuga” lui Ceausescu, ca apoi sa sprijine “noua putere”, chiar “din primele momente”, Iulian Vlad insusi coordonand “actiuni militare”, in prima faza din cladirea CC al PCR si apoi chiar din cabinetul ministrului fortelor armate din cladirea MApN.
    2) De ce si-a asumat, Iulian Vlad, riscul de a da ordine contrare lui Ceausescu? Raspuns: nu a avut incotro, alegand varianta cea mai putin riscanta pentru propria-i viata. Vlad a cantarit bine sansele supravietuirii proprii in contextul primejdiilor iminente, cele doua enumerate mai sus dar si cea legata de Ceausescu. In cazul primejdiilor interne si externe, Vlad nu a avut nici-un dubiu ca ar fi fost pus la zid si impuscat daca ar fi executat ordinele lui Ceausescu de a se trage in populatie. Privitor la prmejdia Ceausescu, pe care Iulin Vlad il cunostea ca pe propriul buzunar si pe care-l putea “intoarce ca la Ploiesti”, Vlad a riscat si a supravietuit, fizic vorbind.
    3) Iulian Vlad, chiar daca poate fi creditat ca fiind iesit din comun de inteligent, siret si chiar foarte cool in fata primejdiilor iminente, sau poate chiar din aceste motive, NU ar fi avut cum sa-si permita luxul, nu numai de a gandi la un plan propriu de inlocuire a lui Ceausescu dar nici cum sa-l puna in actiune. De ce? Iata:
    a) instictiv, grija pentru viata proprie si a vietilor subordonatilor din cadrul DSS – grija de maxima urgenta care cerea masuri complexe, secrete si hotarate si nu pierderea timpului cu planuri greu de aplicat, cu finalitate incerta si fara cunostinta inamicilor interni (infiltrati in toate sferele socio-politice si chiar in DSS) si externi care monitorizau toate miscarile, in special cele secrete;
    b) Vlad nu ar fi putut miza pe un inlocuitor a lui Ceausescu, exceptie Ion Iliescu, omul lui Gorbaciov. Nicu Ceausescu? Nici vorba ptr. ca nu putea sa actioneze impotriva tatalui avadu-l in maneca pe fiul celui pe care dorea sa-l inlature. Si mai trebuia, inainte de toate, sa aiba acceptul si a lui Nicu Ceausescu, ceea ce ar fi insemnat un risc enorm. De altfel, cind Nicu C. a fost intrebat de ce a voit sa vina la Bucuresti, acesta a spus ca dorea sa-l intalneasca pe Iliescu pe care-l “cunostea de mult”. In cel priveste pe Ilie Verdet, iar, nici vorba, pentru ca toata lumea stia de implicarea lui la inabusirea grevei minerilor din Valea Jiului, parca in 1977.
    4) Iulian Vlad si apropriatii lui, cunoscatori ai istoriilor din culisele partidului comunist si in special a institutiei numita Securitate, cunoscand ca niciodata rusul n-a dat gres in impunerea vointei lui si indeosebi atunci, cind s-a aliat cu cealalta jumatate bi-polara, e de-a dreptul copilaresc sa ne putem imagina ca Iulian Vlad si-ar fi putut permite cel putin sa contempleze la un plan propriu de inlocuire a lui Ceausescu. Ar fi fost o iluzie si o pierdere de timp. Ori stim bine ca Vlad nu traia in lumea iluziilor pierdute.

    Al dvs., Dan Danescu”

    Adaug:
    Semnalez faptul ca nici chiar Aurel I. Rogojan, (general SRI in rezerva si fost sef de cabinet a lui Iulian Vlad) si nici Iulian Vlad nu achieseaza pe „retroscenariul” domniei voastre. Iata ce scrie Aurel Rogojan in cartea sa: „1989. DINTR-O IARNA IN ALTA… ROMANIA IN RESORTURILE SECRETE ALE ISTORIEI” – carte care a fost insusita, „aprobata”, cautionata si elogiata ca fiind adevarata si la a carei publicitate a contribuit cu prezenta chiar Iulian Vlad (odata in Maramures, a doua oara intr-o statiune balneo-climaterica si ultima data la Targul „Gaudeamus”, ultima editie; acolo unde l-ati intalnit si dvs., domnule Mangu, pe Iulian Vlad), citez (paginile 30 si 31):

