Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Duplex Timişoara-Bucureşti despre revoluţie, în 1998, cu Vartan Arachelian (1). Noi la Bucureşti am neglijat o perioadă de timp Timişoara, care avea o presă excepţională mai 27, 2010


Voi prezenta, în serial, o emisiune dela TVR2 din 28 mai 1998 despre revoluţia română. Realizatorul emisiunii a fost Vartan Arachelian, invitaţi: Ion Coman (fost comandant al comandamentului de reprimare a revoluţiei, osîndit la 15 ani închisoare şi care avea să fie graţiat în anul 2000), Marius Mioc, Marius Ghilezan, Lia Lucia Epure. În cartea „Curtea Supremă – procesele revoluţiei din Timişoara”, tipărită în 2004, am publicat motivarea hotărîrii judecătoreşti prin care a fost condamnat Ion Coman, motivare care este disponibilă şi pe internet (linc). Comentariile mele ulterioare sînt inserate în text cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:
00:04 Vartan Arachelian: Bună seara doamnelor, domnişoarelor şi domnilor. Vă propunem în această seară un duplex Bucureşti-Timişoara, şi tema este „revoluţia şi personajele sale”, un serial pe care l-am inaugurat la începutul acestui an şi cred că trebuie să ne întoarcem aici. În studiou la Bucureşti se află domnul Ion Coman, fost general de corp de armată în oştirea română, om care a slujit 40 de ani în armata română, de la soldat la general de corp de armată. A fost condamnat în 1991 la 20 de ani închisoare. Da?
00:39 Ion Coman: Da.
00:40 Vartan Arachelian: Pentru evenimentele din Timişoara, pentru implicarea domniei sale în evenimentele din Timişoara. În dreapta mea se află domnul Marius Ghilezan. A fost ziarist la cotidianul „Timişoara” în 1990, apoi la „România Liberă”, în prezent şef de presă la PNŢCD. Iar la Timişoara se află colega mea Lia Epure. Bună seara.
00:58 Lia Lucia Epure: Bună seara.
00:59 Vartan Arachelian: Bună seara. Împreună cu domnul Marius Mioc, participant la revoluţia din decembrie 1989 şi autorul a 2 cărţi, chiar am să le arăt aicea: „Revoluţia din Timişoara aşa cum a fost”, mărturii ale răniţilor, arestaţilor, rudelor şi prietenilor celor decedaţi în revoluţie, şi o a doua carte, chiar ediţia a doua, văd, „Falsificatorii istoriei”. Da. Aş vrea întîi să vedeţi filmul pe care, un film scurt pe care l-a făcut colegul meu Vicenţiu Purcărea, pe baza unui documentar pe care domnul Ion Coman l-a înaintat procuraturii şi…
01:37 Ion Coman: La toată lumea.
01:38 Vartan Arachelian: …preşedintelui României, da?
01:39 Ion Coman: La toată lumea.
01:40 Vartan Arachelian: Inclusiv la televiziunea română, de aceea ne aflăm, vă aflaţi în faţa telespectatorilor în această seară. Evident noi nu sîntem o instanţă de judecată. Ceea ce încercăm să facem prin acest serial „Revoluţia şi personajele sale e să netezim, cît de cît, circumstanţele în care s-au petrecut evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti în decembrie 1989. Să vedem întîi acest scurt film.
02:04 Înregistrare filmată cu comentariu de Vicenţiu Purcărea: În momentele sale de răscruce istoria îşi alege, cu sau fără voia lor, personajele. Indiferent de evoluţia evenimentelor, protagoniştii se confruntă cu situaţii adesea ingrate, care-i aduc într-o postură deloc de invidiat. Unul dintre aceste personaje este şi generalul în rezervă [în fapt, nu mai avea grad de general, fiind degradat de Curtea Supremă] Ion Coman, fost membru al Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român. Trimis la Timişoara în 17 decembrie de către Ceauşescu, Coman a ajuns, după revoluţie în boxa acuzării. Reţinut în drum spre Bucureşti, fostul general a completat lotul Timişoara al celor învinuiţi de reprimarea sîngeroasă a manifestaţiilor de stradă desfăşurate între 16 şi 22 decembrie în oraşul de pe malurile Begăi, reprimare soldată cu peste 30 de morţi şi 300 de răniţi [minimalizare a numărului real de morţi care, excluzînd pe cei morţi după 22 decembrie, pentru care instanţa nu a reţinut vinovăţia lui Coman, este de 73]. În 1991 Ion Coman este condamnat la 20 de ani închisoare, interzicerea unor drepturi şi degradare militară. Şase ani după aceasta, în urma recursului fostului general, Curtea Supremă de Justiţie, secţia penală, îi reduce cu 5 ani pedeapsa cu închisoare şi înlătură sechestrul asigurator asupra bunurilor sale. Instanţa a considerat că Ion Coman ar fi transmis ordinul lui Ceauşescu de folosire a focului de armă la Timişoara şi ar fi participat, în acelaşi oraş, la constituirea unui comandament de reprimare a demonstranţilor în perioada 17-22 decembrie. Pe parcursul procesului, fostul membru al C.P.Ex. s-a declarat nevinovat. Sentinţa definitivă a Curţii Supreme de Justiţie, care doar i-a redus pedeapsa, i-a făcut să-i ceară preşedintelui Constantinescu graţierea [care îi va fi acordată în decembrie 2000, ca un ultim gest a lui Emil Constantinescu înainte de a părăsi Cotroceniul]. În apărarea sa, Coman aduce declaraţiile martorilor în proces care, spune el, infirmă decizia instanţei, jurnalul de luptă al diviziei 18 mecanizate, în care nu există consemnarea că ar fi transmis vreun ordin cu privire la folosirea armelor împotriva timişorenilor, precum şi rapoarte ale numeroaselor comisii de anchetă şi