Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

William Totok a dat securităţii note informative sub nume conspirativ, dar nu este considerat colaborator al securităţii februarie 23, 2010


Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a răspuns cererii asociaţiei Civic Media legată de posibila colaborare cu securitatea a lui William Totok. Din răspuns, publicat de Victor Roncea în ziarul „Curentul” (linc) rezultă că William Totok a iscălit un angajament de colaborator al securităţii, preluînd numele conspirativ „Thomas” şi a dat note informative despre colegii săi din cercurile etnicilor germani cu preocupări literare, dar aceste elemente „nu se circumscriu prevederilor art. 2 lit. a şi b din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, astfel încît domnului Totok William (…) nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al securităţii”.

În decembrie 1989 William Totok era colaborator al postului de radio „Europa Liberă” şi a vorbit acolo despre revoluţia începută la Timişoara, fiind unul dintre cei care au făcut cunoscut în Vest cele întîmplate la Timişoara. Vezi, pe acest blog:
Cum s-a aflat în lume despre evenimentele din Timişoara
Radio Europa Liberă în 18 decembrie 1989 despre revoluţia din Timişoara (audio)
Radio Europa Liberă, emisiunea „Actualitatea Românească” din 19 decembrie 1989 (audio)
Radio Europa Liberă, „Actualitatea Românească” din 20 decembrie 1989 (audio)

Dau mai jos documentul emis de CNSAS unde se pot vedea mai amănunţit conţinutul notelor informative ale domnului William Totok.




Legea 293/2008 (linc), care a modificat OUG 24/2008, spune:

La articolul 2, literele a) si b) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„a) lucrător al Securităţii – orice persoană care, avînd calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului;
b) colaborator al Securităţii – persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sînt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sînt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, avînd calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor”.

În notele informative date de Totok la Securitate pomenite în documentul CNSAS sînt enumerate persoane care citeau în şedinţele cenaclului literar de limbă germană, fără însă să se spună despre vreuna dintre ele că ar fi avut vreo atitudine ostilă regimului comunist. Adică, nu „se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, acesta fiind motivul pentru care CNSAS a considerat că, în ciuda existenţei acestor note informative, William Totok nu poate fi considerat colaborator al securităţii.

În cartea sa „Constrîngerea memoriei” (editura Polirom, Iaşi, 2001), la capitolul „Cronica unei represiuni”, William Totok scria:

Nu mai era pentru nimeni un secret că la şedinţele publice ale Cenaclului literar „Universitas”, precum şi la lecturările de grup desfăşurate în numeroase comune şi oraşe asistau informatori ai Securităţii. Totul s‑a complicat atunci cînd diverşi membri ai Grupului au devenit ţinte ale încercărilor de racolare. A fost elaborată o strategie de apărare menită să anihileze planurile Securităţii. În conformitate cu această înţelegere, membrii Grupului pe care Securitatea încerca să‑i racoleze trebuiau să se arate cooperanţi în aparenţă, dar să informeze în acelaşi timp întregul grup asupra obiectivelor şi intenţiilor poliţiei politice.

Chiar şi mie mi‑au fost încredinţate „sarcini de colaborator” de către un maior pe nume Ianto, ofiţerul de Securitate ce se ocupa de Universitate. Informaţiile urma să le transmit maiorului Rudolf Köppe în camera 505, sediul din Universitate al Securităţii. Aşa cum s‑a aflat mai tîrziu, Köppe era nu numai o figură cheie în lovitura plănuită de Securitate împotriva Grupului, ci şi responsabil din partea unei secţii speciale pentru minoritatea germană din Timiş. El avea de supravegheat atît Secţia de limba şi literatura germană din cadrul Facultăţii de filologie, cît şi Liceul german „Nikolaus Lenau“.

Capitolul „Cronica unei represiuni” din cartea „Constrîngerea memoriei” reproduce în mare parte cele publicate de Totok în volumul „Die Zwänge der Erinnerung. Aufzeichnungen aus Rumänien” (Presiunea amintirilor. Însemnări din România), Editura Junius, Hamburg 1988.

William Totok a fost arestat prima oară în octombrie 1975, pentru o săptămînă, sub acuzaţia că ar fi vrut să treacă nelegal graniţa, intenţie pe care dînsul spune că n-a avut-o. De precizat că domiciliul domnului Totok era în satul Comloşul Mare de la graniţa cu Iugoslavia, deci prezenţa sa în acea zonă era firească.

O a doua perioadă de arest a domnului Totok a fost între 18 noiembrie 1975 şi 29 iunie 1976, sub acuzaţia de „propagandă împotriva orînduirii socialiste”. A fost eliberat după ce despre cazul său ajunsese să scrie ziarul francez „Le Monde”.

Într-un raport din 1975 al locotenent-colonelului de securitate Nicolae Pădurariu, cu puţin timp înainte de arestarea lui Totok, se propune scoaterea din reţeaua informativă a colaboratorului „Thomas” (William Totok) deoarece „de la recrutare şi pînă în prezent colaboratorul a adus un aport slab în muncă, furnizînd informaţii cu caracter general şi fără interes operativ, dovedind nesinceritate”. Mai jos se poate vedea respectivul raport.

Amănunte cu privire la anchetele la care securitatea l-a supus pe dl. Totok se mai pot citi pe saitul dînsului, halbjahresschrift (linc).

 

2 Responses to “William Totok a dat securităţii note informative sub nume conspirativ, dar nu este considerat colaborator al securităţii”

  1. m_m Says:

    Pana la urma in ce judet e localitatea Comlosu Mare? In adeverinta de la CNSAS e Cluj, in biletul de liberare e Timis. Totusi am mai multa incredere in securistii vechi decat in cei noi. Deci merg pe Timis 🙂


Lasă un răspuns la mariusmioc Anulează răspunsul

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.