Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Dialog CADA – Petre Roman şi Victor Stănculescu (4). Trebuie să lăsăm să limpezim lucrurile, şi asta nu se face decît în timp (video) aprilie 13, 2010


Continuarea discuţiei din 1 martie 1990 dintre ofiţerii Comitetului de Acţiune pentru Democratizarea Armatei (CADA) şi reprezentanţii guvernului, primministrul Petre Roman şi nou numitul ministru al apărării naţionale Victor Atanasie Stănculescu.

Vezi şi primele trei părţi ale acestui dialog:
Armata a dus greul luptei împotriva terorismului. A vorbi despre rolul armatei în represiune este nepotrivit
Roman: „Meritele generalului Militaru nu pot fi neglijate şi anulate”
Foarte puţini comandanţi militari s-au schimbat după revoluţie

Transcrierea înregistrării:
00:00 Mircea Chelaru: … sau chiar am putea cădea în ridicolul capcanei ca un popularism ieftin să fie dat pe seama instituţiei (?) şi viceversa. E o activitate destul de dificilă şi anevoioasă. Noi dorim, şi am expus domnului ministru Stănculescu, şi a fost de acord, noi trebuie să adaptăm esenţa democraţiei. Să dăm garanţia participării libere, a eliberării spirituale a armatei. Noi trebuie să împrumutăm, dacă doriţi, exact idealurile revoluţiei. Revoluţia n-a ieşit pe stradă cerînd mîncare, casă şi alte drepturi pe care, de bine de rău, ne învăţasem să suferim. A cerut demnitate, libertate, onoare. Ori la actualul cadru de „dezvoltare”, citiţi în ghilimele, de prezentare a modalităţilor unui stil de muncă defectuos, lipsa posibilităţii de expunere şi de combatere a arbitrariului, a diletantismului profesional, neexistenţa acestui cadru de manifestare a democraţiei participative duce la asemenea stări de fapt. În 12 ianuarie am propus asemenea stări de fapt şi am fost categorisiţi ca nişte făuritori de cooperative, într-un mod vulgar. Este o chestiune care se poate rezolva în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, de unde va deriva în continuare rolul şi locul armatei în viitoarea structură a societăţii omeneşti, româneşti. De aceea dorim ca, indiferent de coloratura politică a guvernului, armata să fie statuată ca atare prin legea funcţionării armatei. Derivată această lege din constituţie. Singurul arbitru, sau singurul Dumnezeu al armatei fiind poporul şi constituţia. Relaţia între armată şi organul decident este firească. Dacă luăm exemplele tuturor democraţiilor cunoscute de adîncă istorie, este clar că armata se subordonează direct preşedintelui, sau regelui. Dar nu în sensul unei subordonări habotnice, inconştiente, amorfe. Noi sîntem într-adevăr depolitizaţi, dar nu deconştientizaţi. Ori această conştientizare participativă la destinele naţiei noastre nu se poate face decît printr-un cadru intern democratic, prin care să ne expunem punctul de vedere şi prin care ministrul apărării, prin senat să atace problema fundamentală. Cui? Preşedintelui şi guvernului. Aceasta este o chestiune de fond. Ea poate avea într-adevăr cîteva vicii de formă, dar lucrurile trebuie înţelese ca atare. Aş ataca în continuare, că din această lege trebuie să derive statutul profesional al ofiţerului, garanţia existenţei sale. S-a aruncat formula aici, mă iertaţi, s-a aruncat formula în expresiile de legătură, sau de adresare reciprocă: „Am onoarea”. Închipuiţi-vă că relaţia dintre un comandant arbitrar şi un subordonat se interpun nişte disfuncţionalităţi grave. Fie din interferenţa imixtiunilor sale ca autocrat, fie a altora. Jignirea, arbitrariul, toate acestea vor duce oare să se exprime în continuare cu această formulă „am onoarea”? În trecerea în rezervă, şi actual trecerea în rezervă este stabilită în competenţa ministrului apărării naţionale. Imputabile sau neimputabile. S-a descoperit că adevărul e undeva la mijloc, chiar dacă este parte obiectivă şi intrinsecă a (neînţelegibil). Dar, cine apără drepturile cadrului militar? La ora actuală nu există aşa