Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Richard Andrew Hall: Revoluţia română din 1989 ca joc geopolitic de cafenea. Documentarul “Şah-mat” a lui Brandstatter şi ultimul val dintr-o mare de revizionism (20). Concluzii şi filmul complet (video) decembrie 31, 2009


Ultima parte din lucrarea domnului Hall: “Revoluţia română din 1989 ca joc geopolitic de cafenea. Documentarul “Şah-mat” a lui Brandstatter şi ultimul val dintr-o mare de revizionism” pe care o prezint în traducere. Lucrarea mai are două capitole pe care nu le-am mai tradus, ele pot fi citite în limba engleză pe blogul personal al domnului Hall.

Totodată, de pe youtube pun aici şi filmul care a fost comentat (din păcate, doar cu sunet în germană şi tălmăcire în engleză), pentru a înlesni cititorilor tragerea de concluzii.

Partea 1:

Partea 2:

Partea 3:

Partea 4:

Partea 5:

Partea 6:

Vezi şi primele nouăsprezece părţi ale acestei lucrări:
Mişcări de deschidere
El complotează, ei complotează, tu complotezi
Revizionism, sau cînd totul se dovedeşte a fi fost o iluzie
Zvonuri despre un documentar revoluţionar
Fundal la Brandstatter: “Vechea Europă”, “Noua Europă” şi istoria în lupta geopolitică contemporană
Şah-mat: “Un documentar palpitant care poate să-ţi distrugă încrederea în mass-media”
Reacţii interne şi externe la documentarul “Şah-mat”
Intervenţie ungurească în istoriografia revoluţiei române
Stai o clipă! Nu căzuserăm de acord că KGB-ul a făcut-o?
O enigmă securistă: “Turiştii” sovietici şi răsturnarea regimului Ceauşescu
Amintirile fostei securităţi şi miliţii despre turiştii sovietici
Ciudaţi “turişti” dar încă mai ciudate, reacţiile autorităţilor
Dar stai! Asta nu-i tot! “Turişti” sovietici şi în 1990
Cine ar fi putut ei fi?
Cronica părerilor despre decembrie 1989 ale unui fost spion şef comunist
Primul val de revizionism franco-german, din 1990
Îngrijorare în România asupra urmărilor nedorite ale primului val de revizionism francez
Cîştigarea unei confirmări
Zidurile se prăbuşesc

Pentru publicarea în altă parte a lucrărilor domnului Hall aveţi nevoie de aprobarea autorului, cu care puteţi lua legătura la hallria@comcast.net.

Opiniile din articol aparţin autorului. Intervenţiile mele sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Concluzii

Articolul a început cu o discuţie pe larg asupra mult-promovatului şi dezbătutului documentar „Şah-mat” al Susannei Brandstatter despre revoluţia română din 1989, difuzat în premieră în februarie 2004 pe canalul de televiziune franco-german TV Arte. Mulţi dintre cei care au comentat filmul au prezentat teoria sa, că evenimentele din decembrie 1989 au reprezentat o lovitură de stat pusă la cale de CIA, ca originală. Aceasta este doar parţial adevărat, fiindcă cercetătoarea franceză Catherine Durandin susţinuse deja această teorie în ultimii ani. Dar argumentele şcolii franco-germane Durandin-Brandstatter sînt într-adevăr noi, pentru a nu spune surprinzătoare, dat fiind că tocmai în Franţa şi Germania au existat ziarişti şi cercetători care în 1990 au susţinut cu frenezie ideea că evenimentele din decembrie 1989 au fost o lovitură de stat pusă la cale de KGB.

La prima vedere, ceea ce s-a schimbat în aceşti 15 ani este contextul geopolitic, de la România – membră a Tratatului de la Varşovia la România – membră a NATO şi aliat cheie al SUA în campaniile militare din Irac şi Afganistan. Astfel, destrămarea Uniunii Sovietice, declinul Rusiei ca mare putere, reala şi resimţita hegemonie americană pe plan mondial, toate acestea au contribuit la prisma prin care este acum interpretat un eveniment istoric de acum 15 ani.