    „Un recurs la istorie este necesar. Daca vom compara conditiile existente in Franta, la 1789, cu cele din Anglia, vom constata ca ele erau asemanatoare. Masa de manevra necesara profesionistilor revolutiilor exista si pe strazile Londrei, nu numai la Paris.
    Exceptia a constituit-o atitudinea serviciilor secrete si a politiei, care in Anglia s-au situat ferm pe pozitia apararii Coroanei, pe cand in Franta, nu. Si conditiile existente, dupa 200 de ani, in tarile Europei Centrale si de Est se vedeau, de undeva, de mai departe, ca fiind asemanatoare, daca nu chiar identice. Serviciile speciale care au evaluat atat contextul european din 1789 (retrospectiv), cat si cel din 1989, au concluzionat insa eronat ca Securitatea si fortele de ordine publica ale Ministerului de Interne din Romania vor proceda precum serviciile si politia Angliei, nepermitand dislocarea dictaturii de tip sultanic a lui Nicolae Ceausescu. Pe aceasta eroare – daca a fost o eroare – descalificanta pentru nivelul de cunoastere de catre acele servicii a operatiunilor Securitatii, aveau insa sa se fundamenteze planuri grave si extrem de periculoase, care puteau impinge Romania intr-un razboi civil distrugator al statalitatii nationale si integritatii sale teritoriale.”

    ATENTIE la cuvantul „nepermitand”!!! Asadar Securitatea, dupa Rogojan si implicit Iulian Vlad, a PERMIS doar „dislocarea dictaturii de tip sultanic a lui Nicolae Ceausescu”, adug eu si stiut fiind, prin „non combat” si „sprijinirea noii puteri, inca din primele momente” (citat din Cuvantul lui Iulian Vlad la unul din procese). Deci, nici vorba de INITIATIVE din partea Securitatii pentru ” dislocarea dictaturii de tip sultanic a lui Nicolae Ceausescu”!!!

    Citez, in continuare, din cartea lui Aurel Rogojan (pagina 30, cum am spus mai sus):

    „Iata ce declara, in 1991, Silviu Brucan, unul dintre membrii cei mai activi ai primei puteri provizorii instituita in decembrie 1989, citez: „[…] din cauza situatiei politice […] in tara asta armata era singurul factor de stabilitate, cu toate ca armata a tras in Timisoara si la Bucuresti, si prin alte parti. […] Nu puteam sa spunem ca unii generali i-au fost loiali lui Ceausescu, altii disidenti, ca armata a tras la Timisoara, a tras la Sibiu, a tras la Cluj, a tras si la Bucuresti in 21 decembrie – asta-i adevarul istoric. Ar fi fost iresponsabil sa deschizi o asemenea discutie intr-o perioada cand asta (n.n. – armata) era singurul lucru pe care ne sprijineam”. Aceasta ultima afirmatie clarifica, fara echivoc, cat anume din evenimentele din decembrie a fost revolutie si cat lovitura de stat. Pentru a se acoperi crimele cu alte crime si a nu raspunde pentru savarsirea lor!”