chiar un studiu al armatei privind modul în care au acţionat unităţile militare în decembrie 1989 la Timişoara. „Confruntarea a început cu mult înaintea sosirii mele în oraş”, susţine fostul general. El adaugă că, la Timişoara, ofiţerii şi generalii au executat ordinele miniştrilor lor. Ion Coman mai arată că potrivit constituţiei şi regulamentelor de atunci, nu avea nici măcar dreptul de a ordona folosirea armelor împotriva demonstranţilor. La 8 ani de la revoluţie Coman crede că, prin acţiunile şi măsurile sale, a evitat în fapt un carnagiu la Timişoara şi a salvat, dincolo de vieţile oamenilor, oraşul de la dezastru. Grav bolnav, Ion Coman a beneficiat şi beneficiază, cel puţin pînă în octombrie, de suspendarea executării pedepsei. La 72 de ani, fostul general, şef de promoţie a Academiei Militare, consideră că, dacă deocamdată justiţia nu are curajul să accepte adevărul, în mod sigur istoria îl va repune în drepturi.
04:53 Vartan Arachelian: Cred că a fost corect prezentată. Da?
04:55 Ion Coman: Corect.
04:56 Marius Ghilezan: O mică rectificare.
04:57 Vartan Arachelian: Vă rog.
04:58 Marius Ghilezan: 97 de morţi şi 210 răniţi la Timişoara. [Ghilezan dă un număr aproximativ de morţi, care include şi morţii de după 22 (acţiunea „teroriştilor”) pentru care nu s-a găsit vreo vinovăţie a lui Coman]
05:01 Vartan Arachelian: La Timişoara, da.
05:03 Ion Coman: În ce perioadă?
05:05 Marius Ghilezan: În perioada 16-25.
05:08 Ion Coman: 25? Aia-i altă chestiune [Coman subliniază că n-are legătură cu morţii de după 22, evitînd însă să discute problema minimalizării numărului morţilor de dinainte de 22 în documentarul făcut pe baza materialului trimis de el la televiziune]. Pentru că a fost şi în proces aşa o situaţie, care… Dacă vrem să spunem istoria exact aşa cum a fost ea.
05:17 Vartan Arachelian: Păi tocmai asta am vrut să remarc aicea că acest documentar pe care l-aţi făcut dumneavoastră şi care realmente m-a hotărît să vă aduc în faţa telespectatorilor…
05:24 Ion Coman: Este numai pe documente oficiale.
05:26 Vartan Arachelian: …se termină cu acest lucru care pe mine, cu acest îndemn care m-a făcut să facem această emisiune: „Nimic nu este mai de preţ decît biruinţa adevărului, a dreptăţii”. Să sperăm că în acest spirit vom discuta în această seară. Să recapitulăm deci care sînt capetele de acuzare pe care dumneavoastră le găsiţi nefondate.
05:45 Ion Coman: Da. Domnu’ Arachelian, în primul rînd vă mulţumesc că mi-aţi dat posibilitatea ca prin intermediul televiziunii să spun încă o dată telespectatorilor civili şi militari că în ce mă priveşte acuzaţiile sînt neîntemeiate. De aproape 9 ani de zile spun adevărul cu privire la evenimentele de la Timişoara. Nu acuz şi nu apăr pe nimeni. Nu este treaba mea. Dacă cineva a ieşit din cadrul constituţiei, din cadrul legilor, al regulamentelor militare la vremea respectivă şi care sînt valabile foarte multe şi astăzi, asta este altă chestiune. Doi: Vreau să vă declar cu toată sinceritatea că aici am dat numele, am dat din oamenii care acum nu mai sînt în viaţă. Dar documentele lor există la dosar. Deci nu cred că este moral să discut despre unul care nu este în viaţă, nu se poate apăra, nu poate să confirme sau să infirme spusele tale. Tot ce este în documentarul de la dumneavoastră este în dosar, volum, pagină. A treia problemă pe care vreau să v-o spun: părerea mea personală după 9 ani de gîndire, de reflecţie asupra întregii situaţii, înclin să cred că eu nu am fost anchetat, eu nu am fost judecat, eu am fost condamnat. Care-i cu totul altceva. Pentru că, dacă aşa cum se spune frumos în ultimul timp la televizor, la baza hotărîrii magistratului trebuie să stea dosarul, faptele, legea şi constituţia, Ion Coman nu trebuia să fie condamnat. Nu erau motive. Şi le-am arătat în documentarul pe care vi l-am dat.
07:40 Vartan Arachelian: De aceea am şi invitat în această emisiune colegi de-ai mei care fiind în presă sau în societatea civilă s-au ocupat îndeaproape de evenimentele din Timişoara. Pentru că trebuie să recunoaştem, noi cei care am trăit în Bucureşti avem un handicap faţă de colegii noştri din Timişoara, pentru că noi am fost angrenaţi în alte evenimente aici la Bucureşti şi, cum să spun, poate că am neglijat o perioadă de timp Timişoara, care avea o presă încă de la început excepţională.
08:08 Ion Coman: Domnu’ Arachelian, eu vreau să vă spun o părere personală: tot ce discutăm privind Timişoara trebuie văzută prin două etape clar distincte: 16-18 şi 19-22. După 22 nu ştiu ce a fost.
08:21 Vartan Arachelian: Bun, în regulă.
08:23 Ion Coman: Care are cu totul altă faţă, alte, alte scopuri, alt fel s-a desfăşurat. Dacă vrem să spunem istoria aşa cum ea a fost.
08:30 Vartan Arachelian: Vreau să dau curs şi rugăminţii dumneavoastră de a fi la obiect, da?, şi să încercăm în aceste 60 de minute pe care le avem la dispoziţie să, să discutăm esenţialul măcar dacă nu tot din ceea ce ne-am propus. Dacă cei de la Timişoara vor să intervină vă rog să o facă, ori de cîte ori simt nevoia.
08:46 Lia Lucia Epure: Da. Bună seara, vă mulţumim, deocamdată vă ascultăm şi o să intervenim imediat ce o să simţim că trebuie să facem acest lucru.