Pe lîngă numeroasele exemple de editare selectivă şi de un regizor care deja trăsese concluziile înainte de a începe interviurile – după cum a fost povestit de multe ori de persoanele interviate, frustrate şi în unele cazuri furioase – filmul lui Brandstatter este copleşit de o mare problemă, în care ea nu este deloc singură. Necunoscînd destule despre istoria lui decembrie 1989, dar mai ales necunoscînd destule despre istoriografia de după 1989 a acestor evenimente, ea nu-şi dă seama de contextul şi planurile în care se înscriu „revelaţiile” pe care-şi bizuie argumentaţia. Astfel, cînd Gheorghe Raţiu, fost şef al acelui directorat al Securităţii care este cel mai mult identificat de români cu „poliţia politică”, vorbeşte despre taberele tainice de antrenament ale CIA din Germania de Vest, Austria şi Ungaria şi despre faptul că cei antrenaţi acolo au aprins scînteia revoluţiei, ea pare să accepte aceasta ca adevăr necontestat. Dar asta nu era vreo „revelaţie nouă”. Ea a fost născută în 1990-1991, cînd foştii securişti erau absorbiţi de gîndul de a dezvinovăţi instituţia şi pe cei direct amestecaţi în reprimare, incluzîndu-l pe însuşi Raţiu.

Desigur, Brandstatter, ca şi ziariştii franceji din primul val [de revizionism], are scuze pentru faptul că nu cunoaşte mai bine istoriografia revoluţiei şi nu pune la îndoială planurile celor care fac acest senzaţionale revelaţii sau contextul în care aceste amănunte şi argumente s-au născut. Aceasta nu este însă valabil pentru cei, din interiorul sau exteriorul României, care au scris asupra evenimentelor din decembrie 1989. Nu se poate înţelege ce s-a întîmplat în decembrie 1989 dacă nu se cunoaşte exact ce anume a susţinut fosta securitate despre aceste evenimente după 1989, mai ales în perioada critică 1990-1991. Etimologia amănuntelor şi argumentelor despre decembrie 1989 – unde, cum şi cînd s-au născut – este obligatorie pentru înţelegerea revoluţiei.

Timpul dezbaterilor sterile despre faptul că a avut loc o revoluţie sau o lovitură de stat – făcînd puţin sau deloc efort de a examina concret ceea ce s-a întîmplat – de la omiterea discutării istoriografiei securiste asupra evenimentelor pînă la afirmaţii declarative despre „farsa cu teroriştii” sau „haosul bine controlat” fără a prezenta nici o dovadă, a trecut. O caracteristică a cercetărilor mele despre revoluţie a fost de la început deconstrucţia şi verificarea argumentelor şi susţinerilor altor cercetători ai acestor evenimente. Cer ca viitoarele investigaţii asupra evenimentelor din decembrie 1989 să pună în discuţie multele amănunte prezentate în acest articol, mai ales în ultimele două episoade [ultimele două episoade sînt exact cele pe care nu le-am mai tradus, neavînd prea multă legătură cu filmul lui Brandstatter].

(sfîrşit)

 

4 Responses to “Richard Andrew Hall: Revoluţia română din 1989 ca joc geopolitic de cafenea. Documentarul “Şah-mat” a lui Brandstatter şi ultimul val dintr-o mare de revizionism (20). Concluzii şi filmul complet (video)”

  1. La inceput de an doresc sa adresez tuturor participantilor la viatza blogurilor la care am postat pina acum:

    Sincere urari de bine si sanatate pentru noul an 2010!

    Urmaresc activitatea citorva bloguri intre care si a blogului lui Ion Iliescu unde cele mai inteligente si interesante postari sunt cele ale userului ‘emigrantul’. In una din ultimele sale postari insa ‘emigrantul’ face o eroare, eroare ce trebuie sa aiba la origine lipsa informatziilor pertinente referitoare la subiect. Iata de ce, cu sperantza ca va citi aceste rinduri voi incerca sa limpezesc anumite lucruri.