    Al dvs., Dan Danescu

  68. Valeriu Mangu Says:

    @ Dan danescu

    Domnule Dan Danescu,

    1) Faptul ca niste cetateni straini, in speta sovietici, s-au aflat intr-un spital din Romania, raniti fie si de gloante, nu discloca in nici un fel posibilitatea existentei „celulelor de atac” formate numai din autohtoni. Daca ar fi fost interogati am fi putut afla, de pilda, ca fie vor fi venit in Romania cu ajutoare, fie se gaseau in Craiova de 2 ani, fie vor fi fost trimisi sa culeaga informatii, fie vor fi fost ziaristi, fie vor fi fost trimisi de KGB, fie vor fi fost, pur si simplu, teleportati! Dvs. va place o varianta, care insa nu este sustinuta de nici un element concret.
    Pentru a da greutate afirmatiilor din text, pentru a le da credibilitate, autorul ar fi trebuit sa reproduca in facsimil o pagina de registru. Asa este gazetaresc. N-a facut-o. Treaba autorului. Dar textul mai are o hiba: prima informatie din text n-are o legatura organica respectiv cu a doua. Mai clar spus, pentru a se dovedi pretinsa prezenta masiva sovietica se apeleaza la un truc, anume se prezinta un caz al unor sovietici raniti. Dar care este cauza ranirii lor nu se precizeaza, nici in ce context au fost raniti, nici in ce loc, nici in ce zi. De unde trageti dvs. concluzia ca au paricipat in vreun fel la evenimente? Ca au fost trimisi de Armata sovietica, de KGB sau GRU, de Gorbaciov etc.? Cum ma puteti contrazice daca afirm ca oamenii respectivi stateau intr-un bar si dintr-o masina, de afara, s-a tras inspre bar? In orice caz, textul nu ma contrazice.
    Bineinteles ca n-au fost, dupa cum rezulta din text, romani, dar din text nu rezulta nicidecum ca au fost trimisi in tara cu vreo misiune secreta. Dvs. insa dati gir trucului de care am vorbit mai sus – a existat o invazie sovietica masiva, au fost raniti niste sovietici, rezulta ca sovieticii respectivi au facut parte din armata de invazie. Este vorba aici despre o eroare logica si va invit sa consultati Dictionarul de logica al dlui Enescu pentru a vedea cum se numeste o astfel de eroare.
    2) Ati afirmat ce este o chestiune personala acuzarea CFSN-ului pentru inalta tradare. Faptul ca stiu un anumit lucru care il intereseaza pe dl. Iulian Vlad nu dovedeste in nici un caz implicarea mea emotionala in analizarea evenimentelor. Eu stiu un lucru de ordin teoretic, asemanator celui care va intereseaza pe dvs. – poate chiar acelasi. Daca vreti sa aflati ce va intereseaza, cautati-ma. Daca nu – sanatate buna! Acest lucru este valabil si pentru dl. Iulian Vlad.
    Dar constat ca apelati la acelasi truc de care am vorbit mai sus – lipiti doua episoade din piese diferite. Ca si cum ati lipi o bucata din „O scrisoare pierduta” cu o bucata din alta piesa a lui Caragiale. Ce iese il are autor tot pe Caragiale – nu-i asa? E asa, dar nu-i asa!
    3) Eu v-am pus o intrebare. Sunteti liber sa nu raspundeti la ea.
    Cititi, va rog, definitia pe care o dau in carte, dar si aici, pe blog, termenului „retroscenariu”. Eu am cautat sa aflu cum ar fi fost logic sa se intample. Iar ceeea ce mi-a iesit este – repet – confirmat de toata desfasurarea evenimentelor, precum si de o serie de marturii ale unor oameni despre care, in parte, am vorbit pe blog. „Retroscenariul” mi-a iesit fiindca metoda pe care am aplicat-o este specifica matematicii, in care putini au deprindere in ceea ce priveste metoda de lucru, mai precis de a rationa – de pilda, degeaba sunt masurate laturile o mie de triunghiuri dreptunghice, caci sunt sanse minime de a gasi in felul acesta teorema lui Pitagora; aceasta teorema se descopera pornind de la principii. Or, eu am pornit cand am abordat evenimentele din decembrie 1989 de la principii, nu de la fapte.
    Vad insa ca ceva nu va convine. Ei bine, aflati ca nu sunteti singurul! Dar asta nu-i treaba mea, ci a dvs.
    4) Omul este, in general, nerabdator sa afle un secret. Dupa ce il afla, parca ar vrea sa se indeparteze de el, nici nu mai vrea sa stie ca un anumit fapt a fost un secret si nici macar ca faptul respectiv, pana deunazi secret, a existat ori exista. Dupa ce omul descopera un mit, cauta sa-l distruga. Asta-i intr-adevar o enigma a omului, pe care, daca voi avea chef, o voi deslusi special pentru dvs. Din punct de vedere LOGIC, in decembrie 1989 s-a intamplat ceea ce am infatisat in parte in carte, respectiv in totalitate pe blog. Vorbesc, desigur, despre coordonatele fundamentale ale evenimentelor. In rest, despre evenimente punctuale putem vorbi oricat, inca 20 de ani. Va place – nu va place, asa s-au intamplat din punct de vedere logic lucrurile, cu observatia insotitoate de mai sus.
    Poate ca peste cateva zile o gazeta din Galati va vorbi si ea despre 3-4 cetateni sovietici raniti internati intr-un spital. Poate ca se va vorbi despre cetateni sovietici cu nume prinsi cu arme. Toate acestea sunt evenimente locale. De unele dintre ele ma pot ocupa, dar nu cat mai am de trait – mai am si altceva de facut. O pot face si altii, poate mai bine decat mine.
    Intotdeauna am simtit, dupa ce am dus o treaba la bun sfarsit, un gol. Un astfel de gol ma stapaneste si acum. Acest gol nu poate fi umplut – ori inlaturat -decat de o alta provocare. Si chiar a venit timpul sa pun punct existentei mele pe acest blog, cu cateva datorii care pot fi implinite de altii – de pilda, restul de text din depozitia dlui Iulian Vlad la Comisia senatoriala, apoi, poate, o serie de raspunsuri.
    Toate lucrurile se rup de undeva, intr-un anumit moment. Existenta mea pe blogul de fata se vede ca s-a rupt aici. Asa cum existenta biologica si, respectiv, in fruntea P.C.R. si a statului a lui Nicolae Ceausescu s-a rupt acum 20 de ani.
    Ramane misterul de care am vorbit mai sus. Si altele, care ne provoaca sa cautam.
    Al dvs., Valeriu Mangu

