Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Efecte planetare ale revoluţiei române: China (New York Times din 7 ianuarie 1990) Mai 24, 2010


Revoluţia română din decembrie 1989 a avut efecte nu numai în România ci şi în restul lumii. Despre efectele resimţite în China ca urmare a revoluţiei scrie ziarul „New York Times” din 7 ianuarie 1990:

Ca o reacţie la [evenimentele din] România, o înăsprire la Beijing
de Nicholas D. Kristof

Beijing 6 ianuarie. Şocat de răscoala din România, guvernul chinez reacţionează adoptînd o linie politică şi o atitudine diplomatică încă şi mai aspre, afirmă demnitari chineji şi diplomaţi străini.

Unităţi de armată şi poliţie au fost puse în alertă şi planurile de a anula legea marţială au fost anulate, spun demnitarii şi diplomaţii. Ei afirmă că conducerea chineză a fost profund traumatizată de răsturnarea guvernului român.

„Întreaga situaţie s-a schimbat din pricina României”, a spus un profesor universitar care a susţinut mişcările democratice din primăvara trecută. „Pentru un timp, lucrurile începuseră să se îmbunătăţească, dar acum situaţia pare să se înrăutăţească din nou”.

Înăsprirea politicii este opusul semnalelor împăciuitoare pe care preşedintele Bush părea să le anticipeze cînd l-a trimis pe Brent Scowcroft, sfetnicul în probleme de siguranţă naţională, într-o vizită oficială la Beijing la începutul lui decembrie.

Relaxarea controalelor economice

Dar, în timp ce controlul politic se întăreşte, demnitari chineji spun că guvernul se îndreaptă rapid spre relaxarea unora din controalele economice pentru a se feri de primejdia răzmeriţelor din partea muncitorilor nemulţumiţi. Cel mai important, un document al conducerii centrale de partid a cerut ca lefurile lucrătorilor din întreprinderile de stat să fie mărite înainte de Anul Nou chinezesc care cade mai tîrziu în această lună. În plus, eforturi speciale sînt făcute pentru a asigura o aprovizionare îndestulătoare pentru sărbătoare, iar autorităţile încearcă să cîştige susţinere slăbind regulile politicii monetare şi restricţiile asupra întreprinderilor rurale, afirmă demnitarii chineji.

În timp ce aproape toată lumea interviată descrie guvernul din aceste zile ca încordat şi îngrijorat, cîţiva aşteaptă în curînd mari demonstraţii la Beijing.

„Nu cred că situaţia este atît de schimbătoare, mai ales cu atîta prezenţă a forţelor de ordine”, spune un diplomat occidental. „Tind să apreciez starea de spirit a populaţiei ca fiind mai degrabă rezervată decît explozivă”.

Un student a afirmat: „Sîntem atît de fericiţi pentru ce s-a întîmplat în România. Dar cine îndrăzneşte să iasă pe străzi cu legea marţială încă în vigoare? Nu putem să ne arătăm bucuria”.

Lozinci şi adunări tăcute

Totuşi unii studenţi şi intelectuali au fost surprinzător de îndrăzneţi, afişînd lozinci şi ţinînd adunări tăcute într-o jumătate de duzină de universităţi şi alte instituţii.

Locuitorii capitalei vorbesc de asemenea, unii cu un aer mirat, despre mici grupuri de studenţi care au demonstrat luna trecută în faţa sediului televiziunii guvernamentale. Între 7 şi 10 studenţi au fost arestaţi, dar acţiunea lor este considerată de multă lume ca un semn că populaţia Beijingului nu a fost în întregime adusă la ascultare prin intimidare.

Un aspect al revoluţiei române despre care se crede că a şocat cel mai mult conducerea chineză este rolul armatei în răsturnarea preşedintelui Ceauşescu. De cînd s-a întîmplat asta, în ziarul armatei chineze au fost relatate mai multe adunări în care conducătorii chineji au subliniat că armata trebuie să asculte întotdeauna Partidul Comunist.

„Cea mai lesne cale de a cuceri o fortăreaţă este din interior”, a atras atenţia Ziarul Poporului raportînd discuţiile de la o serie de lecţii politice pentru armată. Ziarul a scris că şeful statului major general, Chi Haotian, s-a „grăbit” înapoi din provincie pentru a ajunge la lecţiile care, spune ziarul, subliniază că „partidul trebuie să exercite control absolut asupra armatei”.

Unii ofiţeri n-au ascultat

În timp ce, în linii mari, armata chineză a ascultat în luna iunie a anului trecut ordinele de a suprima protestele democratice, un mic număr de ofiţeri şi ostaşi se pare că n-au executat ordinele. Unii chineji cu acces la informaţii spun că a existat o răscoală într-o unitate militară din Mongolia Interioară şi că comandantul celei de-a 38-a armate, Xu Qinxian, a refuzat ordinele de a se deplasa spre Beijing.

Generalul Xu a fost de atunci trimis în faţa curţii marţiale şi probabil osîndit la închisoare, conform mai multor relatări. Un chinez cu legături strînse în cercurile militare a afirmat că indisciplina lui Xu a fost deosebit de tulburătoare pentru conducere, fiindcă tatăl său, Xu Haideng, a slujit ca şi comandant militar.

Nu este limpede dacă îngrijorarea faţă de situaţia din România va face conducerea chineză să încerce să obţină sprijinul armatei pe alte căi. O posibilitate care îngrijorează pe unii experţi străini este că China va îngădui armatei sale să obţină bani vînzînd rachete în Orientul Mijlociu – una din puţinele căi simple de a cîştiga mari sume de bani pentru armată în vremuri de constrîngeri economice.

De la revoluţia română, au fost două declaraţii importante în probleme semnificative de politică externă care au semnalat că o înăsprire a liniei politice este în curs, afirmă unii diplomaţi. Prima a fost critica neaşteptată şi dură a Chinei faţă de planul britanic de a îngădui stabilirea în Marea Britanie a 225000 de locuitori ai Hong Kong-ului care au paşapoarte britanice, după ce colonia va fi înapoiată Chinei în 1997. A doua a fost declaraţia dură de miercuri a guvernului chinez despre Fang Lizhi, astrofizicianul dizident care s-a refugiat în ambasada americană. Domnul Fang şi nevasta sa, Li Shuxian, care este de asemenea o dizidentă de marcă, au fugit la ambasada americană în timpul reprimării guvernamentale din iunie. Declaraţia, care a fost mai dură decît comentariile din 21 decembrie despre acest cuplu ale liderului Partidului Comunist, Jiang Zemin, spune că „singura cale” pentru domnul Fang este să se declare imediat vinovat.

Deşi niciodată nu a existat vreun anunţ despre încetarea legii marţiale, unii chineji bine informaţi au spus că Biroul Politic acceptase să o anuleze, posibil din 24 decembrie. Dar, au spus ei, această hotărîre a fost revocată într-o serie de şedinţe de urgenţă care au început în 22 decembrie, cînd s-a desfăşurat revoluţia română.

Mai citeşte alte relatări ale presei străine despre revoluţia română la pagina Mass-media străină în decembrie 1989.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s