    Perestroika nu reprezenta ceva gindit sa amelioreze socialismul, ci ceva gindit ca o trapa prin care sistemul comunist urma sa fie distrus. Ceausescu, cu inteligentza sa naturala, a intzeles imediat despre ce era vorba si i-a atras atentia lui Gorbaciov asupra acestui fapt.

    Evenimentele legate de darimarea sistemului comunist in Europa de Est si statele ExURSS nu pot fi privite decit in contextul Razboiului Rece. Deci povestea nu incepe nici macar in anii ’80, ci cel putzin, sa zicem, prin anii ’50. Cei din Est au fost lucratzi decenii la rind prin intermediul postuilor de radio occidentale. In paralel s-au facut toate eforturile de a slabi si destabiliza tzarile comuniste.

    Marile lovituri nevazute insa tzarile comuniste le-au primit prin penetrarea serviciilor lor secrete, armatelor lor si guvernelor lor de catre serviciile secrete occidentale. Este ceea ce s-a intimplat si in Uniunea Sovietica. Viermele a mincat marul pe dinauntru si s-a ajuns ca la sosirea sau plasarea deliberata a lui Gorbaciov la conducerea URSS sa se inceapa punerea in aplicare a planului de distrugere a sistemului comunist. Acest lucru urma sa se produca utilizindu-se metodele razboiului psihologic si informational.

    Romania nu a muscat pastila cu perestroika, datorita pozitziei lui Ceausescu, ceea ce a dus la folosirea in cazul Romaniei a ‘Planului B’. Viermii mentzinutzi in stare dormanta din securitate, armata si nomenclatura de partid au fost treziti si activatzi. Diversiunea cu ‘revolutia’ a facut inutila pentru Romania etapa cu perestroika prin care au trecut celelalte state est-europene si URSS. Ion Iliescu a intzeles repede ce asteptau ‘stapinii lumii’ de la el.

    Pentru anul 2010 propun tuturor celor interesatzi sa discutam in continuare despre natura si mecanismele razboiului psihologic, popagandistic si informatzional.

    Deasemenea va propun sa discutam in continuare despre momentul fatidic – pentru tzara si pentru poporul roman – decembrie 1989. Sa discutam despre calea de urmat pentru a stopa efectele dezastruase pe care evenimentul le-a avut si continua sa le aiba asupra tzarii. La fel si calea de urmat pentru a reprinde trenul istoriei, trenul civilizatziei si progresului pierdut cu atita usurintza, naivitate si necugetare de noi romanii in decembrie 1989.

    http://ioniliescu.wordpress.com/2009/12/26/unele-comentarii-2-2/#comments

  2. @involutia
    As zice ca ala n-a fost un ‘moment fatidic’, ci un moment ratat. Ne lasam pacaliti chiar atat de usor de falsul capitalism de la noi, sau suntem idealisti irecuperabili?

  3. @Iulian Nastasache

    Bine ar fi fost sa fie ratat! Am fi ramas cu trenul nostru mindru pe linie si sa spunem asa, cu pepenii in marfare!

  4. dans Says:

    taberele au existat intradevar, eu vizitind ungaria si cehia in acele vremuri, existau zvonuri. Apoi am reusit sa schimb lei romanesti peste limita admisa, iar functionarii se faceau ca nu vad acest lucru.
    Cheia caderii lui Ceausescu consider ca afost sotia…. aceasta a permis cultul personalitatii care l-a indepartat de popor, a constituit o supraveghere a cabinetului I de care s-au folosit osadul si CIA, cit despre Securitate, aceasta nu si-a facut curat in ograda pina la capat dupa fuga lui Pacepa. Mai sunt si altele… cea mai parsiva a fost infometarea populatiei in conditiile excedentului valutar, si dobitoaca lozinca ca produsul „total romanesc”!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.