  69. Andrei Pasareanu Says:

    D-le Valeriu Mangu,
    Comentariul postat la nr.48 se incheie cu o intrebare absolut justificata, la care ma simt obligat sa va raspund.
    Intrbarea era : sunteti absolut sigur ca „Razboiul aerian” radioelectronic nu putea fi realizat decat de SUA?
    Eu in analiza facuta in cartea „Demers catre adevar” ma refer la „Operatia Aeriana simulata electronic” folosind mijloace tehnice de simulare necunoscute si utilizate pentru prima data, bazate pe noile descoperiri stiintifice si realizari tehnologice.
    Pentru specialistii militari cunoscatori ai domeniului, printre care indraznesc sa ma consider si eu, care impreuna cu colectivele de cercetare-proiectare pe care le-am condus am realizat „Imitatoare de tinte ” si „Generatoare de bruiaj de Radiolocatie” terestre si montate pe Avioane, analiza in detaliu a mijloacelor aeriene simulate electronic folosite in „Operatia Aeriana” a dus la concluzia ca singurele mari pueri militare care puteau sa realizeze aceasta simulare erau SUA si URSS.
    Evident ca la inceput, toti specialistii militari preocupati de aceasta analiza, am considerat ca URSS este autoarea, avand in vedere ca OA s-a desfasurat simultan cu actiunile diversionist- provocatoare terstre indreptate si inpotriva unor unitati militare din dispozitivul apararii AA, actiuni militare care nu aveau cum fi facute de SUA. Insa dupa o analiza mai profunda atat din punct de vedere tehnico-stiintific cat si tactic militar sau chiar politic, concluzia a fost ca „Autoarea Operatiei Aeriene simulata electronic” a fost SUA.
    Argumentele care sustin aceasta concluzie sunt prezentate in cartea „Demers catre adevar”, evident ele pot fi combatute cu contra argumete care insa nu pot fi bazate numai pe o logica formala, folosind metoda „silogismului” pentru decelarea adevarului, ele trebuie sustinute de fapte reale care sa califice ca adevarate premizele folosite in silogism.(asta referitor la metoda de stabilire a adevarului constatata in multe din postarile de pe acest blog – scuze daca cineva se simte vizat)
    Revenind la intrebarea URSS sau SUA autoarea O.A. simulata,
    afara de argumentele strict de specialitate care pot fi intelese mai usor de cei cunoscatori ai domeniului foarte ingust si special chiar si pentru militari, un argument general care poate fi inteles de oricine a urmarit desfasurarea Ev. din dec.’89 este urmatorul : OA este o actiune militara care nu are un scop in sine, ea nu este singulara, ea pregateste alte actiuni militare duse de alte forte terestre sau navale, iar dupa felul cum a avut loc OA din dec.’89, cand nu au fost distruse prin bombardare obiective terestre militare sau civile, rezulta ca scopul ei a fost de a anihila capacitatea militara de aparare anti aeriana. fapt realizat, pregatind astfel conditii optime pentru invadarea teritoriului cu trupe desantate si terestre.
    Faptul ca invadarea nu a mai avut loc, care dupa regulile militare trebuia sa inceapa dupa prima zi de la declansarea OA
    cand se obtinuse anihilarea capacitatii militare da aparare AA,
    duce la concluzia ca planul militar conceput initial si declansat prin cele 2 actiuni, pe cele 2 fronturi „aerian si terestru” nu a continuat cu actiunea terestra de invadare care trebuia executata de URSS si pregatita profesionist atat