(va urma)

 

2 Responses to “Duplex Timişoara-Bucureşti despre revoluţie, în 1998, cu Vartan Arachelian (1). Noi la Bucureşti am neglijat o perioadă de timp Timişoara, care avea o presă excepţională”

  1. Marius Says:

    Foarte bine faci că mai susţii dreptul la memorie. E bine sa nu uitam.
    Eu ii exasperez pe toti din tm sa punem pe youtube. Unul dintre motivele demisiei mele din Soc. Timisoara a fost si acesta. Degeaba sunt dulapuri de casete VHS daca nu sunt pe youtube.

    te felicit,
    Marius

    • mariusmioc Says:

      Dacă procuri casete şi mi le pasezi, eu pot să le pun pe youtube. Sînt un fel de „Războiul” la care poţi face „pac” cu orice informaţii interesante. De la societatea Timişoara am obţinut discursul lui Caramitru din decembrie 2009 https://mariusmioc.wordpress.com/2010/01/15/caramitru-dec2009-7/ , dar n-am discutat cu Mihalcea un program mai amplu de punere pe youtube a unor filmări (filmarea cu Caramitru i-am cerut-o eu, punctual, şi rezultatul: în decembrie 2009 mai nimeni n-a băgat în seamă discursul lui Caramitru, în ianuarie 2010 după ce l-am pus pe internet, deşi trecuse campania electorală discursul a stîrnit interes).


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.