Blogul lui Marius Mioc

despre revoluţia din 1989 şi ceea ce a urmat după ea

Culisele revoluţiei (1). Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată” (video) iunie 22, 2010


Emisiune din decembrie 2003 de la TVR Timişoara despre culisele revoluţiei. Cred (opinie subiectivă) că este una din cele mai alerte emisiuni pe această temă, fiind reprezentate o diversitate de puncte de vedere. O voi prezenta în serial pe acest blog şi recomand cititorilor urmărirea tuturor episoadelor. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu (fost adjunct al şefului Securităţii Timiş), Remus Avramescu (reporter la TV Belgrad, printre primii ziarişti străini care au transmis despre revoluţia din Timişoara), Miodrag Milin (istoric timişorean, autor al mai multor cărţi despre revoluţie), Constantin Chiticaru (maior în rezervă, fost membru al mişcării CADA), Florin Kovacs (avocat, cîştigător al unui proces de daune legat de revoluţie), Adrian Sanda (fost membru al Frontului Democratic Român, avea să devină apoi secretar de stat la SSPR din partea PSD), Tudorin Burlacu (deasemeni fost membru al Frontului Democratic Român), Sorin Oprea (lider al mulţimii în 16 decembrie 1989, şef al gărzii Frontului Democratic Român), Marius Mioc, Costel Bursuc (pe atunci preşedinte al Asociaţiei Luptătorilor Timişoreni Arestaţi în Revoluţie). Emisiunea era transmisă în direct în Piaţa Operei, de unde au intervenit şi alţi invitaţi. Comentariile mele ulterioare sînt cu litere cursive, între paranteze drepte.