    d.p.d.v. militar cat si politic, prin manipularea opiniei publice internationale de catre de cei care au avut aceasta misiunne.
    Sunt elocvente declaratiile publice facute in acea perioada fierbinte: SUA nu are nimic impotriva interventiei cu trupe de catre URSS pentru a ajuta fortele revolutionare sa castige lupta cu fotele care lupta pentru mentinerea dictaturii comuniste; URSS respige public si aparent vehement indemnul SUA amintindu-i ca politica agresiva a lui Brejnev a transferat-o SUA,(aluzie la Invazia din Panama cazul Noriega); iar Franta, pin ministrul de Externe Roland Dumas, anunta ca este dispusa sa ajute fortele revolutionare cu „o brigada de voluntari” pregetita in acest scop (care era de fapt dislocata deja in Ungaria) .
    Este evident ca pregatirea interventiei militare , ca solutie de inlaturare a lui Ceausescu in cazul cand acesta nu renunta la putere asa cum au facut celalti conducatori comunisti din tarile vecine, a fost facuta profesionist dupa toate regurile moderne, pritr-o colaborare „de manual” a unui numar impresionant de tari interesate fiecare in felul ei, de inlaturarea lui Ceausescu de la conducerea Romaniei.
    Interventia nu a avut loc. Gorbaciov a renuntat la ea. De ce ?
    Sunt mai multe argumente care explica aceasta decizie, ele sunt prezentate in catea amintita. Pritre acestea principalul poate fi considerat cel de ordin politic : In Romania, din seara de 22 dec. s-a instalat o conducere care prin componenta si mai ales prin programiul politic anuntat public de Ion Iliescu, corespundea liniei politice urmarita de Gorbaciov, de restructurare si revigorare a URSS, Romania ramanand astfel in continuare in sfera de influenta politica a URSS, fapt ce nu convenea in niciun fel SUA si aliatilor sai care urmareau scopul final fundamental, desfiintarea URSS si distrugerea „sistemului comunist” dusman de moarte declarat de la infintare ca „gropar al capitalismului”. Celelalte motive care au contribuit la intrruperea planului militar de inlaturare sunt prezentate in carte si merita analizate in scopul apropierii cat mai mult posibil de adevarul despre Dec.’89 care in totalitate nu va putea fi cunoscut atata timp cat contributia si actiunile „serv. secrete” nu vor deveni publice (se pare ca niciodata).
    Astfel ca in conditiile cand Gorbaciov a renuntat la interventia cu trupe care ar fi creat mari probleme din mai multe pdv pentru URSS, daca OA simulata electronic ar fi fost facuta tot de URSS, ea trebuia intrerupta dupa prima zi cand s-a renuntat la interventie si nu avea sens sa continue 3 zile, consunmand mijloace si forte foarte costisitoare fare rost, mai ales ca tehnic intreruperea programului de simulare era o operatie foarte simpla .
    Concluzia ca raspuns la intrebare, pentru specialistii militari SUA este autoarea OA simulata electronic.

    Cu respect si consideratie,

    A.Pasareanu

  70. Lector II Says:

    @ Dan Danescu

    In cartea sa „Pacatul originar, sacrificiul fondator, I – Revolutia din ’89 asa cum a fost”, ed. Minerva, 2009, p. 362-362, dl. Emil Constantinescu, fost Presedinte al Romaniei, arata:

