Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

O comparaţie greşită: Cosovo – Transnistria ianuarie 23, 2010


Reproduc mai jos un articol al meu din decembrie 2005, publicat pe saitul altermedia (linc). Aveam atunci intuiţia că provincia Cosovo îşi va dobîndi independenţa şi îmi exprimam părerea asupra inoportunităţii comparaţiei făcute de Traian Băsescu între această provincie şi Transnistria, teritoriu în care există şi interese româneşti. Bineînţeles, datele la care fac referire în articol sînt cele valabile în 2005 (Voronin – preşedinte al Republicii Moldova, William Hill – şef al misiunii OSCE).

Preşedintele României, Traian Băsescu, a surprins lumea cu o declaraţie (linc): soluţionarea problemei Cosovo trebuie să fie un model şi pentru soluţionarea problemei transnistrene.

Această declaraţie a d-lui Băsescu vine după ce William Hill, şeful Misiunii OSCE din Moldova, direct implicat în negocierile despre Transnistria, atrăsese atenţia că cele două situaţii nu pot fi comparate (linc). Cred că între Băsescu si Hill, cel care este mai bine informat despre situaţia din Transnistria este Hill. Între situaţia din Cosovo şi cea din Transnistria există cîteva deosebiri fundamentale, de care domnul Băsescu ar trebui să ţină seama:

1. Cosovo este (cu excepţia unei mici zone din Nordul provinciei) o provincie care face parte fără discuţie din teritoriul etnic albanez, în timp ce despre Transnistria nu face parte din teritoriul etnic rusesc. În Cosovo, albanezii sînt 90% din populaţie, în Transnistria ruşii sînt doar 30,3%. Cea mai numeroasă naţionalitate din Transnistria sînt moldovenii – anume 31,9% – după chiar datele regimului separatist de la Tiraspol. Dacă n-ar fi fost politica regimului separatist, care a făcut mulţi moldoveni să plece din Transnistria (regimul separatist a recunoscut o scădere a populaţiei cu 18% în ultimii 15 ani), majoritatea moldovenească ar fi fost şi mai clară.

2. Liderii separatişti albanezi din Cosovo sînt reprezentanţi autentici ai populaţiei din regiune, fiind născuţi acolo. Liderii separatişti transnistreni sînt, în marea lor majoritate, născuţi în afara regiunii şi au preluat puterea în această zonă doar cu sprijinul militar al armatei ruse. Astfel, “preşedintele” transnistrean Igor Smirnov e născut în Siberia şi a venit la Tiraspol abia în 1987. Din cei 17 principali sefi ai regimului tiraspolean, numai 2 sînt născuti în Transnistria (Maracuţa si Zakharov), 1 în Basarabia, iar restul în Rusia, Ucraina sau Kazahstan. În contrast cu aceasta, preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, e născut chiar în Transnistria (satul Corjova, suburbie a oraşului Dubăsari), a crescut şi şi-a început carierea profesională acolo şi abia în 1989 s-a mutat la Chişinău (pînă în 1989 a lucrat în Tighina – Bender, care de asemeni se află sub controlul separatiştilor). E anormal ca Igor Smirnov, un venetic din Siberia, să-i interzică lui Vladimir Voronin să viziteze nestingherit mormîntul mamei sale.

3. Din punct de vedere istoric, este indiscutabil că albanezii, urmaşi ai vechii populaţii ilire, sînt autohtoni în Cosovo, sîrbii ajungînd acolo (şi subjugînd populaţia albaneză) doar în timpul migraţiei slave din veacurile 6-7. Transnistria a intrat în componenţa statului rus abia în 1792, după care regimul ţarist a iniţiat politica de colonizare a regiunii. Înainte de 1792 zona era stăpînită de tătari, existînd şi populaţii româneşti şi slave. Este cunoscut că populaţia oraşelor este întotdeauna rezultatul imigrărilor recente iar populaţia băştinaşă a unei regiuni este indicată de populaţia de la sate. În Transnistria, la sate sînt majoritari românii. În ceea ce priveşte pe ruşi, aceştia sînt fără îndoială imigranţi relativi recenţi, singurii slavi care ar putea pretinde la autohtonie sînt ucrainenii (numeric, doar a 3-a naţionalitate a regiunii). Regimul actual de la Tiraspol duce nu numai o politică antimoldovenească, ci şi antiucraineană, ceea ce se poate observa prin lipsa aproape completă a şcolilor cu predare în ucraineană din regiune.