Transcriere înregistrare:
00:00 Mircea Todoran: …demonstranţi şi armată, s-au soldat cu 73 de morţi, 253 de răniţi şi peste 1000 de arestaţi. Astăzi, TVR Timişoara le dedică tuturor celor cărora le datorăm libertatea noastră, emisiunea „Culisele revoluţiei”. Trebuie să vă mai spun că programul este transmis în direct în Piaţa Operei, acolo unde în urmă cu 14 ani Timişoara a fost proclamat primul oraş liber. În studiou se află invitaţi de seamă ai acelor momente, unii dintre ei care se află pentru prima dată în studioul nostru, care participă pentru prima dată la o astfel de emisiune realizată de TVR Timişoara. Am să încep din partea stîngă cu domnul Remus Avramescu, primul jurnalist care a consemnat evenimentele din 1989 de la Timişoara, domnul Radu Tinu, fost adjunct al Direcţiei Securităţii de Stat Timiş, domnul profesor doctor Miodrag Milin, istoric, domnul profesor doctor Virgil Măgureanu, primul şef al Serviciului Român de Informaţii, domnul Constantin Chiticaru, maior M.Ap.N. în rezervă, fost membru CADA, domnul Florin Kovacs, avocat. Pe partea dreaptă se află domnul Adrian Sanda, reprezentant al asociaţiei „Victoria”, domnul Tudorin Burlacu, reprezentantul asociaţiei „Egalitate, Frăţie, Colaborare şi Cooperare”, domnul Sorin Oprea, reprezentant al asociaţiei Forumul Revoluţiei din Decembrie 1989, domnul Marius Mioc, membru în Comisia pentru Adevăr şi Dreptate, domnul Costel Bursuc, reprezentant al asociaţiei luptătorilor din Timişoara arestaţi în revoluţie. Bună seara şi bine aţi venit. Trebuie să vă mai spun, dragi telespectatori, că puteţi adresa întrebări invitaţilor noştri la numărul de telefon 0256 – prefix de Timişoara – 201043. Vă propun acum să urmărim o parte din reportajul „Noi nu murim” realizat de asociaţia „Memorialul Revoluţiei. Să urmărim primul episod, cu evenimentele care au fost în data de 16 decembrie 1989.
02:12 Film realizat de „Memorialul Revoluţiei”: Noi nu plecăm, noi nu murim, noi nu plecăm, noi nu murim, noi nu plecăm, noi nu murim! (muzică a clipului „Noi nu murim!” al formaţiei Pro musica)
Timişoara, capitala Banatului. Dumnezeu a vrut ca de aici să înceapă mişcarea românilor împotriva lui Ceauşescu, prin intermediul unui pastor reformat. Laszlo Tokes avusese de timpuriu probleme cu securitatea şi cu ierarhia comunităţii reformate, îmbibată de elemente aservite regimului. Motivaţia era simplă. Lupta pastorului pentru respectarea drepturilor minorităţii religioase din care făcea parte. În urma acestor insubordonări, după ce mai multe tentative ale episcopului reformat de a-l aduce sub ascultare au eşuat, Tokes a fost informat că va fi mutat arbitrar la o parohie din judeţul Sălaj. Refuzînd să se supună deciziei, episcopia i-a intentat un proces de evacuare a locuinţei parohiale. Desigur că procesul a fost cîştigat de episcopie, fiind fixat ca termen de executare a hotărîrii judecătoreşti data de 15 decembrie 1989. Arpad Gazda, un apropiat al pastorului Tokes, declara: „În 10 decembrie, la slujbă, Tőkés a anunţat această hotărîre judecătorească şi a chemat enoriaşii să fie martori la această evacuare nedreaptă. În dimineaţa de 15 decembrie s-au adunat oamenii. Întîi cîte 3-4, se plimbau prin zonă, intrau în farmacie, ieşeau, intrau în alimentară, ieşeau. În după-amiaza de 15 am ajuns şi eu acolo. Erau vreo 200 de persoane adunate. Am cerut de la un prieten vreo 20 de lumînări pe care le-am împărţit oamenilor” [declaraţia lui Arpad Gazda e preluată din cartea mea „Revoluţia fără mistere”]. Spre seară vine primarul Timişoarei, Petre Moţ, care-i cere lui Tokes să convingă oamenii să plece acasă, promiţîndu-i că-i va rezolva problemele pînă a doua zi. Un apropiat al pastorului informează oamenii de promisiunea lui Moţ, spunîndu-le să se întoarcă în ziua următoare. A 2-a zi, lumea se adună din nou. O parte a timişorenilor care trec prin Piaţa Maria (unde este casa parohială) se opresc pentru a afla ce se întîmplă. Rîndurile celor prezenţi se îngroaşă. Acum majoritatea era formată de timişoreni de toate etniile şi confesiunile, reformaţii fiind o minoritate. Primarul vine din nou şi dă asigurări că rezolvă problemele. Mulţimea nu mai are încredere în vorbe. După amiaza se întîmplă inevitabilul. Pe la orele 16-17 se adunaseră deja peste 400 de persoane. Sînt oprite 2 tramvaie.