    „Craiova
    Ora 04:30. La filtrul instalat la pasajul CFR din apropierea satului Bradesti militarii trag asupra a cinci autoturisme cu numere de inmatriculare sovietice. Sunt retinuti doi pasageri raniti, restul reusind sa fuga. Ranitii sunt internati in spitalul din Filiasi(1)”.
    [Nota] „(1) In cele mai multe versiuni acest eveniment este prezentat ca o proba a existentei agentilor sovietici (teroristi?) intrati in tara ca turisti. In conformitate cu cercetarile efectuate de Sectia Parchetelor Militare in dosarul nr. 97/P/1990, erau turisti basarabeni care se intorceau in RSS Moldoveneasca din RSF Iugoslavia, unde se deplasasera pentru cumparaturi. In masinile acestora nu s-au gasit arme, ele fiind tixite cu bagsuri de tigari si plicuri Vegeta, alimente si imbracaminte. Ancheta a inceput in urma plangerii invatatoarei Liuba Kuzic, 30 ani, ranita cu aceasta ocazie si al carei sot a fost ucis prin impuscare, plangere inaintata prin intermediul Bisericii Ortodoxe Romane. Prin focul executat de militari a mai fost ucisa Nadejda Malenciuc, 47 ani, si au fost raniti Ala Ceaboniuc 33 ani, Sonia Danciuc 42 ani, Ivon Uagutco, 35 ani, Nicolai Sarico, 27 ani si Valeria Spartae, 39 ani.”

    • Dan Danescu Says:

      @ Lector II

      Va multumesc pentru sursa citata.

      Iata inca o dovada ca acei turisti au fost totusi sovietici si NU „romani deghizati din faimoasele, nu-i asa! “armate invizibile”/”celule de atac” aflate sub comanda imediata a amiralului Dinu si a super-cool-lui suprem “dirijor”, Iulian Vlad; vezi Doamne, cu intentia de a-i insela vigilenta lui Ceausescu despre o iminenta diversiune/invazie straina.”

      Al dvs., Dan Danescu

  71. Lector II Says:

    @ Dan Danescu

    Dar cine spune ca cei de care vorbeste textul din „Cuvantul libertatii” au facut parte din categoria denumita generic „teroristi”? Ca sa fi fost teroristi trebuie sa fi tras ei, nu sa fie ei impuscati! Ori „cetatean URSS impuscat=terorist”? Cum va suna „cetatean roman impuscat=terorist”? Tragem deci concluzia ca romanii impuscati acum 20 de ani au fost teroristi!! Adica teza draga lui Nicolae Ceausescu.

    • Dan Danescu Says:

      @ Lector II

      Textul domniei voastre nu are nici-o relevanta pentru simplul motiv ca disputa dintre mine si domnul Valeriu Mangu s-a „invartit” in jurul unui singur posibil detaliu, anume: daca cei impuscati langa Craiova ar fi putut fi sau nu, repet: „romani deghizati din faimoasele, nu-i asa! “armate invizibile”/”celule de atac” aflate sub comanda imediata a amiralului Dinu si a super-cool-lui suprem “dirijor”, Iulian Vlad; vezi Doamne, cu intentia de a-i insela vigilenta lui Ceausescu despre o iminenta diversiune/invazie straina.” Iar interventia dvs. de la punctul 70 a clarificat deja ca acei raniti langa Craiova au fost turisti sovietici si nu „romani deghizati”, nu? Asta-i tot si nu cred ca e necesar sa deviem de la acest mic „detaliu”, repet, al disputei dintre mine si domnul Valeriu Mangu.

      Al dvs., Dan Danescu

  72. in decembrie 1989 nu a fost inplicati nimeni din afara ce sa intimplat a fost actiunile frontul democrat romin vad acum ca multi se bat cu pumni in piept ca au facut si desfacut dar nu are nimeni o minima dovada frontul democrat romin demostreaza acest lucru a fost si va ramine incontinuare activ chiar daca nui in conducere guvern nu are loc de inculti care nu vad decit bani in fata ochilor iar romini ii va vota din nou pai daca este din sighetul marmatiei de ce candideaza la bucuresti iar cel de la bucuresti in sighet si tot asa in toata rominia ROMINI VIN ALEGERILE NUI MAI VOTATI DACA O FACETI INCA O DATA VA MERITATI SOARTA

