Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

New York Times din 7 ianuarie 1990. Şevardnadze la Bucureşti: „Tratatul de la Varşovia nu este în mod arbitrar legat de un anume sistem politic” Aprilie 16, 2010


Ziarul „New York Times” din 7 ianuarie 1990 relatează despre vizita lui Eduard Şevardnadze, ministrul de externe sovietic, la Bucureşti. „Moscova a făgăduit ajutor Bucureştiului” este titlul sub care publică „New York Times” reportajul.

Iată ce mai citim în „New York Times”:

Şevardnadze a mai declarat că România nu va mai furniza Uniunii Sovietice produse lactate şi carne, de care guvernul [român] a spus că are nevoie să fie distribuite populaţiei.

În ultimul an, una după alta ţările est-europene au desfăcut legăturile care le ţineau în orbita ideologică sovietică. Cazul revoluţiei române reprezintă unul special, ca urmare a conducerii autoritare a lui Ceauşescu.

„Noi nu acceptăm dictatura”, a spus domnul Şevardnadze. „Dictatura nu este acceptabilă, fie că e vorba de una comunistă sau de una burgheză”.

Relaţiile sovietice cu domnul Ceauşescu au fost încordate de mai mulţi ani, întîi datorită politicii externe independente a conducătorului român, iar mai recent din pricina refuzului acestuia de a urma pilda preşedintelui Mihail Gorbaciov şi a-şi liberaliza guvernarea internă. În loc de aşa ceva, în ultima perioadă domnul Ceauşescu a stat singur printre vecinii şi aliaţii Moscovei ca un obstacol la schimbare.

Simţăminte neplăcute reamintite

Astăzi domnul Şevardnadze a lăsat să se înţeleagă propria sa iritare faţă de dictatorul de 71 de ani. „Vă spun sincer că după ce mă întîlneam cu Ceauşescu, totdeauna mă întorceam în ţară cu simţăminte neplăcute”, a spus dînsul.

Din primele zile de cînd au preluat puterea, membrii noului guvern român – mulţi dintre ei membri ai Partidului Comunist cu vechi legături la Moscova – au subliniat că România va rămîne în Tratatul de la Varşovia, despre care Moscova a insistat că vrea să-l păstreze printre schimbările din Estul Europei.

Astăzi domnul Şevardnadze a spus că discuţiile dintre cele două guverne asupra viitorului Tratatului [de la Varşovia] vor continua. „În principiu, am căzut de acord să continuăm consultările astfel încît treptat să facem transformări în cadrul acestui Tratat şi ca urmare să avem o organizaţie militară cu o nuanţă politică”, a afirmat.

Purtătorul de cuvînt al guvernului român s-a făcut ecoul acestui gînd. Problema este mai puţin acută aici decît în altă parte a Europei de Est, fiindcă România nu are graniţă cu Vestul şi participarea sa în Tratatul de la Varşovia în perioada domnului Ceauşescu a fost doar cu  numele. De la sfîrşitul anilor ’50 nici un fel de trupe sovietice n-au fost staţionate în România, iar trupele româneşti n-au participat la aplicaţiile militare ale alianţei din anii ’60.

Sînt acceptate diferenţele politice

Domnul Şevardnadze a spus că nu consideră semnificativ dacă membri ai Tratatului de la Varşovia vor avea alte sisteme politice decît cel adoptat de guvernul sovietic.

„Mi se pare că Tratatul de la Varşovia nu este în mod arbitrar legat de un anume sistem politic”, a spus dînsul. „Există anumite interese comune. Cred că aceste interese – naţionale, geopolitice – trebuie să fie păstrate atît timp cît există o altă alianţă politică şi militară, NATO”.

În timp ce Moscova găseşte noul guvern român o schimbare binevenită faţă de domnul Ceauşescu, revoluţia de aici are pentru ea şi anumite aspecte tulburătoare. Deşi ultima care s-a schimbat, România este acum unica ţară din Tratatul de la Varşovia care a făcut peste noapte irelevant rolul conducător al Partidului Comunist. Această problemă este acum în dezbatere în Uniunea Sovietică, unde domnul Gorbaciov apără proeminenţa Partidului Comunist.

Revoluţia română, deşi alimentată în principal de ura covîrşitoare faţă de regimul Ceauşescu, a fost deasemenea puternic anticomunistă, iar observatorii de aici spun că Partidul Comunist are puţine şanse să-şi revină vreodată.

Dar domnul Şevardnadze a exprimat astăzi susţinere pentru revoluţie şi pentru guvernul provizoriu, despre care a spus că a acţionat într-un „mod corect” – o aluzie aparentă la executarea domnului Ceauşescu şi a soţiei sale, Elena, în 25 decembrie.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s