Aluzii la problemele familiale ale lui Laszlo Tokes din perioada 1988-1989, în arhiva parohiei reformate din Timişoara

În cartea „Revoluţia fără mistere. Începutul revoluţiei române: cazul Laszlo Tokes” am publicat extrase din procesele verbale ale şedinţelor consiliului parohial reformat din Timişoara din perioada premergătoare revoluţiei.

Există în aceste procese verbale (din 29 decembrie 1988 şi din 26 ianuarie 1989) nişte referiri la scrisori anonime legate de viaţa particulară a domnului Laszlo Tokes, care au fost trimise în acea perioadă atît parohiei reformate cît şi familiei soţiei şi episcopiei din Oradea, şi care ar fi urmărit discreditarea morală a domnului Tokes. Posibil ca aceste scrisori să fi fost trimise la iniţiativa securităţii, este cunoscut că în acea perioadă securitatea supraveghea îndeaproape toate mişcările lui Laszlo Tokes.

„Pravda” din 26 decembrie 1989: „La Bucureşti au fost răniţi 2 cetăţeni sovietici, şi încă 10 automobilişti sovietici în zona graniţei româno-iugoslave. S-a considerat oportun ca familiile personalului sovietic să fie evacuate – în total în jur de 280 de persoane”

Continui prezentarea celor relatate de presa străină despre revoluţia română cu cele apărute în ziarul moscovit „Pravda” din 26 decembrie 1989. Acest ziar relatează pe scurt şi despre evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti, subiect pe seama căruia s-au lansat dezinformări la B1TV şi în ziarul „Adevărul”. Anume, Alex Mihai Stoenescu, „specialistul” de serviciu al mass-mediei dîmboviţene în problemele revoluţiei din 1989, a pretins că evacuarea personalului sovietic din Bucureşti a avut loc în 9 decembrie 1989 (linc), adică înainte de revoluţie, sugerînd astfel că partea sovietică cunoştea în avans evenimentele ce vor urma. După cum am mai arătat pe acest blog, evacuarea sovieticilor din Bucureşti s-a desfăşurat abia în 24 decembrie 1989, cînd în oraş se trăgea intens şi blocul de locuinţe al cetăţenilor sovietici din zona televiziunii ajunsese în zona luptelor. Am prezentat declaraţia unui martor ocular al acestei evacuări – jurnalistul Viaceslav Samoşchin (linc). Ziarul „Pravda” din 26 decembrie 1989 (care trebuie să fie disponibil şi în biblioteci publice din Bucureşti) confirmă spusele lui Samoşchin, relatînd despre evacuarea cetăţenilor sovietici din Bucureşti, al căror număr este estimat la 280. În facsimilul de mai jos, care cuprinde tot ce a publicat „Pravda” în acea zi despre revoluţia română, partea referitoare la evacuarea sovieticilor din Bucureşti este subliniată cu roşu.

Dialog CADA – Petre Roman şi Victor Stănculescu (1). Armata a dus greul acţiunilor de luptă împotriva terorismului. A vorbi de rolul armatei în represiune mi se pare că nu este termenul potrivit (video)

În 1 martie 1990, după ce, la cererea Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA), generalul Nicolae Militaru îşi dăduse demisia, ofiţerii din CADA au un nou dialog cu puterea, reprezentată acum de primministrul Petre Roman şi noul ministru al apărării naţionale Victor Atanasie Stănculescu. Intervenţiile mele în text sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:

Edith Tokes a cerut divorţul de Laszlo Tokes

Doamna Edith Tokes, soţia europarlamentarului Laszlo Tokes, a cerut divorţul, după cum anunţă agenţia Mediafax (linc). În cererea de divorţ, înaintată judecătoriei Oradea, ea invocă infidelitatea soţului, pe care o va dovedi „dacă se impune”, neglijarea ei, prin faptul că nu era invitată la dineuri şi petreceri ale soţului, şi unele obiceiuri ale soţului care ar fi traumatizat-o psihic, cum ar fi acela de a comunica cu familia prin scrisori şi de a-i cere socoteală pentru orice cheltuială, cu bonul ataşat: lapte, fructe, curent, etc.