  73. in decembrie 1989 nu a fost inplicati nimeni din afara ce sa intimplat a fost actiunile frontul democrat romin vad acum ca multi se bat cu pumni in piept ca au facut si desfacut dar nu are nimeni o minima dovada frontul democrat romin demostreaza acest lucru a fost si va ramine incontinuare activ chiar daca nui in conducere guvern nu are loc de inculti care nu vad decit bani in fata ochilor iar romini ii va vota din nou pai daca este din sighetul marmatiei de ce candideaza la bucuresti iar cel de la bucuresti in sighet si tot asa in toata rominia ROMINI VIN ALEGERILE NUI MAI VOTATI, VOTATI FRONTUL DEMOCRAT ROMIN. NU VOTATI DECIT PE CEL CE IL CUNOSTI CU ADEVARAT NU CA RIDE FRUMOS SAU CA E FRUMOS CA NUI CONCURS DE FRUMUSETE , LUPTA CU MENTALITATEA ESTE GREA ACESTI INDIVIZI STIU ACEST LUCRU SI PROFITA DIN PLIN ROMINIA SE INPRUMUTA BANI II IA TOT CHELTUIELILE GUVERNAMENTALE SI DISTRIBUITI IN DIVERSE ACTIVITATI DEALE LOR SAU INMULTIT INTELECTUALI TEORETIC CA IN PLAN PROFESIONAL CAM LASA DE DORIT UITA DE LUCRU MECANIC SI PUTEREA . CARE ….IN ROMINIA FAC ACTIVITATI DIN TOATE FELURILE POATE IESE CEVA SA NU MOARA DE FOAME DAR CONSTRUCTIV VREAU SA VAD DE PILDA CAUT UN CONSILIU POPULAR CARE ARE O GROAPA DE GUNOI SI VREA SA RECICLEZE GUNOIUL FARA INTERMEDIARI DE CONSTRUIT CONSTRUIESC EU CINEI INTERESAT CEVA REVOLUTIONAR SA VAD CITI VIN SA SUNE 0244480655,LOCURI DE MUNCA IN TREI SCHIMBURI INDIFERENT DE ANOTIMP , revolutionari hai sa luam gropile de gunoi ale ROMINIEI sa le privatizam cu conditia ca primarile sa nu aiba amestec , nu vrem sa fim prostiti , dispun de iiipentru aplicare imediata contactatima nu acept sa fac proiecte si planuri nu cer bani primarilor deci nu ii acept nu va dau proiectu sa copiati REVOLUTIONARI GROPILE DE GUNOI SA LE LUAM NOI IN ROMINIA .STIU CA MULTI AU ALTE AFACERI II ROG SASI VADA DE AFACERI CA NU ARE CE CAUTA LA GUNOI SI FARA HOTIIII!!!!!!! .REVOLUTIONARI UNITIVA DACA SINTETI REVOLUTIONARI CU ADEVARAT .FRONTUL DEMOCRAT ROMIN.

  74. vulturul Says:

    Mai sa fie, cati analisti si nici unul nu a aflat de rolul covarsitor al serviciilor secrete ale armatei tradatoare, devenita apoi DIA…Ofiterii DIA au fost instruiti in vederea loviturii de stat in diverse locuri din tara si strainatate inca din 1988 si 1989. Atat in Vest cat si in Est la rusi. Toti au purtat brasarda tricolora pe bratul stang inca din 22 dec, ca semn dinstinctiv. Subofiterii DIA au fost imbracati in combinezoane negre si au avut rolul de teroristi, prin canale, pe acoperisuri. Ofiterii purtau pistoale cu amortizor si impuscau pe cine vroiau, pe cine vedeau mai dubios. Erau impanziti in multe orase, Bucuresti, Sibiu, Timisoara, Brasov….
    Cine a condus lovitura-revolutia, nu e greu de dedus..Rusii, evreii si americanii, care au impartit Romania si au distrus-o, apoi au cumparat-o. Scopul a mai fost sa saboteze UE-Europa Unita prin ruperea cat mai multor tari, vezi si Jugoslavia.. Rusilor si americanilor nu le convine aparitia acestei noi mari puteri, Europa Unita, care i-au dat afara din Europa. Au pus tiganii sa invadeze si sa sperie Vestul. Ambasadorul Americii evreul Alfred Moses 1994-97 conducea organizarea tiganilor la Sibiu, se intalnea foarte des cu Regele si Imparatul Tiganilor, rude cu Ion Iliescu. Ministerul de Interne pregatea infractorii din puscarii, ii instruia, ii elibera si-i trimitea prin filiere protejate in Vest.
    Multi ofiteri militari romani ticalosi au fost trimisi apoi in Jugoslavia ca mercenari, sa ucida populatia civila, in special albanezi de origine valacha. Au primit solde uriase si apoi si-au construit vile, in special in orasul militar Sibiu.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s