Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Laszlo Tokes vorbind la lansarea cărţii mele „Revoluţia fără mistere” (video) iunie 21, 2010


În 2002 am tipărit, la editura „Almanahul Banatului”, cartea „Revoluţia fără mistere”. Motoul scris pe pagina a 2-a a cărţii, preluat dintr-o cuvîntare a mea de la conferinţa de presă a asociaţiei „17 Decembrie” din 25 august 1994, este:

Desigur, mai există enigme. Nu se ştie de pildă ce culoare aveau ciorapii purtaţi de Laszlo Tokes în 16 decembrie 1989. În linii mari însă, credem istoria revoluţiei din Timişoara cunoscută.

Se pare însă că presa dîmboviţeană postrevoluţionară este de altă părere şi va continua să dezbată cele două mari enigme pe care le-a născocit: enigma începutului revoluţiei şi enigma găinii care a născut pui vii.

În anul respectiv, la sediul asociaţiei „Memorialul Revoluţiei”, am organizat lansarea respectivei cărţi. La lansare a fost prezent şi actualul vicepreşedinte al Parlamentului European, Laszlo Tokes care a ţinut cuvîntarea a cărei filmare şi transcriere o prezint mai jos. Cartea conţine şi un interviu cu Laszlo Tokes, pentru care mă deplasasem la Oradea cu Traian Orban şi Gino Rado de la asociaţia „Memorialul Revoluţiei”. Ei au avut şi aparatura de filmare (de altfel respectivul interviu e prezentat integral pe acest blog, la pagina Documente despre revoluţia din Timişoara), iar înţelegerea mea cu „Memorialul Revoluţiei” a fost ca eu să plătesc benzina pentru deplasarea la Oradea, iar ei mă ajută la filmare, înregistrarea interviului fiind disponibilă pentru amîndouă părţile.

La masa de la care se ţin cuvîntările, de la stînga la dreapta se află: Miodrag Milin, istoric şi profesor universitar timişorean, Bodo Barna, scriitor şi politician UDMR care avea o funcţie în direcţia de cultură a Consiliului Judeţean Timiş, Laszlo Tokes, Traian Orban, preşedintele asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” şi Marius Mioc. Înaintea lui Laszlo Tokes, vorbiseră despre carte Miodrag Milin şi Bodo Barna. Mulţumesc asociaţiei „Memorialul Revoluţiei” care mi-a pus la dispoziţie această înregistrare. Se observă unele greutăţi, de înţeles, pe care domnul Tokes le are la exprimarea în limba română. La transcriere am redat fidel cum s-a exprimat.