4. Geografic, Cosovo se află lîngă Albania, în timp ce Transnistria este departe de “patria-mamă” Rusia, fiind însă în imediata vecinătate a restului Moldovei.

5. Cosovo ar putea fi o entitate economică viabilă, însă Transnistria, cu forma ei actuală de bandă îngustă şi lungă, nu poate fi viabilă economic. Legăturile economice sînt mult mai fireşti între oraşul transnistrean Rîbniţa şi oraşul basarabean Rezina, pe care le desparte doar Nistrul, decît între Rîbniţa şi Tiraspol. În forma actuală Transnistria este sortită să rămînă o zonă de contrabandă, căci costul supravegherii eficiente (grăniceri şi vameşi) a unei graniţe atît de lungi nu poate fi suportat de populaţia relativ redusă a zonei.

6. În perioada comunistă, Cosovo a avut recunoscut statutul de provincie autonomă în cadrul Iugoslaviei, în timp ce Transnistria nu exista ca entitate autonomă în fosta Uniune Sovietică.

7. O problemă nerezolvată ar fi graniţele pe care le-ar avea Transnistria. Dacă Cosovo avea graniţe definite încă din perioada lui Tito, actualele graniţe ale Transnistriei sînt stabilite ca linie de încetare a focului după războiul din 1992, fără nişte criterii istorice, economice sau etnografice precise. Astfel, există localităţi basarabene aflate sub controlul Tiraspolului (oraşul Tighina şi cîteva sate alăturate), dar există şi cîteva localităţi transnistrene aflate sub controlul Chişinăului (Cocieri, Coşniţa, Doroţcaia). Numele Transnistria, deşi încetăţenit prin folosinţă, nu este tocmai corect (numele oficial folosit la Tiraspol este “Republica Moldovenească Nistreană”). Etnografic, Transnistria cuprinde zone întinse populate majoritar de moldoveni, care nu doresc separatismul. Principala zonă populată majoritar de moldoveni – Dubăsari-Grigoriopol – separă zona majoritar rusească de la Tiraspol de zona majoritar ucraineană de la Rîbniţa.

8. Populaţia albaneză din Cosovo a manifestat constant refuzul de a accepta dominaţia sîrbă (încă din perioada interbelică), în vreme ce în Transnistria, începînd cu formarea, de către sovietici, a Republicii autonome Moldoveneşti în 1924, s-a vorbit mereu de dorinţa unificării cu Basarabia. Neoficial s-a vorbit şi de dorinţa alipirii la România, fapt dovedit de condamnările politice pe acest motiv din perioada stalinistă, şi de numărul mare de refugiaţi transnistreni care treceau Nistrul în perioada interbelică, fugind de “raiul” sovietic. După formarea, în 1940, a Republicii Sovietice Moldoveneşti dintr-o parte a Basarabiei şi o parte a Transnistriei, pînă în 1989 nu s-a vorbit deloc în Transnistria despre vreo separare sau autonomie faţă de Basarabia. Aşadar, spre deosebire de Cosovo, separatismul transnistrean este o creaţie recentă a unor lideri politici care nici măcar nu sînt născuţi în regiune.

9. Dacă se acceptă dreptul de autodeterminare a slavilor din Transnistria (majoritari doar dacă socotim împreună ucrainenii şi ruşii; e adevărat că ucrainenii din zonă, datorită rusificării intense la care au fost supuşi, tind să sprijine regimul separatist), apare anormal să nu se accepte şi dreptul de autodeterminare a românilor din Ucraina, care sînt chiar mai numeroşi decît slavii din “Republica Moldovenească Nistreană”. Astfel, sudul regiunii Cernăuţi şi raionul Reni din regiunea Odesa au majoritate românească şi ar putea pretinde la autodeterminare cu acelaşi drept ca transnistrenii (diferenţa fiind doar că n-au sprijinul armatei ruse). Găgăujii din Sudul ucrainean al Basarabiei ar putea fi şi ei favorabili unei alipiri la Republica Moldova în condiţiile în care aceasta a acordat autonomie acestei etnii.

Dacă este să căutăm în spaţiul fostei Iugoslavii soluţii pentru Transnistria (deşi nu sînt convins că fosta Iugoslavie e un model de urmat), mai potrivit ar fi modelul Voivodinei – provincie autonomă în cadrul Sîrbiei în care drepturile minorităţilor naţionale sînt deplin respectate.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.