05:58 Mircea Todoran: Pavel Jurma care se află în Piaţa Operei şi-l are alături pe domnul Petre Boroşoiu, unul dintre sutele de demonstranţi care au ieşit în 16 decembrie în stradă pentru a-şi cîştiga libertatea. Emil, bună seara.
06:12 Emilian Pavel Jurma: Bună seara Mircea, de aici din simbolul revoluţiei care a început la Timişoara, pot să spun aşa, şi voi începe cu o mică rectificare: alături de mine este atît domnul Boroşoiu, de care spuneai tu, cît şi domnul doctor Mihai Drăgoi. Am să încep cu domnul Boroşoiu. Domnu’ Boroşoiu, sînteţi unii din cei care atunci, în perioada 16 decembrie, pînă în 20, 22, chiar şi mai mult, aţi fost pe baricade aici. Vorbim de culisele revoluţiei. Ce nelămuriri mai aveţi acum la 14 ani legate de acea perioadă şi ce-aţi vrea să mai aflaţi?
06:52 Petre Boroşoiu [îl puteţi vedea pe Petre Boroşoiu în timpul revoluţiei, în înregistrarea video din 20 decembrie 1989 de la Consiliul Judeţean (linc), unde vorbeşte mulţimii de la balcon]: Deci în primul rînd, înainte de a vorbi despre culisele revoluţiei şi despre nelămuriri, vreau să îi salut pe toţi timişorenii. Pe cei care au fost lîngă mine în momentele alea. Iar eu nu mă consider un cap al revoluţiei ci mă consider un revoluţionar care m-am născut dintre ei. Deci capul revoluţiei din Timişoara, sau capii, a fost Timişoara. Ei au dat jos tirania, ei au mişcat roata democraţiei. Nu eu, nu Petre Boroşoiu. Nelămurirea mea ar fi două. Ar fi 2 nelămuriri: Prima ar fi să ne spună cei din studiou care sînt acolo şi au fost sau au deţinut informaţia în momentul ăla care au fost cei care au fost printre noi, da, şi care deţineau informaţia, care ştiau că trebe să raporteze la anumite sisteme, şi în momentul de faţă sînt revoluţionari? Şi bineînţeles, dacă poate să ne spună totuşi la al 14-lea an, care sînt cei care au tras în noi? Pentru că tot, tot, tot timpul spunem vrem să aflăm, vrem să aflăm. Acuma haideţi să deschidem uşa şi să afle şi Timişoara care sînt cei care au tras în noi?
08:10 Emilian Pavel Jurma: V-aş mai întreba ceva pînă să trec la domnul doctor. Care au fost aşteptările dumneavoastră atunci, chiar în 16, cînd era încă, să zicem, linişte aici unde ne aflăm noi, şi care sînt dezamăgirile acum?
08:26 Petre Boroşoiu: Aş vrea să vă spun că aşteptarea mea a fost că eu, Petre Boroşoiu şi toţi cei care au fost lîngă mine, nu pot să nu-l uit pe Valentin Vîrtan sau pe Rodica Giura [Rodica Marina Giura a fost iniţiatoarea comisiei guvernamentale de anchetă din 1990, despre a cărei istorie am scris pe acest blog (linc)], care au fost lîngă mine în momentul ăla, noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată”. Deci mergem să urnim roata istoriei, roata democraţiei. pentru că trebuia s-o facă cineva. Dezamăgirea mea este că după 14 ani sînt în jurul nostru oameni care nu au bani să-şi plătească chiria. Care nu au bani pentru a-şi cumpăra o pîine. Care nu, nu pot să trăiască. Mă întîlnesc pe stradă şi-mi spun: „Am luptat lîngă tine. Ce mi-a adus mie democraţia? Ce folos am eu că am fost lîngă tine şi mi-am riscat viaţa, iar în momentul de faţă nu am cu ce să trăiesc?”. Asta este o mare amărăciune a sufletului meu, pentru că văd, văd români în ţara asta care au ajuns, au ajuns să se sinucidă pentru că nu au ce să pună pe masă sau nu au ce să mănînce. Ăsta este marele of al meu. Sper că Dumnezeu, cum a fost atunci în decembrie lîngă noi va fi şi acuma şi poate-şi va întoarce faţa către noi. Şi ne va ajuta pe noi românii să scăpăm odată pentru totdeauna de această sărăcie lucie în care şi în momentul de faţă de zbatem.
10:02 Emilian Pavel Jurma: Vă mulţumim.

(va urma)

 

One Response to “Culisele revoluţiei (1). Noi am mers cu gîndul „acum ori niciodată” (video)”

  1. […] urmărirea tuturor episoadelor. Invitaţi: Virgil Măgureanu (fost director SRI), Radu Tinu […] Ultimele articole despre 1 Posted in NEWS Tags: Culisele, gîndul, mers, niciodată”, revoluţiei, VIDEO, “acum […]


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.