Transcriere înregistrare:
Laszlo Tokes: [lipseşte puţin din începutul cuvîntării] …pe care o pot. Exemplific chiar cu cazul lui domnul Ujvarossy [vezi pe larg despre acest caz aici], aduce un serviciu important chiar în această privinţă. Istoria este unică, amintirea noastră trebuie apropiată, prin fapte, prin documente. Deci cred că domnul Marius Mioc a adus un serviciu foarte important în această privinţă. Nu am, nu sînt în situaţia să vă spun părerea mea personală despre această carte deoarece încă n-am avut ocazia s-o citesc, am avut cîteva minute numai pentru ca să răsfoiesc cartea. Deci cele spuse de mine nu se referă la carte. Mă restrîng la cîteva idei. Am, nu de demult, am avut ocazia să studiez documentarul de la arhivele securităţii din Bucureşti. Să ştiţi că cele peste 10000 de file, de foi ale acestui, ale dosarului meu m-au surprins prin supravegherea amănunţită şi de toate zilele prin care am trecut în acele, în acea perioadă, din aprilie, dar nu numai din aprilie, din ’87, chiar din ’87 cînd, de cînd am fost mutat la Timişoara ca preot pînă la sfîrşitul anului 1989. Chiar şi istoria căsătoriei şi familiei mele se poate reconstrui prin aceste documente în amănunte. Prin aflarea textelor de toate zilele, începînd din bucătărie pînă în, în oficiul parohial. Este încă un document, o documentaţie enorm de vastă care merită să fie studiată, deşi presupun că o mare parte ale documentelor încă lipsesc. Deci nu sînt conţinute în, în aceste dosare, 13 dosare groase. Presupun că încă există multe dosare de alt tip care, care merită să fie studiate. Mă surprinde că în arhiva parohiei din Timişoara nu se află, nu pot fi aflate unele documente care chiar au fost înregistrate în acea perioadă. Deci nu găsesc explicaţie la lipsa acestor documente, trebuie să, să lămuresc această problemă chiar cu parohia reformată din Timişoara, cu preotul şi cu conducerea parohiei. O să vedem care este explicaţia. În ceea ce priveşte demitizarea cazului Tokes sau rolului bisericii reformate, mă bucură foarte mult faptul că, că se prezintă realitatea de toate zilele ale acestui caz, ale evenimentelor premergătoare revoluţiei, deci evenimentelor din ’89. Dar pe de altă parte ţin să accentuez că nu numai cazul Tokes, dar toată revoluţia din decembrie din Timişoara a avut o dimensiune mitică oarecum. Deci adventul, perioada adventului, a Crăciunului, a relaţiilor evenimentelor cu biserica, cu Dumnezeu, au împrumutat acestor evenimente o dimensiune mitică. Pe de altă parte s-a spus şi se spune că era un caz, o împrejurare întîmplătoare că, că evenimentele au luat pornire de la parohia reformată. Eu cred că nu aşa se pune problema. Poetul maghiar Petofi Şandor a recitat o poezie la Budapesta, la Pesta, în 1848, şi vrînd-nevrînd, de la recitarea acestei poezii a pornit revoluţia de la Pesta. Eu cred că spiritul societăţii româneşti, a Timişorii, a credincioşilor, a mediului compus de cîteva mii de oameni, în care au fost rostite predicile de la, din duminică în duminică, mediul în care au fost răspîndite ideile rezistenţei bisericii, parohiei noastre, a unei, unui grup de oameni mai restrîns sau mai larg, o fost acele factori care în mod firesc au, dar şi de sine-înţeles, şi întîmplător, dar putem spune şi în mod providenţial au contribuit la, la pornirea revoluţiei. După părerea mea evenimentele au fost, au avut un nivel spontan, iar pe de altă parte, lîngă sponta…, spontaneitatea aceasta, a fost, a existat şi un nivel de scenografiere. Deci, cum să mă exprim? Deci, la urma urmei s-a suprapus spontaneităţii o scenografie sau alta. Erau, existau mai multe scenografii. Una destul de probabilă este aceea a imaginii de duşman, împotriva ungurilor, împotriva minorităţii. În mod voit au încercat să prezinte cazul Tokes, cazul rezistenţei noastre ca una împotriva românilor, împotriva statului, împotriva ordinii, şi din acestă, din această scenografie a ieşit ce s-a întîmplat. Dar gîndurile astea încep prea departe. Nu continui. Oricum încă avem mult de discutat cu ocazia unor simpozioane în viitor. Şi eu am multe, şi multe alte documente. Îmi pare rău că n-am avut, pur şi simplu n-am avut timp destul să stau la dispoziţia domnului Mioc, să aduc şi alte documente. Încă de 10 ani, de 13 ani încoace o sumedenie de documente sînt nemişcate, stau nemişcate într-o parte a camerei mele şi încă n-am avut timp să, să le studiez, să le rînduiesc, deoarece luptele şi activitatea de toate zilele nu-mi dau posibilitate şi nu-mi asigură timp pentru aşa ceva. Vă mulţumesc din partea mea şi vă felicit pentru acea cinste care a fost pomenită de domnul Bodo. Atît timp cît chiar şi existenţa cazului Tokes de multe ori este contestată, într-adevăr din partea dumneavoastră este o cinste şi o cinstire că chiar o întreagă carte o dedicaţi acestui caz. Şi eu personal sînt onorat prin acesta. Vă mulţumesc (aplauze).

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.