Sergiu Nicolaescu falsifică istoria Congresului 12 PCR, cu intervenţia lui Pîrvulescu

În ziarul „Adevărul” din 28 martie 2010 (linc), regizorul Sergiu Nicolaescu, întrebat fiind despre revoluţia din 1989 de către Cristian Delcea şi Adrian Crăciun, îşi asumă gînduri revoluţionare încă din 1979, de cînd Constantin Pîrvulescu a luat cuvîntul în plenara CC al PCR vorbind împotriva lui Nicolae Ceauşescu. Iată ce spune regizorul:

Unirea Basarabiei cu România

În 27 martie (stil vechi) / 9 aprilie (stil nou) 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău a votat, cu 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri şi 13 deputaţi absenţi unirea Republicii Democratice Moldoveneşti cu România. Pentru o evocare a acelor evenimente istorice citiţi articolul publicat în urmă cu un an pe acest blog: 27 martie 1918: Unirea Basarabiei cu România (linc).

Citeşte şi despre manifestările care se desfăşoară acum la Timişoara, la aniversarea acestor întîmplări: Zilele Basarabiei la Timişoara, a 10-a ediţie (linc).

Cazul locotenent-colonelului Bînzaru, propus pentru degradare şi trecere în rezervă în decembrie 1989

Revista clujeană „Nu”, în numerele 32 şi 33 din 1990, sub semnătura Florinelei Gherasim, ne informează asupra cazului locotenent-colonelului Alexandru Corneliu Bînzaru de la Tîrgu Mureş, şef al transmisiunilor la Divizia 6 Tancuri „Horea, Cloşca şi Crişan”, care a comentat negativ ordinul de a se trage în populaţie. Motiv pentru care, în 21 decembrie 1989, prin raportul 5 CD 4114, generalul Iulian Topliceanu a propus trecerea acestuia în rezervă cu gradul de soldat. În toiul avalanşei de articole recente care vor să rescrie istoria revoluţiei, cu ziarişti care au impresia că au descoperit primii America şi înaintea lor nimeni nu s-a mai ocupat de subiectul ăsta, e bine să reamintim din cînd în cînd ce s-a scris despre revoluţie în primul an de la desfăşurarea evenimentelor.

Iată ce povestea ofiţerul Bînzaru, colonel la data luării interviului:

„Zilele Basarabiei” la Timişoara, a 10-a ediţie

Este deja al zecelea an în care la Timişoara va avea loc festivalul „Zilele Basarabiei”, în cinstea aniversării, la 27 martie, a unirii Basarabiei cu România (de fapt, după stilul nou ar fi la 9 aprilie, dar la vremea aceea se folosea calendarul vechi, şi a rămas datina ca anivesarea să se facă la 27 martie).

Programul anunţat al manifestărilor cuprinde:

Statul Maximal se opune liberei concurenţe în domeniul transporturilor

„Guvernul va adopta legea privind combaterea pirateriei în transport”, anunţă ziarul „România Liberă” din 24 martie 2010 (linc). Este vorba de promovarea unei legi a transporturilor, care să combată „pirateria” în acest domeniu şi care este cerută stăruitor de Confederaţia Operatorilor de Transport Autorizaţi din România.

Ce înseamnă de fapt „piraterie” în domeniul transporturilor? Este acelaşi fel de manipulare lingvistică la care m-am referit mai demult (linc) cînd vorbeam de problema drepturilor de autor. Unui cuvînt vechi însemnînd o infracţiune foarte gravă i s-au atribuit înţelesuri noi, pentru a incrimina o activitate care în fond este legitimă. Aşa numiţii „piraţi” ai transporturilor sînt oameni care vor să cîştige bani din muncă cinstită, oferind concetăţenilor nişte servicii de care aceştia au nevoie.

În 1983 Nicolae Militaru îi scrie lui Nicolae Ceauşescu: „În ultimii 25 ani viaţa mea a fost permanent legată de Dumneavoastră”

Revista „Europa” nr. 22 din aprilie 1991, o revistă apropiată de fosta securitate (avea o rubrică despre revoluţie cu titlul „Securitatea raportează judecătorului suprem: Poporul român”), condusă de Ilie Neacşu (devenit mai apoi parlamentar PRM, dar ulterior exclus din partid de Vadim Tudor) şi avînd ca reporter special pe Angela Băcescu, publică un memoriu scris în 17 aprilie 1983 de generalul Nicolae Militaru şi adresat lui Nicolae Ceauşescu. Spre deosebire de actualele comentarii din presă, făcute de ziarişti viteji care-l atacă pe Nicolae Militaru postmortem, la vremea apariţiei articolului din „Europa” Militaru încă trăia şi ar fi putut da o replică. N-am cunoştiinţă ca acesta să fi contestat autenticitatea memoriului prezentat de revista „Europa”.