ceva. Aceasta este o altă formulă şi o altă direcţionare pentru statuarea de facto a democratizării armatei. Noi am gîndit şi am atacat această problemă în cursul zilei de astăzi, a interdependenţei dintre administrativ şi politic. Această interdependenţă, că este o eroare să crezi că, în cele din urmă, tot ceea ce se făureşte în structura economico-socială nu este benefică şi pentru armată. Ba dimpotrivă. Este înţeleasă corect acest lucru. Dar, şi subscriu, şi parte din colegii au fost de acord, nu trebuie să scoatem în continuare pe piaţă o competiţie a partidelor, pentru şi care cum dau mai mult armatei. În sensul de a-şi expune poziţia, să facem aici un fel de reprezentare mercantilă: „Vedeţi cît de grozavi sîntem noi”, şi să oferim un subiect de propagandă electorală. Armata este ca atare depolitizată, este, trebuie să devină o structură, un filon fundamental al naţiunii, ea se subordonează preşedintelui, care ia opţiuni după ce consultă parlamentul. Armata, în condiţii de criză, şi aceste condiţii de criză în actuala structură trebuie să vedem foarte clar. Singurii noştri prieteni sîntem noi. Gîndindu-ne la menirea noastră trebuie să aşteptăm şi să punem în faţă şi pericolul iminent. În condiţii de criză, ea să poată răspunde ordinului preşedintelui ţării, ordin care să fie validat de parlament în cel mult 24 de ore. Această imixtiune administrativ-politică trebuie cuprinsă în cartea fundamentală, în constituţie, de unde va deriva întreaga noastră poziţie faţă de popor. Vă supun atenţiei că, lămurind problema structurii interne, a democratizării armatei, se rezolvă şi toate celelalte probleme. Tot într-un cadru democratic natural, se va analiza şi comandantul care este abuziv, şi cel care e incompetent, şi cel care a făcut abuz de funcţie în interes personal, şi modul de avansare pro sau contra, se va crea cadrul în care opinia singulară se poate confrunta cu cealaltă şi nu va mai avea dreptul de veto propriu, neconfruntat cu nimeni, şi atunci se va ajunge la un numitor comun. Se vor descătuşa energiile respective în cadrul acesta, fără în schimb să ajungem la situaţia în care să batem la uşa comandantului „domnule, nu eşti bun sau vezi că…”
06:25 Petre Roman: Păi cam asta rezultă.
06:27 Mircea Chelaru: Nu rezultată asta. Vedeţi? La prima vedere ar rezulta. Acest forum sau această structură să fie parte separată a actului de conducere, n-are nimic cu actul de conducere. Este un act deliberativ. Să nu confundăm deliberativul cu decizia. Şi această formă, pe care noi am numit-o club, sau cum vreţi să-i spunem, club de unitate, este obligat să ia şi să aducă la cunoştiinţa comandanţilor problematica discutată în acest cadru democratic. În cazul în care acest lucru nu găseşte audienţa necesară, să se folosească pîrghii democratice, pe care noi nu le dăm ca soluţii acuma. Este, aş spune, sarcina noastră în continuare, a Ministerului Apărării Naţionale, să instituţionalizeze de iure, în virtutea căruia noi să acţionăm ca atare. Că sînt consumatori ai produsului revoluţiei e drept. Sînt şi, aş spune, peştişori sanitari şi rechini şi toate revoluţiile au avut asemenea elemente. Noi n-o să putem face sanitate socială niciodată. Dar într-o apă tulbure nu poţi să vezi altfel. Trebuie să lăsăm să limpezim lucrurile. Şi asta nu se face decît în timp. Dacă vreţi să facem o extrapolare, niciodată n-o să poţi să vindeci un organism care necesită tratament pe 6 luni luînd medicamentele toate într-o zi. E sinucidere. În acest sens, aş vrea să înţelegem că inclusiv ce aţi spus dumneavoastră, şi mă bucur în (neînţelegibil) oprirea dumneavoastră, că sînt adevărurile aparente, a căror utilitate (?) socială dumneavoastră trebuie să…, indiferent cu foarte multă grijă, dar nu trebuie să lăsăm vinovaţii vizavi de adevăr. Chiar dacă aceasta se va face cu uşile închise.

(va urma)

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.